5,414 matches
-
întunecă. - Ce s-a întâmplat, draga mea? - tresări prințul. - Am o presimțire... Ceva tulbură atmosfera... - Anotimpurile își au capriciile lor. Vara cu călduri înăbușitoare, dar și cu ploi repezi, furtuni și trăsnete dezlănțuite peste întinderi, iarna cu zile fermecătoare când ninge liniștit cu fulgi mari, dar și zile de groază cînd viscolește. Primăvara e deosebită prin parfumul florilor, verdeața și trilul păsărelelor, iar toamna este fermecătoare cu decorul ruginiu de basm și mai ales prin bogăția sa. - Astea sunt în lumea
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
literatură, încadrată tipicului de proză scurtă. Cel puțin pentru mine Iașul reprezintă un loc unde inima mea se simte ca la ea acasă, unde am trăit cele mai intense și plăcute momente dintr-o altă toamnă argintată de bruma părului nins prin scurgerea anilor vârstei mele, orașul unde îmi regăsesc mereu liniștea sufletească, fie că mă voi plimba pe aleele din Copou, sau pe ale altor oaze pline cu verdeață și liniște, fie că asist la o piesă de teatru, vizionez
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
Acasa > Poezie > Imagini > PEISAJ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului peisaj soare nins de raze dulci, idol eleat sub apii, vine seara să te culci în liturgige agapii. delf plutind pe ape grele, luna beată de alcool, împânzită de zăbrele, lasă-n urmă turnul gol. lujere de fum se-nalță, plopi ogive verticale
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384474_a_385803]
-
-mi pasă că anii ce pier de-o vreme mă lasă în temniți de ger. Ce dacă în cei care vin mai e doar oleacă, un rest de destin. În mine mai sunt primăveri și zile senine și blânde-adieri. Știu. Ninge și eu lacrimi ning, dar nu mă voi stinge cât încă înving. Prin zorii speranțelor cânt și caut victorii în orice frământ. În vreme ce sufletul meu, de-un timp nu se teme și speră mereu. Gări Am strâns cu sârguință în
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384527_a_385856]
-
ce pier de-o vreme mă lasă în temniți de ger. Ce dacă în cei care vin mai e doar oleacă, un rest de destin. În mine mai sunt primăveri și zile senine și blânde-adieri. Știu. Ninge și eu lacrimi ning, dar nu mă voi stinge cât încă înving. Prin zorii speranțelor cânt și caut victorii în orice frământ. În vreme ce sufletul meu, de-un timp nu se teme și speră mereu. Gări Am strâns cu sârguință în mintea mea idei, putere
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384527_a_385856]
-
Și nu întelegi a zborului aripă. Castele de nisip clădești mereu Și vântul ți le spulberă pe toate, Doar argumente seci, nevinovate Presari necontenit în drumul tău. Impasul pare chiar un Everest Cu vârfurile toate în arest, În mai cireșul ninge împăcat Doar cu lumina el s-a vindecat. Iar crinul s-a pornit să cearnă Petale ca în iureșul din iarnă, Colindul magilor înaltă brazi, În verde crud mai poți să arzi... 2 mai 2015 foto sursa internet Camelia Cristea
COLINDUL MAGILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384533_a_385862]
-
Acasa > Poezie > Imagini > MĂ PLEC ADÂNC ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mă plec adânc pe nevăzuta rană A codrului rămas fără frunzare! Pe patul nins de rouă lucitoare Înalță licuricii rugă-n strană. Îl plânge vântul. Cum să mai foșnească Izvorul de plămadă respirată? Pe iarba udă, umbra lui pătată Așteaptă frunze noi s-o risipească. Înjugă cerbii-n coarne adiere Pudrând-o pe lăstari
MĂ PLEC ADÂNC ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384546_a_385875]
-
masă o carte răsfoita stă mărturie peste timp a fost cândva demult citită păstreaz-o eu am obosit nu te-nvinovățesc mă iartă te-am iubit atât de neatins înalt profund ce clipă spartă m-am prăbușit atât de mult a nins sub greutatea nopții mă retrag sub cete de priveliști cu chip de lut zilele mi le-nșirui pe un prag de Elizeu demult necunoscut cînd ne-am văzut ultima oară râdeai doar tu plângeam doar eu era decembrie într-o
RĂMAS BUN de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384564_a_385893]
-
