9,048 matches
-
-și delecta semenii, ci scria neomenește pentru a-și asculta daimonul. Fără această stihie teandrică, care și-a făcut loc în ființa lui Nichita, Noduri și semne par o făcătură ieșită din condeiul unui începător. Dar, citite în grilă teologică, nodurile devin puncte de încrucișare a unor sensuri extramundane, în vreme ce semnele devin mijloace de arătare a nodurilor. Poetul pare să vorbească în dodii pentru simplul fapt că vorbește în numele unui adevăr revelat. Impresia inestetică a Nodurilor și semnelor ține de proasta
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
și-a făcut loc în ființa lui Nichita, Noduri și semne par o făcătură ieșită din condeiul unui începător. Dar, citite în grilă teologică, nodurile devin puncte de încrucișare a unor sensuri extramundane, în vreme ce semnele devin mijloace de arătare a nodurilor. Poetul pare să vorbească în dodii pentru simplul fapt că vorbește în numele unui adevăr revelat. Impresia inestetică a Nodurilor și semnelor ține de proasta croială urechii noastre, terfelită cum e de ascultarea unor sunete joase, fără demnitate ontologică. Potrivit lui Sorin
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
Dar, citite în grilă teologică, nodurile devin puncte de încrucișare a unor sensuri extramundane, în vreme ce semnele devin mijloace de arătare a nodurilor. Poetul pare să vorbească în dodii pentru simplul fapt că vorbește în numele unui adevăr revelat. Impresia inestetică a Nodurilor și semnelor ține de proasta croială urechii noastre, terfelită cum e de ascultarea unor sunete joase, fără demnitate ontologică. Potrivit lui Sorin Dumitrescu, Nichita a manifestat de timpuriu o dublă nedumerire față de cuvinte: mai întîi, stupefierea provocată de virtutea lor demiurgică
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
să îmbrățișeze „necuvintele” - forma revelată a unor energii al căror cîmp nu încape în matca cuvintelor. Rezultatul e o poezie excentrică, ce pare nefirească doar ochiului înrobit de preocupări estetice, în schimb o lectură în cheie teologică lămurește spontan codul Nodurilor și semnelor. Citite cu un ochi estetic, versurile sînt anoste pînă la stupiditate, dar străbătute cu ochi spiritual, ele sînt săgeți cristice de o directețe evidentă. Apologia pe care pictorul o face Nodurilor și semnelor merge pînă la o suită
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
lectură în cheie teologică lămurește spontan codul Nodurilor și semnelor. Citite cu un ochi estetic, versurile sînt anoste pînă la stupiditate, dar străbătute cu ochi spiritual, ele sînt săgeți cristice de o directețe evidentă. Apologia pe care pictorul o face Nodurilor și semnelor merge pînă la o suită de îndemnuri adresate cititorilor. Cine nu vrea să trăiască descumpănirea de a nu pricepe nimic din volum e rugat să respecte cîteva reguli: 1) să lase deoparte orice crispare estetică sau teoretică, fără
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
în fața stației de tramvai, se afla o mică grădină de vară, cu câteva mese afară, pe trotuar. Alexandru se așeză acolo și ceru o bere, așteptându-l”. Punctul de joncțiune între bulevardul Pache Protopopescu și strada Mătăsari devine astfel un nod, un punct de reper și pe harta personală a lui Alexandru Pleșa, loc în care obișnuiește să-și aștepte prietenul. Nodurile, arată Kevin Lynch, sunt puncte strategice pe harta orașului, intersecții sau puncte de convergență ale unor trasee urbane, capete
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
și ceru o bere, așteptându-l”. Punctul de joncțiune între bulevardul Pache Protopopescu și strada Mătăsari devine astfel un nod, un punct de reper și pe harta personală a lui Alexandru Pleșa, loc în care obișnuiește să-și aștepte prietenul. Nodurile, arată Kevin Lynch, sunt puncte strategice pe harta orașului, intersecții sau puncte de convergență ale unor trasee urbane, capete ale unor linii de transport; acestea dobândesc un caracter particular datorită tendinței generale de a lua drept puncte de reper astfel
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
