1,042 matches
-
noastră?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXIII, VI, în PSB, vol. 21, p. 283-284) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtare de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; a văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtarea de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nimeni nu poate explica nașterea aceasta în timp din Fecioară, naștere cu nenumărați martori, prezisă cu atâția ani înainte, văzută și pipăită, cât de mare trebuie să fie nebunia acelora care iscodesc și încearcă să pătrundă cu mintea nașterea cea nespusă a Fiului din Tatăl? Nici arhanghelul Gavriil, nici Matei n-au putut sa spună ceva mai mult, ci atât doar că S-a născut de la Duhul Sfânt; dar cum de la Duhul și în ce chip, nici unul din ei nu ne-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
această cauză Îl numesc Împărat, pentru că Și-a pus sufletul Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 93) „Poți vedea nespusa iubire de oameni a lui Hristos nu numai de la Cruce, ci și din cuvintele rostite pe Cruce. Era pironit pe cruce, batjocorit, luat în râs și scuipat, dar zicea: Tată, iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zis Dumnezeu: Șezi de-a dreapta Mea? Aceleia care a auzit: Pământ ești și în pământ te vei întoarce (Fac. 3, 19). Dar nu era de ajuns că a depășit cerurile? Nu era de ajuns că stă cu îngerii? Nu era nespusă și această cinste? Nu. Ci a depășit Îngerii, a lăsat în urmă pe Arhanghelii, a trecut dincolo de Heruvimi, s-a suit mai sus de Serafimi, a trecut de Începătorii și nu s-a oprit până nu s-a așezat în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ușurință. Drepții, dar, vor străluci atunci ca soarele; și mai mult decât soarele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LVI, IV, în PSB, vol. 23, p. 654) 83 „Acum însă, în fața întregii omeniri, la arătarea slavei aceleia nespuse, Domnul te va proclama și te va încununa, te va numi hrănitorul Lui și găzduitorul Lui. Nu Se rușinează să grăiască așa. Vrea să-ți facă mai strălucitoare cununa”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, II
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia IX, p. 97) „Să aprindem în noi acel dor și să-l ațâțăm întruna. Că dacă numai gândirea la acele bunătăți deși este cam întunecată și încă ne aduce plăcere nespusă, apoi gândește-te ce fel de mulțumire ne va da înfăptuirea acelor bunătăți. Fericiți vor fi, și de trei ori fericiți, cei ce se vor bucura de acele bunătăți, după cum și cei ce vor lua cele dimpotrivă vor fi de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acceptarea fără înțelegere a suferinței. Unii oameni sunt pregătiți să accepte suferința, dar îi doare că n-o pot înțelege. Kierkegaard descoperă însă tocmai neînțelegerea ca parte integrantă, indispensabilă, a unei suferințe adevărate. „Dacă există cumva o bucurie, și o nespusă bucurie a creștinismului, ea nu poate consta decât în a accepta (iar nu a înțelege, pentru că înțelegerea ar desființa într-un anume fel suferința) să fie așa”. Îngrijirea bolnavilor și a săracilor este o datorie morală atât în buddhism cât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care noii veniți în organizație încep să aprecieze valorile, abilitățile, comportamentele dezirabile și cunoștințele esențiale pentru îndeplinirea rolului lor din organizație și pentru participarea lor, ca membri ai organizației. Prin aceste programe angajații noi încep să înțeleagă regulile și normele nespuse ale organizației (programe de mentorat, programe de training pe post). Evaluare: * introducerea în evaluarea performanței managerilor de indicatori specifici privind oportunitățile egale acordate angajaților, privind gestionarea adecvată a nevoilor și a comportamentelor diferite ale angajaților; * identificarea nevoilor angajaților (de apreciere
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care noii veniți în organizație încep să aprecieze valorile, abilitățile, comportamentele dezirabile și cunoștințele esențiale pentru îndeplinirea rolului lor din organizație și pentru participarea lor, ca membri ai organizației. Prin aceste programe angajații noi încep să înțeleagă regulile și normele nespuse ale organizației. Training și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
