2,353 matches
-
de mână i-am dăruit un trandafir galben fiindcă adora florile luminii ... Citește mai mult azi am văzut un preot în sutanăcălcând pe un covor de frunze galbeneducând în mână o plasă albăprobabil cu o colivă de la vreo înmormântare pășea nepăsător spre mineși eu îngândurat spre elcopacii se împreunau deasupra noastrăîncă încărcați cu frunze galbeneși înalți printre ramurile cărorastrăbătea șovăielnic un soare rătăcitordintre toate florile din parcîn ultima zi când ne-am plimbatținându-ne de mânăi-am dăruit un trandafir galbenfiindcă adora florile
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
acum explodează. Ci la apă și la nisip. Am mers pe un dig care intra în mare câțiva zeci de metri. Apa era de un albastru intens, limpede precum cristalul, se vedea nisipul de pe fund și puzderie de peștișori înotau nepăsători. Soarele strălucitor al amiezii se oglindea în mare și făcea ca apa să aibă irizații în zeci de nuanțe. Apoi am mers vreun kilometru pe nisip. Plaja largă, nisipul ceva mai galben decât cel din Mamaia dar aproape la fel de fin
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]
-
mânie? Și-atâta nedreptate-i între noi, ca și când Tu nu ne-ai învățat iubirea... Doamne, neiertarea a pus obstacole, a ridicat ziduri de nu ne mai vedem Om cu om. Chiar dacă cerul ne dorește, noi devenim din ce în ce mai grei, mai reci, nepăsători, mai răi... Vino, Doamne! Mai naște-te și-n era noastră nouă, mai poartă crucea plină de păcate, poate-așa vom ști să prețuim supliciul jertfei Tale. Mai vino, Doamne, să ne-nchinăm și noi, la ieslea Ta, ca magii
VINO DOAMNE! (POEM) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376578_a_377907]
-
de un pic de tihnă. E sâmbătă seara, afară e timp urât, vântul suflă cu furie, parcă ar dori să smulgă ferestrele și să năvălească în încăpere, să o supună furiilor sale devastatoare. Poate privind pe fereastră și văzând cum, nepăsătoare, îi ignor descătușatele furii, punând lemne pe focul din sobă și cuibărindu-mă fericită în patul meu mare, generos, unde ascult cu bucurie cascadele sonore ale unui concert de Andre Rieu, interpretând Valurile Dunării al lui Richard Strauss, în timp ce răsfoiesc
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
salvați de armată. Nu era țipenie de om în preajma mea, de parcă toți oamenii s-ar fi ascuns prin case de groază și pândeau pe după ferestre momentul când năvala apelor se va potoli, sau poate nici asta nu făceau, ci dormeau nepăsători, cufundați în somnul orelor timpurii ale dimineții. Am ajuns să cred, prin urmare, un timp, că sunt unicul spectator al acestei răbufniri a naturii, până când am zărit un om șezând pe marginea supraînălțată a falezei din dreapta podului. Această constatare m-
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
și am înțeles ce mare rol are răbdarea în viața omului. Am învățat să mă ridic după ce am căzut, fără să mă mai plâng cuiva, fără să mă lamentez și fără a mă umili plângând pe umărul cuiva , care este nepăsător și rece de cum dispare din raza privirii mele. Îmi amintesc în aceste momente anumite versuri aparținând lui George Coșbuc. O adevărată perlă a înțelepciuii: ” Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tânguitor. Nimic nu-i mai de
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
de viitor avea cu Eva Tibori. Sau, o interesa? Deformare profesională, desigur. Strângea doar informații. Un om bine informat este întotdeauna un om puternic, nu-i așa? Dacă Theo spera să-și refacă viața, ea nu putea decât să ridice nepăsătoare din umeri și să aștepte să își dea acceptul de divorț, nu-i așa? Explicația apăru la nici o lună după vizita bătrânului. Se juca în curte cu Tea, scăldate de razele soarelui viguros, lângă piscina mică, umplută cu mingi colorate
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
mânie? Și-atâta nedreptate-i între noi, ca și când Tu nu ne-ai învățat iubirea... Doamne, neiertarea a pus obstacole, a ridicat ziduri de nu ne mai vedem Om cu om. Chiar dacă cerul ne dorește, noi devenim din ce în ce mai grei, mai reci, nepăsători, mai răi... Vino, Doamne! Citește mai mult VINO DOAMNE!De unde, Doamne,e atât orgoliu între noi,când Tu, de bunăvoie,Cerul ai părăsit ? De unde, Doamne,atâta neiertare,când Tu purtat-ai cruceape umerii Tăi goi,să ne mântuiești sufletele de
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
