11,656 matches
-
și anume de la alegerea pețitorului până la împacare și se disting trei etape: logodna, nunta, obiceiurile de după nuntă. Nunta presupune un proces de înstrăinare, de trecere dintr-o stare în alta, de la cea de fecior/fecioară la cea de bărbat gospodar/nevastă gospodină. În perioada premăritală se produce o inițiere a tinerilor, și anume să iasă la joc, să aibă o găteală anume. Fetele trebuiau să și dovedească hărnicia, iar flăcăii practicarea unor meșteșuguri. Se săvârșeau și unele vrăji în seara ajunului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sentimentul trecerii, de constiința schimbării modului de comportament. Fata își părăsește podoabele (inelul, cerceii), păstrânduși doar mărgelele. Deshobotatul miresei constituie o durere pentru mireasă, voalul (hobotul) este înlocuit cu un tulpan și purtat obligatoriu, demonstrând trecerea ei spre menirea de nevastă; - A treia secvență este dominată de sentimentul de integrare în noua stare, un sentiment aproape tragic, implicând resemnarea totală față de bucuriile vârstei tinere. De aceea noua stare este așteptată ca un infern în care încetează cântecul și horele. Într-o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mireasa îi pune floarea în piept. Acest ceremonial se desfășoară în auzul cântecului: „Hai, mire, la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
scurt - bleumarin cu picățele albe. Mi s-a părut și bătrân și tânăr în același timp. Mi-a făcut o impresie ciudată... impresie pe care mi-ar face-o și o fiară pe care n-am mai văzut-o niciodată. — Nevastă-mea e plecată la cumpărături... cu fetița. Vorbea nazal și sacadat. Cred că mă luase drept o prietenă de-a soției lui. Când i-am spus că sunt sora lui Naoji, domnul Uehara a pufnit în râs. M-a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
înseamnă. Așadar, am preferat să fiu sinceră.Ă Presupun că amanta obișnuită are o soartă destul de grea. Se spune că e abandonată de îndată ce nu mai este de vreun folos și că bărbatul, oricare ar fi el, se întoarce tot la nevastă când se apropie de șaizeci de ani. I-am auzit discutând problema aceasta pe dădaca mea și pe bătrânul de pe strada Nishikata. Ei au ajuns la concluzia că o femeie n-ar trebui să devină niciodată amantă. Vorbeau însă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a devenit cunoscută în 1992, cu rolul din filmul "Dracula" al luiFrancis Ford Coppola. Rolul din "L'appartement" (1996) a propulsat-o ca star. Vincent Cassel a putut fi văzut în filme precum "Râuri de purpură" (2000), "Frăția lupilor" (2001), "Nevastă la pachet" (2001), " Unsprezece plus una/ Ocean's Twelve" (2004), "Lorzii crimei/ Eastern Promises" (2007), "Lebăda neagră/ Black Swan" (2010). A fost nominalizat de trei ori la premiile Cesar și a câștigat trofeul în 2009, pentru rolul din "Mesrine: L
ŞOC! Şi-au anunţat despărţirea după 14 ani de căsnicie by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71849_a_73174]
-
bone filipineze, "cum se poartă în ultimii ani", Marcel Pavel a precizat: "Tocmai m-am întâlnit cu cineva acum care are o bonă filipineză și îmi spunea că îi pare rău că pleacă, dar eu nu cred că e cazul. Nevastă-mea se ocupă de firma noastră, de ceea ce fac eu, de evenimente, dar nu pleacă de acasă așa des", a argumentat artistul.
De ce nu vrea Marcel Pavel bonă pentru cel mai nou membru al familiei sale by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72036_a_73361]
-
plus, cer 100 de minute în fiecare săptămână în care să ne petrecem timpul împreună făcând orice altceva (relaxare, vizionat filme etc)”. Se pare că pe Mark nu l-au deranjat cerințele, din moment ce la câteva zile a luat-o de nevastă.
