1,279 matches
-
de putere” rămăne o simplă declarație de bune intenții și încă o dorință neîmplinită de redare a sensului unei lumi ajunse la apogeul căutărilor, al tatonărilor și al negăsirilor fără leac. Pornind de la toate acestea, Heidegger ajunge să susțină că nihilismul poate să aibă drept consecințe atăt necredința căt și credința însăși. Cu alte cuvinte, cele două consecințe posibile ale nihilismului sunt fie afirmarea absenței, fie recunoașterea necunoașterii lui Dumnezeu. În acest mod, Heidegger pare să recunoască apofatismul teologiei neo testamentare
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
ajunse la apogeul căutărilor, al tatonărilor și al negăsirilor fără leac. Pornind de la toate acestea, Heidegger ajunge să susțină că nihilismul poate să aibă drept consecințe atăt necredința căt și credința însăși. Cu alte cuvinte, cele două consecințe posibile ale nihilismului sunt fie afirmarea absenței, fie recunoașterea necunoașterii lui Dumnezeu. În acest mod, Heidegger pare să recunoască apofatismul teologiei neo testamentare. Trebuie să devină evident din cele de mai sus că nihilismul heideggerian sau cel nietzscheean care are ca rezultate atăt
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
însăși. Cu alte cuvinte, cele două consecințe posibile ale nihilismului sunt fie afirmarea absenței, fie recunoașterea necunoașterii lui Dumnezeu. În acest mod, Heidegger pare să recunoască apofatismul teologiei neo testamentare. Trebuie să devină evident din cele de mai sus că nihilismul heideggerian sau cel nietzscheean care are ca rezultate atăt necredința, căt și creștinismul însuși, diferă esențial de teologia negativă din tradiția Europei Occidentale. În aceasta din urmă, nu ființa este determinată de eventualitatea nimicului, ci nimicul este determinat de ființă
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
Datorită atentatului de la 11 septembrie, au dobândit o vizibilitate și popularitate pe care nu le merită și pe care nu le vor putea menține în absența unor noi greșeli din partea noastră. Misiunea noastră este să atragem în continuare atenția asupra nihilismului, cruzimii și minciunilor lor. Dacă facem acest lucru, vom obține în cele din urmă sprijinul necesar. Chiar dacă suntem încrezători, aceasta nu scuză mulțumirea de sine. Trebuie să ne susținem cazul chiar și în fața celui mai sever public. Comisia Națională americană
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
htm, accesat la 14.05.2006). Uruburo Liliana (2005). From Global Village to Global Megalopolis: Multiculturalism, de-nationalization and the network of networks. (http://uruburo.com/ papers/megalopolis/index.html, accesat la 15.12.2007). Vattimo Gianni [1985] (1993). Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă. (trad.: Ștefania Mincu; postfață: Marin Mincu). Constanța: Editura Pontica. Vaysse Jean-Marie [1999] (2004). Inconștientul modernilor. Eseu asupra originii metafizice a psihanalizei. (trad.: Vasile Dem. Zamfirescu). București: Editura TREI. Vlăsceanu Lazăr (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
logice și metodologice între ideile metafizice și teoriile științifice, raporturile istorice și teoretice dintre rațiunea filosofică și credința religioasă, individualismul metodologic, rațiunile libertății. Sensurile pe care filosoful Antiseri le dă unor concepte precum failibilitatea în știință și filosofie, relativitatea, fideismul, nihilismul, liberalismul, gândirea slabă etc. i-a atras multe critici atât din partea adepților „absoluturilor pământești”, cât și a celor care consideră că anumite valori, pur și simplu, „nu pot fi negociate”. Modul în care Antiseri înțelege, explică și nuanțează aceste orientări
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Plictis și nostalgie Golul existențial, golul de informație și de semnificație, inutilitatea mișcării și a gândirii, dispariția oricărui orizont de așteptare, hașurarea până la ștergere a eului prezent și oroarea de viitor definesc primul nivel al poeziei Simonei Popescu. Scepticismul până la nihilism prezent aici este unul post festum: carnea e tristă după ce toate cărțile au fost citite. Lumea există, e materială și urî-tă ca în filmele lui Forman, și e absurd să ceri lumii să fie altfel. Iar tu ești asemenea lumii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un loc utopic, unde munca nu va mai fi necesară subzistenței și unde toate interdicțiile, sexuale sau de alt tip, vor fi abolite. Oamenii vor fi cu totul liberi să se consacre plăcerilor dansului și băuturii"190. Acest "Paradox al nihilismului" (ne referim aici la efectele sale sociale, un fel de prezervare a ordinii inițiale, așa cum o interpreta Pierre Clastre 191) nu ar fi cu putință dacă n-ar exista profetul (cel care are și un gir divin). El este singurul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reverberative, semnificând un capitol valoros și unic al presei și literaturii noastre polemice, și asta într-un interval în care suburbanitatatea și trivialul intervențiilor publice descalifică genul. Ceea ce vrem să anticipăm ține însă de o departajare substanțială: între negația agresivă (nihilism satiric), ca modalitate a pamfletarului de a sancționa lumea înconjurătoare (repetăm: un joc de asumare a violenței, cum ar spune N. Balotă, în raport cu un destinatar nedenominat direct, dar tarat din punctul de vedere al moralei universale), și negația asertivă, ca