mânie? Și-atâta nedreptate-iîntre noi,ca și cândTu nu ne-ai învățat iubirea...Doamne,neiertarea a pus obstacole,a ridicat ziduride nu ne mai vedemOm cu om.Chiar dacă cerul ne dorește,noi devenimdin ce în ce mai grei,mai reci, nepăsători, mai răi...Vino, Doamne!... IV. GABRIELA JANIK - RUGĂ ÎN PUSTIU (POEME), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. TÂRZIU ȚI-AM ÎNȚELES IUBIREA Să nu spui că n-am vorbit inimii tale. Să nu
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
de hore românești.Vă rugăm să veniți câți mai mulți ... VII. GÂNDURI... ( CONTINUARE ), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016. 1. Tăcerea doare mai mult decât lacrima desprinsă din temnița durerii. 2. Nu trece nepăsător pe lângă semenul tău când strigă după ajutor. 3. Uneori, ca să dăruiești iubire, îți trebuie doar voință. 4. Iertarea nu înseamnă restabilirea încrederii. Ierți, dar încrederea o redobândești greu. 5. Nu constrânge pe nimeni să-ți accepte prietenia. Lasă-i pe
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
religie sau naționalitate. 8. Nu-ți întinde mâna să-l ajuți pe prost. Nu va ști să-ți mulțumească, iar când se va ... Citește mai mult 1. Tăcerea doare mai mult decât lacrima desprinsă din temnița durerii.2. Nu trece nepăsător pe lângă semenul tău când strigă după ajutor.3. Uneori, ca să dăruiești iubire, îți trebuie doar voință.4 . Iertarea nu înseamnă restabilirea încrederii. Ierți, dar încrederea o redobândești greu.5. Nu constrânge pe nimeni să-ți accepte prietenia. Lasă-i pe
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
nu se aseamănă mai bine cu Dumnezeu decât Adevărul. De aceea, Adevărul ne face liberi. 6. O vorbă spusă la întâmplare poate ridica sau poate dărâma un suflet. Dacă știi că ai ucis cu vorba încrederea cuiva, nu mai întreba nepăsător: "ce am făcut?" 7. Dacă crezi că în viață nu ai făcut nimic mai bun decât să-ți verși mânia asupra altora, nu uita că și Dumnezeu, la timpul potrivit, ... Citește mai mult 1. Iubirea este unica vecie dată nouă
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
nu se aseamănă mai bine cu Dumnezeu decât Adevărul. De aceea, Adevărul ne face liberi.6 O vorbă spusă la întâmplare poate ridica sau poate dărâma un suflet. Dacă știi că ai ucis cu vorba încrederea cuiva, nu mai întreba nepăsător: "ce am făcut?"7. Dacă crezi că în viață nu ai făcut nimic mai bun decât să-ți verși mânia asupra altora, nu uita că și Dumnezeu, la timpul potrivit, ... IX. GABRIELA JANIK - LA MULȚI ANI, RUTH BODNARIU !, de Ligia
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
eu m-am mâhnit întotdeauna când am întâlnit situații din astea, si pe cat mi-a stat în putere am căutat să ajut, să promovez astfel de oameni, bineînțeles în sfera mea și în limita posibilităților mele, nu pot să trec nepăsător pe langă astfel de oameni.“ Dincolo de orice altă argumentație este trist faptul că aceste talente minunate se pierd, sunt înăbușite în valurile vieții, fără putință că astfel de tineri să iasă la un liman să se dezvolte conform talentelor pe
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
sfârâie căpățâna, mamă, îmi sfârâie căpățâna! Coana Firuța îl asculta uluită. Emoționată, exclamă: --Mă Tricuță, mamă, știi ce am crezut eu despre tine până acum? --Ce-ai crezut, mamă? Da să-mi spui sincer! --Sincer, sincer? --Sincer, mamă! spuse Mototolea tot atât de nepăsător, mai turnându-și încă un păhărel. Nu mă supăr deloc. --Eu am crezut, încă de când m-am măritat cu tine, că ești... un dobitoc. Ei și ce, mi-am zis, este dobitocul meu drag și fac ce vreau cu el
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
început a fost Cuvântul”. Un mod de a crede în puterea bună, constructivă, ori dimpotrivă, distrugătoare, a cuvintelor. Asta stă la temelia scrisului profesionist, cred eu. Încrederea în cuvânt și teama de el. Diletanții se recunosc prin felul necugetat și nepăsător în care folosesc vorbele. Dar în ce privește plăcerea scrisului, cea mai puternică a fost la scrierea romanului Viața începe vineri. Cele trei luni în care l-am scris au fost ca o vacanță petrecută în București, în anul 1897. La Editura
INTERVIU CU D-NA IOANA PARVULESCU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372663_a_373992]
-