Câte ore pe săptămână face sex Mark Zuckerberg by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72189_a_73514]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Eva Longoria, eroina din "Neveste disperate", a fost surprinsă pe covorul roșu de la Cannes fără chiloți, imaginea făcând înconjorul lumii. În vârstă de 38 de ani, Eva Longoria a declarat că s-a simțit umilită când a aflat că a fost surprinsă, sâmbătă, de paparazzi
Eva Longoria, fără chiloţi pe covorul roșu de la Cannes by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72264_a_73589]
-
Evenimentul, 18.08.2007); "ŤBătrînul edecť era, mă alătur celor care au mai sesizat asta, cam nevorbit" (patrasconiu.blog, 24.02.2008); "și am mai avut un motiv pentru care m-am apucat din nou de treabă - sunt nevorbit. Acasă, nevastă-mea nu mă lasă să vorbesc, șeful nu mă lasă la serviciu, așa că măcar aici pot să mă exprim liber" (Ziarul financiar, 15.02.2008), "Omu' are păreri despre tot ce mișcă-n țara asta și, atunci când e nevorbit, simte
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care scormonește prin gunoaie și cântă, ascuțit, cântece de jale, "lăutari" aruncând cu patimă zarurile, fete necoapte cărora golanii "le
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care scormonește prin gunoaie și cântă, ascuțit, cântece de jale, "lăutari" aruncând cu patimă zarurile, fete necoapte cărora golanii "le
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
ar fi apărut adjectivul bun, de pildă într-o gradare: "cea mai bunăciune actriță din seriale" (computergames.ro). Frecvent e și băbăciune, folosit în primul rînd tot pentru femei (argoul este în general un limbaj masculin și chiar machist): "dacă nevasta este o băbăciune" (9am.ro), dar cu tendințe de extindere, cu sensul general "bătrîn": "și să mai știi că și noi am fost tineri, nu ne-am născut Ťbăbăciuniť... Ce te legi de Ťbăbăciuniť?" (ns1.just.ro); "vino cînd voi
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
aviare, astfel că prin fața ecranului defilează o serie de indivizi îmbrăcați în salopete care gazează găinile folosind uneori și butelii de aragaz pe fondul orăcăielilor babelor burzuluite. În primplan se află trei tineri: Aurel (Cătălin Paraschiv), localnic vesel cu o nevasta gravidă, Stelică (Radu Ciobănașu), polițistul satului, și Mitu (Radu Iacoban), militar în termen, cuceriți de perspectiva mirifică de a se înscrie în Legiunea străină. Așa cum domnul Marcel, dispensator de bunăstare și găini olandeze - "băi, voi vreți integrare sau nu vreți
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
amintește deopotrivă de Senatorul melcilor (1995), unde potentatul venit în vizită îi punea la cules de melci pe localnici pentru a degusta o tocana exotică sau de încercările de avort din Patul conjugal soldate cu bătaia unui cui în capul nevestei. Intenția unei analitici existențiale sau a examenului critic al unei umanități contorsionate se dizolvă după primele concupiscențe cu intrarea în scenă a domnului Marcel, acest "formidable bordel" și filmul rămîne neschimbat pînă la capăt livrînd variațiuni pe aceeași temă, în
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
mostră de fantezie, de fantasmă dulce și repetitivă ca un desert a cerșetorului de cafea și nițică înțelegere. Așa cum profesorul de filozofie Victor Petrini, eroul lui Marin Preda, avea voluptatea de a-și înjura de mamă și a-și brutaliza nevasta (pe nu mai puțin temperamentala Matilda), poetul mizează pe rafinamentul criticului literar, fiind sigur că acesta va gusta expresiile nude și scenele de profil. Infernala comedie, manuscrisul cu sonete incendiare încheiat cu doi ani în urmă, nu poate fi publicat
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