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Petru Marcu Balș, alias Petre Pandrea). Dacă primul ia forma unei pledoarii ferme și punctuale, fără digresiuni inutile, și este logic articulat pe douăsprezece direcții-cheie, definitorii pentru identitatea autorului colectiv, cel de-al doilea este un pamflet-rechizitoriu, al cărui nihilism agresiv, caracteristic unei bune părți a tinerei generații interbelice, urmărește, ca finalitate imediată, să șocheze și să scandalizeze publicul cititor, abia apoi să transmită, oarecum evaziv, un set de principii și valori. Tonul este, dintru început, brutal contestatar și voluntar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
porțiunea de umanitate dotată cu cea mai mare vizibilitate socială. Astfel, limba celui mai bogat devine limba lumii întregi, iar legea celui mai puternic regula mea supremă. O videosferă omniprezentă ar avea cinismul ca virtute, conformismul ca resort și un nihilism desăvârșit ca orizont. Însă instinctul de supraviețuire al speciei și simpla căutare a plăcerii de către indivizi și națiuni vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, să limiteze prerogativele imaginii. Pentru a întrerupe asfixia și disperarea, se va da libertate invizibilelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trebui înțeleasă nu ca o simplă negație a tot ceea ce există, ci ca o negație a existenței inerente, absență care este compatibilă cu apariția dependentă. Dacă înțelegerea vacuității și a apariției dependente sunt separate, iar vacuitatea este interpretată eronat, ca nihilism, nu numai că vacuitatea nu va fi înțeleasă corect, însă o asemenea concepție în loc să fie benefică va conține în sine eroarea de a cădea în extrema anihilării. [...] Mai mult, semnificația apariției dependente nu este aceea că fenomenele apar în mod
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
culturală, Editura Polirom, Iași, 2006. TUCKER, Robert C., Philosophy and Myth in Karl Marx, Cambridge University Press, Cambridge, 1961. TURNER, Charles, "Mannheim's utopia today", în History of the Human Sciences, Vol. 16, No. 1, 2003. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă, Editura Pontica, Constanța, 1993. VINCENT, Andrew, "Ideology and political theory: an awkward partnership?", în The Nature of Political Theory, Oxford University Press, 2004. ŽIŽEK, Slavoj, The Sublime Object of Ideology, Londra: Verso, 1989. ŽIŽEK, Slavoj
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
revendică de la temele ontologiei hermeneutice, sunt aici acceptați chiar dincolo de intențiile lor drept acei gânditori care au pus bazele pentru construirea unei imagini a existenței în aceste condiții de non-istoricitate sau, mai bine zis, de post-istoricitate" (Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă, Editura Pontica, Constanța, 1993, pp. 9-10). 461 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei?, Editura Vremea, București, 1994, p. 11. 462 Vezi, în acest sens, importantele studii din teoria democratică a contemporaneității: Robert Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestea caracterizând sentimentul de înstrăinare al omului trezit în mijlocul unui univers incomprehensibil. Corelat cu o vădită criză a lumii și a culturii occidentale, absurdul exprimă și se exprimă atât printr-o derută fără precedent la nivel spiritual, marcată de zguduitorul nihilism axiologic în filosofie și artă, cât și prin alienarea, lipsa de autenticitate și angoasa omului "aruncat în lume" (Heidegger), dar liber și responsabil de un destin ontologic fără sens. Pe acest fundal care-l propulsează atenției, absurdul suveran a constituit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
artistic și conceptual. Art Spiegelman, coordonatorul unui titlu de primă importanță în banda desenată, Raw Comics (1980), care propunea la fiecare număr experimente postmoderne (intertextualitate, autoreferențialitate, subiectivitate, suporturi grafice variate, definit ca "magazinul grafic care și-a pierdut credința în nihilism"671), ridică banda desenată la nivel de artă, în mediul literaților și al universitarilor, câștigând premiul Pulitzer în 1986 pentru seria Maus, poveste autobiografică despre părinții care săi care trecuseră prin experiența Holocaustului (în limbaj alegoric, în care naziștii erau