început a fost Cuvântul”. Un mod de a crede în puterea bună, constructivă, ori dimpotrivă, distrugătoare, a cuvintelor. Asta stă la temelia scrisului profesionist, cred eu. Încrederea în cuvânt și teama de el. Diletanții se recunosc prin felul necugetat și nepăsător în care folosesc vorbele. Dar în ce priveste plăcerea scrisului, cea mai puternică a fost la scrierea românului Viața începe vineri. Cele trei luni în care l-am scris au fost că o vacanță petrecută în ... Citește mai mult Doamna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
început a fost Cuvântul”. Un mod de a crede în puterea bună, constructivă, ori dimpotrivă, distrugătoare, a cuvintelor. Asta stă la temelia scrisului profesionist, cred eu. Încrederea în cuvânt și teama de el. Diletanții se recunosc prin felul necugetat și nepăsător în care folosesc vorbele. Dar în ce priveste plăcerea scrisului, cea mai puternică a fost la scrierea românului Viața începe vineri. Cele trei luni în care l-am scris au fost că o vacanță petrecută în ... VII. INTERVIU ÎN MEMORIAM
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
cu motor acostă lângă dig să-i debarce pe cei din ea și să se încarce cu cei ce doreau o plimbare pe mare. Nu-i ducea prea departe, așa că revenea iar la mal după vreo cincisprezece minute. Ana privea nepăsătoare la cei de pe plaje. Văzând un bărbat care semăna un pic cu cel din vis, simți o străfulgerare și întreaga sa atenție se îndreptă spre el. Îl privea cu atâta intensitate, încât acesta involuntar întoarse capul spre ea iar privirile
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
se căutau mereu? Parcă era obsedată. Încerca să nu mai privească în direcția lui dar involuntar după câteva minute iar îl căuta din priviri. Vrea acum să vadă cu cine era pe plaje, singur sau cu familia? Cristina se ungea nepăsătoare pe picioare și brațe cu bronzol. Nu știa ce frământări o preocupa pe colega sa de cameră. Se ridică să-și maseze crema și pe partea din spate a picioarelor. Atunci descoperi privirea Anei atent îndreptată spre dig. - Ce-ai
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
Stihuri > Reflecții > CIOBURI DE STICLĂ Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În clepsidra ființei mele Timpu-si strecoară secundele haihui, Așa cum eu cern nisipul prin sita mâinilor aspre, Spulberandu-l în aer, nepăsătoare. În biserică mea e-o toaca Ce-și zdrăngăne disperarea în tâmple de gheață, Asurzindu-ma. Pe marmură fetei mele, Vântul scrijelește cu cioburi de sticlă Hieroglife bizare, Desfigurandu-ma. În închisoarea mea nu sunt păsări, nu e lumină, nu
CIOBURI DE STICLA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373275_a_374604]
-
că doru-mi a fost doar o paiață, un cerșetor, iubirea purtând-o ca pe-un jip. Ce dor mi-era de tine și iată-mă pe dor stau răstignit, neliniști bătându-mă în cuie. Am încercat prin viață să trec nepăsător, dar pace pentru mine în lumea asta nu e. Mi-e frig în suferință... și lacrimile dor când știu că lângă tine un alt dor drumul suie chiar dacă-al lui destin e să fie meteor. Nu vina e-ntrebarea, nu
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
urmă plata. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”, zice Sfântul Teodor Studitul. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezvie. Dumnezeu nu-i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greșeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este mai smerit, aceia este mai mare în Biserică, în Împărăția cerurilor. Să știți că smerenia este singura cale de salvare. S.G.
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
era primejdios. Eram totuși liber. Și oamenii nu prețuiesc viața de libertate. Mai mult, nu prețuiesc suflarea și răsuflarea, că tot de la Dumnezeu sunt. Nu-i supărat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru păcate, cât este supărat că suntem nepăsători. Asta trebuie propovăduit la toată lumea. Și vă spun și eu vouă, acum, tot așa. Faceți act de prezență la Dumnezeu: „Doamne, Tu m-ai făcut, Tu mă iei”. Ne-a creat singuri numai pentru El, nu și pentru dracul, pentru
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
suprafață aburul, în timp ce dorul încalcă toate regulile jocului și se amuză pe seama ta, renăscând cu fiecare particulă de praf, care apare indecent în fumul de țigară... când soarele pătrunde tot mai adânc la tine în odaie. Și mai și râde nepăsător de tine, fiindu-i total indiferent că-ți pierzi mințile inventând tot felul de dialoguri care încep mereu cu un: “ Bună dimineața, soare!” pe care il spui șoptit, lui, celui imaginar, iar el se alintă precum un copil, nefiindu-i
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]