excluderea adevărului din cunoaștere 191 face din aceasta o necunoaștere. Însă orice cunoaștere are încorporată în ea un spațiu de necunoaștere. Și asta nu pentru că nu se raportează la adevăr, ci pentru că orice cunoaștere lasă în urma sa un spațiu al nespusului, dar care poate fi spus prin noi investigații, cercetări asupra a ceea ce le-a scapat altora. Nu există cunoaștere deplină, nu există cunoaștere de neînlocuit. Foucault știa, prea bine, acest regim al cunoașterii. Necunoașterea din cadrul textelor deschide posibilitatea unor noi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prezente în actul gândirii, în activitatea întemeierii unor noi ramuri ale științelor. Nu vreau să spun ceea ce au spus cândva Popper și Feyerabend, și anume că erorile sunt vitale pentru noi abordări ale științei. Vom spune că există o lege nespusă, nescrisă, conform căreia orice cunoaștere lasă în urma sa un spațiu vid al negânditului sau al necunoașterii, condiție inextricabilă oricărei cunoașteri. A gândi și a spune reprezintă moduri figurate de a fi în cunoaștere. Cunoașterea e limitată și nu poate viza
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și "viața de câine" a prizonierilor din și dinafara temnițelor comuniste transferă în registrul tragic malițioasa izbucnire caragialiană din Búbico. Fără să mai recurgă la anestezice din gama comicului, N.I. Herescu pune în vorbele alter ego-ului său, Gabriel Adam, tot nespusul din rânjetul lui Nenea Iancu: Îmi sunt dragi câinii, domnișoară, dar nu suport obiceiul de a-i cocoloși, de a-i ține în puf [...] în timp ce copii nevoiași, bolnavi, flămânzi, trăiesc în condiții mizerabile, dorm pe sub poduri, nu au un acoperiș
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lanul auriu de grâu. Se comenta zgomotos noaptea care s-a scurs, și apoi, fiecare pe limba lui, mulțumea zeilor... Vântul răcoritor al mării, legănarea molatică a vasului și Întinderea orizontului Îmi schimbă șirul ideilor și Îmi insuflă o mulțumire nespusă. Atunci Îmi pare că mă prefac Într-o nouă ființă, că toate puterile-mi sufletești se măresc și că mă aflu În adevăratul element al naturii mele. Nemărginirile cerului și ale mării, Între care mă găsesc, dau aripi Închipuirii mele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
evoluției viziunii Sfântului Scaun asupra rolului și locului mijloacelor de comunicare în cadrul Bisericii și al societății). Cercetarea istorică nu poate epuiza un subiect, nu poate spune totul despre el; mereu există surse neconsultate și lăsate în urmă, lucruri și realități nespuse. Nici teza de doctorat despre care am crede că prin natura sa "rezolvă" complet o problemă nu "consumă" total subiectul supus cercetării (se pot ridica alte probleme, de natură teoretică sau de interpretare). În această lucrare nu ne propunem așadar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ierunca, 1975 : 4) Puisque l'étoile au-dessus de moi n'est pas nommée, comment pourrais-je l'implorer de s'éteindre ou de demeurer ? (Années, exil et sommeil) (Stolojan, 1992 : 103) Întoarcerea va să rămână un vis să nu calc o nespusa porunca sau poate că făpturii așa-i este scris. (Ani, pribegie și somn) (Blaga, 2010 : 195) Le retour n'est que le rêve ne pas enfreindre l'ordre jamais dit ou le créé est-il d'avance écrit ? (Années, exil et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să arate și strașnic, ca să-i ia boierii de frică [...] au început pe o samă ce nu-i boierească, a-i înfrunta și a le grăi cuvinte proaste, vrând ca să nu-i știe cine sunt, arătându-le și o mândrie nespusă, care nu mai stătusă la alt domn, făcând și mare nedreptate țării și săracilor”. Într-o asemenea situație, „au început boierii a să face totuna”, adică s-au unit împotriva domnului, recurgând la mijloacele de luptă practicate în epocă: arzurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]