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
au zdruncinat fundamentele consensului american, după idealism, activism și crize, societatea a rămas cufundată în confuzie identitară și tristețe, iar tinerii s-au orientat spre ei înșiși, direcție vizibilă și în principala formă de "evadare", muzica: introspecția rock-ului progresiv, nihilismul punk și esența stilului de viață narcisiac, disco.674 Acum identifică John Fiske și apariția fenomenului "fandom", ca selecție din repertoriul divertismentului produs și distribuit către mase a unor genuri, narațiuni și performeri, remodelându-le în "cultura de masă intens
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aspru, cinic, binevoitor, ce reprezintă ce e mai bun în America". Ibidem, p. 107. Un titlu interesant a fost Enemy Ace, despre un pilot de vânătoare german din Primul Război Mondial, personaj complex, profund, cu o filozofie între existențialism și nihilism. 627 Bradford Wright, op. cit., p.75. 628 Ibidem, p. 81. 629 Ibid., pp. 67-71. Tema nucleară și fantasmele războiului rece sunt "obsesii creatoare", este de părere Henry Rousso, ideea apocaliptică reprezentând nu teama de dispariția speciei, ci a unei anumite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sunt cei ce zic: „De mine nu râde nimeni!“ Aș vrea să nu spun nimic despre ultimele retușuri ale portretului pe care mi l-a făcut Cassou, dar nu-mi pot interzice două, trei vorbe despre așa-numitul fond al nihilismului spaniol. Cuvântul nu-mi place. Nihilism ne sună sau, mai bine zis, are pentru noi un gust rusesc, cu toate că un rus va spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nu râde nimeni!“ Aș vrea să nu spun nimic despre ultimele retușuri ale portretului pe care mi l-a făcut Cassou, dar nu-mi pot interzice două, trei vorbe despre așa-numitul fond al nihilismului spaniol. Cuvântul nu-mi place. Nihilism ne sună sau, mai bine zis, are pentru noi un gust rusesc, cu toate că un rus va spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc. Al nostru, cel spaniol, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-mi pot interzice două, trei vorbe despre așa-numitul fond al nihilismului spaniol. Cuvântul nu-mi place. Nihilism ne sună sau, mai bine zis, are pentru noi un gust rusesc, cu toate că un rus va spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc. Al nostru, cel spaniol, ar fi mai bine să se numească nadism, de la insondabila noastră vocabulă: nada. Nada, care inițial a însemnat cosa nada sau născută, adică: tot, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și îmbârligate... - Apoi, ați făcut - în ultima vreme - câteva referiri la o carte mai nouă a lui Tzvetan Todorov - Literatura în pericol, în care sunt denunțate cele trei cauze ce au subminat rolul literaturii în societatea franceză: solipsismul, formalismul și nihilismul. Despre o variantă a solipsismului (autoreferențialitatea) am senzația că ați pomenit dumneavoastră în textele citate de mine la întrebarea anterioară. Este literatura română actuală în primejdie? Cine sau ce amenință literatura română? - Tzvetan Todorov are dreptate. Literatura își pregătește de
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
cele din urmă, să fugă de ea. Cum arată Todorov, în clasă se predă, azi, nu poezia lui Baudelaire sau romanul lui Proust, ci legile lui Greimas și decalogul lui Jacobson sau cam așa ceva. Iar literatura propriu-zisă recomandă solipsismul și nihilismul... Am studiat, la rândul meu, aceste fenomene în eseul (Sfârșitul literaturii?) ce deschide volumul Fragmente critice, vol. V. N-am, deocamdată, nici un ecou. Ce pot să spun, aici, este că literatura este cu adevărat, în primejdie. O primejdie, înainte de orice
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal și orice i-o veni în minte dar numai român nu e. Puterile cer abrogarea art. 7 din Constituție? De mult e abrogat, de vreme ce un evreu galițian impune lecțiile sale de nihilism episcopului de Argeș, iar ritul, asemenea necreștin, al redactorilor și liber-cugetătorilor de la "Romînul" țin hangul impertinenței ovreiești față cu biserica noastră, ba încă în numele păgânilor de la guvern, în numele sectarilor necreștini ai demagogiei universale, pe cari nefericita noastră țară e osândită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nicevo (nimic) și sil (putere) .Dostoievski a meditat primul asupra lor, și în Demonii s-a înspăimîntat de ceea ce puteau ele să însemne pentru oameni, dacă Piotr Ștefanovici Verhovenski ar fi ajuns la putere și Stavroghin (prințul Harry), stăpânul Rusiei. Nihilism! Toți oamenii, nu numai rușii, se nasc cu puțin nihilism în ei: este partea de revoltă irațională a ființei umane împotriva puterii condițiilor care o înlănțuie încă din fașă și nu o eliberează decât în moarte. La ce bun atunci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]