mostră de fantezie, de fantasmă dulce și repetitivă ca un desert a cerșetorului de cafea și nițică înțelegere. Așa cum profesorul de filozofie Victor Petrini, eroul lui Marin Preda, avea voluptatea de a-și înjura de mamă și a-și brutaliza nevasta (pe nu mai puțin temperamentala Matilda), poetul mizează pe rafinamentul criticului literar, fiind sigur că acesta va gusta expresiile nude și scenele de profil. Infernala comedie, manuscrisul cu sonete incendiare încheiat cu doi ani în urmă, nu poate fi publicat
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
într-un context literar diferit, de predezgheț al realismului socialist, în 1958. El va fi, apoi, revăzut și autocenzurat în întregime în 1972. Voica este un mic roman scos din viața rurală, cu știutele ei tranzacționisme (in)umane. Voica este nevasta care capătă drept de proprietate asupra unei părți de pământ agricol numai profitând de faptul că poate tolera în schimb ca soțul său, Dumitru, să-și aducă în familie bastardul conceput cu o țigancă. Românca Voica este femeia voluntară, o
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
dintre cei trei monștri, mutanți ai timpurilor noi, reprezintă o variantă tipologică tare, în aceeași serie artistică (nu și morală) cu Ioana Olaru. Socoliuc stăpânește peste văgăuna provincială numită Măgura, terorizându-i și dresându-i pe toți, mai puțin pe nevastă-sa, deloc intimidată. Mai e un om care pare în afara zonei de influență și dominație tiranică a lui Socoliuc: un fel de sfânt aflat la Ulmoasa, o văgăună a văgăunei, care face, zice-se, minuni. Dar minunea convertirii primarului nu
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
nu se lasă până nu și-o face metresă pe îndărătnica angajată de la Documentare. Un întreg arsenal de persuasiune e utilizat până când Ioana se va muta, de bunăvoie, în garsoniera lui Crișan - și în ipostaza de dublet semioficial al unei neveste reci "ca un frigider". Fiindcă toți acești tovarăși mai mari sau mai mici, de la Centru ori din provincie, de la bucureșteanul Crișan la măgureanul Socoliuc ori directorul de mină Cristescu, cel care-l va înfunda până la urmă pe rebelul Helgomar, trăiesc
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
un frigider". Fiindcă toți acești tovarăși mai mari sau mai mici, de la Centru ori din provincie, de la bucureșteanul Crișan la măgureanul Socoliuc ori directorul de mină Cristescu, cel care-l va înfunda până la urmă pe rebelul Helgomar, trăiesc sub teroarea nevestelor. "Dame ca a lui (Cristescu, n.n.) nu știu să divorțeze frumos, nu-s învățate să tacă și să renunțe ușor la bine, iar la o adică au ce turna! și ăștia cu vigilența, băgătorii de seamă de-abia așteaptă să
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
urmă bătrânul înviorat. Acum suntem tovarăși, ca mâța cu câinele - dar altădată... Venea efendi turcul călare și trăgea la casa omului, fie ziuă, fie noapte. Și bulgarul îi ținea calul de căpăstru la poartă, și turcul intra în casă, la nevastă... Și pe urmă cerea lapte dulce - da^ nu se ridica să-l bea, ci poruncea bulgarului să-i ducă laptele la gură, cu lingura, ca la copil..." Discuția despre stăpânirea otomană de care i-a scăpat războiul de independență al
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele.// Pătrunși de rostul vremii și-a scurgerii acestei,/ În cele șapte zile și nopți din săptămână,/ Ei așteptau să prindă ulcioarele smântână,/ Evlavioși cu gândul la bucile nevestei.// Femeilor spre toamnă le da țâțele-n lapte,/ În vaci creșteau vițeii și în găine ouă,/ Iar uneori venită în tindă peste noapte/ Năștea și preacurata printre balerci de rouă". Nici acum nu sună rău aceste versuri, dar nu pot
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]