TRADIȚII CREȘTINE DE IARNĂ (POEZII) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului LA CEAS DE RUGĂCIUNE În ropot de timp vin sărbători creștine, cu Sfântul Nicolae darnic, blând și bun. Iar când ninge cu daruri din zări senine, grăbește sania la Fratele Crăciun. Simbolic dar vreau ,, O veste minunată!", în casa inimii să-mi aducă pace, când Prunc se naște din Maică Preacurată și azimă pentru praznic sfânt se coace. O baie de
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
îngerii. Creștinii să asculte minunea Nașterii! Cu har purificator, de credință sfântă, ritul sărbătorilor, sufletu-mi încântă. Că-n suflete pătrunde să-și lase dar divin, când la geamuri se-aude mesajul lor, creștin. Reală e minune în magică noapte. Ninge cu fapte bune și gânduri curate. Magia nopții este în colind de copii, când Prunc se naște-n iesle. Spre a ne mântui! Invidia și ura spălate-n fulgi de nea, va lumina făptura, când gata-i Nașterea. Aștept Iarna
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
nea, va lumina făptura, când gata-i Nașterea. Aștept Iarna bogată în daruri divine, când steaua luminată anunță minune! Păcatul să ni-l spele din suflet și din gând, cu lumină din stele, pe sfânt lăcaș căzând! Aștept, Iarna să ningă și cu daruri sfinte! Credința să învingă prin sacre cuvinte! În noapte luminată, din seară până-n zori lăsați deschisă poartă! Pentru colindători. COLINDA LIBERTĂȚII (În memoria copiilor martiri din 22 Decembrie 1989) Prin Ajunul ce aduce harul creștinătății, copii-martiri își
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
visat să stai pe-ale vieții piscuri și brusc te-ai trezit că deja le pipăi, când viața ce e doldora de riscuri numai o clipă-i. Tinerețea ta e în văi, departe. O auzi chemând din iarna ce-o ninge, dar muntele-abrupt și-nalt vă desparte și vă respinge. Prea puțin a fost, prea puțin rămâne. Visurile dorm într-o grea uitare. Pulbere-au ajuns vechile țărâne ieri roditoare. Cerul îl atingi, dar ți-e dor de iarbă, să adormi
ATÂT DE UITAT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384642_a_385971]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sub verdele spuzit de sărbătoare, cu ochii plini de roua primăverii, îngrop pocalul sub căderi de soare, să nu mai plângă niciodată merii! Cu pași de promoroacă ning copacii, cerșind veciei clipe de-nchinare, poștași grăbiți își umplu-n fugă sacii, cărând țărâna trupului ce moare! Mirese-aruncă peste tot buchete, din florile ce-au împletit cununa, lumina le dansează blând prin plete, tot așteptând să înflorească luna! Oftează pe sub
TĂCEREA MERILOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384674_a_386003]
-
se curmă viața dă iama. Și păreri de rău, lacrimi sau regrete coboară-n neant, ca să nu mai vină în orice prezent, nici măcar ca pete, fiindcă-i lumină. Soare sclipitor e-n orice speranță și chiar dacă-s ploi și vreodată ninge, tristețea o ții mereu la distanță, nu te atinge. Simți că viața ta e cu totul alta decând jubilezi că a ta ursită ți-a redăruit, cu iubire, dalta de har sfințită. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sufletul tău Dalta / Anatol
SUFLETUL TĂU DALTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384699_a_386028]
-
dramă. Cerul nu a plâns cu lacrimi Ca aici, ci cu ninsoare, N-a scăpat nici o surată, În copaci, de înghețare, Oare nu a fost niciuna Credincioasă și smerită? Toate-au fost neînțelepte Și învinse de ispită? Este alb, a nins întruna, Parcă-i prea multă tăcere! Nu se-aude nici un foșnet, Doar un strigăt de durere, Frunze tremurând pe ramuri, Își văd starea-n clorofilă, Timpul meu, în calendare, Mai întoarce câte-o filă. Și-uite-așa gândește omul, Ce-a făcut
ÎN CURÂND VENI-VA DOMNUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382437_a_383766]
-
Acasa > Versuri > Iubire > INERȚIE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Am devenit inertă ca un gând. Nu-mi pot închide pleoapele. Mă-ncorsetează-un adjectiv ningând, În unghia ce-oprește apele. Arunci în mine cu fade zăpezi. Reci anotimpuri, fără de briză. Mă-nsângerez în coarnele de iezi și-mi linge rana melcul din baliză. În mine-n timpan, în iambi, mi se sparg trupuri mușcate de vipere
INERȚIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382504_a_383833]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > NINGEA, CÂNDVA... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Ningea, cândva, cu zăpezi verzi, strângând pădurea-n scrin de-amiezi, eu, fir de floare-ntr-un ulcior, tu, doar stropindu-mă ușor, pășuni
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > NINGEA, CÂNDVA... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Ningea, cândva, cu zăpezi verzi, strângând pădurea-n scrin de-amiezi, eu, fir de floare-ntr-un ulcior, tu, doar stropindu-mă ușor, pășuni coseai boțind cărări, cu tălpi din veșnicii de zări, strângeai în ace de arici, ninsori verzui de
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
cu zăpezi verzi, strângând pădurea-n scrin de-amiezi, eu, fir de floare-ntr-un ulcior, tu, doar stropindu-mă ușor, pășuni coseai boțind cărări, cu tălpi din veșnicii de zări, strângeai în ace de arici, ninsori verzui de licurici. Ningea frumos, ningea tăcut, prin gerul unui azimut, eu, înroșindu-mă ușor, tu, doar strângând din maci, un dor, păleau, sub țurțuri, primăveri, spălându-ți ochii de poveri, tăiai colinde-n lemn de brazi, să nu-ți simt plânsul pe obraji
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
verzi, strângând pădurea-n scrin de-amiezi, eu, fir de floare-ntr-un ulcior, tu, doar stropindu-mă ușor, pășuni coseai boțind cărări, cu tălpi din veșnicii de zări, strângeai în ace de arici, ninsori verzui de licurici. Ningea frumos, ningea tăcut, prin gerul unui azimut, eu, înroșindu-mă ușor, tu, doar strângând din maci, un dor, păleau, sub țurțuri, primăveri, spălându-ți ochii de poveri, tăiai colinde-n lemn de brazi, să nu-ți simt plânsul pe obraji. Ningea, cândva
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
frumos, ningea tăcut, prin gerul unui azimut, eu, înroșindu-mă ușor, tu, doar strângând din maci, un dor, păleau, sub țurțuri, primăveri, spălându-ți ochii de poveri, tăiai colinde-n lemn de brazi, să nu-ți simt plânsul pe obraji. Ningea, cândva, cu soare blând, nămeți de foc răniți de-un gând, eu, fir de viață, dintr-un fum, tu, lin de moarte, într-un scrum; vânai din focu-mi, rătăciri, topind din gheață flori de miri, dansau, doar umbrele-n altar
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
fir de viață, dintr-un fum, tu, lin de moarte, într-un scrum; vânai din focu-mi, rătăciri, topind din gheață flori de miri, dansau, doar umbrele-n altar, iar noi, sculptam cu fir de jar. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: NINGEA, CÂNDVA... Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
apusă, a bunicilor. Mi-e dor de dovleacul copt în cuptor, Cu aromă de parfum, dragoste și dor. Mi-e dor de renașterea altui anotimp, Când visele în raze de viată, se preschimb Mi-e dor de primăvara care ne ningea în păr, În mai, cu flori dalbe de măr. Mi-e dor de serile albastre cu raze de lună, Când vara, stângaci, ne țineam de mână, Mi-e dor de poiana cu vechiul puț, Pe unde-mi plimbam pasul desculț
MI-E DOR….. de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382642_a_383971]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ALERGARE DE PASĂRE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Veneam dinspre o dimineață Albită de gânduri Toată noaptea ninsese în oasele mele Cu păsări ce alergau În întunecimea zborului Cu pleoape Ce nu-mi închideau ochii Spre un infinit Ce nu-l mai găseam Printre semnele zilei Încețate în sfârșitul agoniei Ultimei pete Dintr-un februarie Îmbâcsit cu povești
ALERGARE DE PASĂRE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382655_a_383984]
-
Vântul ce-adie ca o boare ... Să-ți fiu minunea zilei, vrei, Ce pleoapa tandru ți-o deschide Și din a nopților scântei Să-ți fiu, eu, gândul ce-ți râvni Iubirea? Trăire prinsă-n înălțări, Cireșul alb care o ninge ... Poeme scrise în cântări, Ființa toată îți atinge ... 8 sept 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: SĂ-ȚI FIU ... / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mara Emerraldi : Toate
SĂ-ȚI FIU ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383838_a_385167]