cartierul care începea la stația Mătăsari și se sfârșea în strada Călărași” (s.m.). Indiciile topografice permit de asemenea situarea fără echivoc a segmentului chiar pe linia tramvaiului 14, în descriere fiind menționată ca punct de reper - sau, mai bine zis, nod - stația Mătăsari (aflată la întretăierea străzii omonime cu bulevardul Pache Protopopescu, punct în care, așa cum am văzut, se întâlnesc Petru Anicet și Alexandru Pleșa în Întoarcerea din rai, dar și Petre Biriș și Ștefan Viziru în Noaptea de Sânziene). În
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
ale mijloacelor de locomoție, intersecții sau puncte de convergență între o autostradă și o stradă obișnuită (The Image of the City, ed. cit., p. 73). Lynch propune cinci elemente definitorii ale imaginii orașului: rute (trasee, parcursuri), margini (limite, frontiere), districte, noduri și borne. Rutele sunt canalele de-a lungul cărora observatorul se deplasează, în funcție de ele organizându- se și interacționând celelalte elemente; marginile sunt elemente lineare, puncte de legătură între două faze, bariere ce închid o zonă, o izolează de alta; districtele
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
pentru asta remediul cel mai eficient sunt vrăjile. Magia e precumpănitor albă, fiind un ritual cu efect apotropaic (de îndepărtare a răului). Cele mai reușite pagini conțin tocmai exemple de practici magice, de la bătutul toacăi și înconjuratul bisericilor pînă la noduri sacre (legări, fascinări, descîntece) și ghemuri magice. De aceea capitolele I („Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice“), II („Legenda românească a potopului“) și V („Labirintul. Un monstru arhitectonic“) dau consistență tomului, în vreme ce capitolele VII („Narcotice și halucinogene în
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
Adică, face dintr-o viță, care se întinde deasă, vie, mișcătoare pe case, pe pomi, o rețea de pîrghii exacte și bine întinse care se îmbină scîrțîind sau nu și acționează într-un fel și numai în acela. Viul, încîlcitul, nodul, pornirea șuie și fără de eficiență dispar, sînt retezate...". Aceste observații asupra relației puterii cu omenescul aparțin unui oarecare Simion, preceptor francez la casa boierului Hartular, în Moldova secolului XIX; ne aflăm în timpul lui Mihail Sturdza, la o răspîntie a istoriei
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
îi erau prea bine cunoscute. Ultima antologie din dramaturgia sa (apărută în 1998, la Editura Vremea, sub îngrijirea Despinei Vasilescu-Valjan, cu prefața lui Valeriu Râpeanu), cuprinde, în afară de comedia de debut Ce știe satul (1912), alte două comedii într-un act (Nodul gordian și O inspecție), alături de cea mai cunoscută piesă a sa Generația de sacrificiu, și Norocul, o comedie specială, datând din 1945. Toate piesele, admirabile prin eficiența și concentrarea construcției dramatice, pun în valoare o aceeași idee: oamenii sunt jucării
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
soția nu vrea de fapt să divorțeze, pentru că și-ar pierde statutul material și social, soțul vrea să divorțeze doar cu certitudinea infidelității soției sale. Mai abil, soțul dobândește - prin destăinuirea imprudentă a soției - dovada de care avea nevoie. În Nodul gordian, un comisar trișează cu propria conștiință, la sugestia frivolei lui iubite, și înscenează comedia corectitudinii ultragiate, urmând să declare la Prefectură numai jumătate din suma cu care fusese mituit, pentru ca manevra să nu fie demascată, comerciantul necinstit care îl
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
poamelor în dar, Calde în atîta amiază. Ceva atins: Tîmple, Ori degete, Ori un genunchi, Ori pînda mișcată De începutul toamnei. *** În așteptarea unui semn... Ghitara așezată pe genunchi, Nisip răscolit de umbra ei, Mîna care se strînge Pe un nod Ca pe închizătoarea Unei rochii, Sudoarea ce se zvîntă Pe o tîmplă (Cealaltă rămîne În umbră, Nelămurită, Poate nervoasă...) O pată ca un sîmbure De rodie Pe încheietură, ( Un loc pentru numele Cîndva iubit) O pereche de sălbăticiuni Trecînd pe dinaintea
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
La fiecare răscruce, Poduri ce unesc Stînga și dreapta, Atît.) Privirea lui Pe deasupra lucrurilor, Un vas înnobilat De fructele mărunte, Degetul - Necuprinsul Între Două tristeți, Acolo încape întotdeauna, Un lujer crud, Venirea cuiva. *** Laborator - Pulberea, O jivină cuminte Țese semne, noduri ciudate, Exuvii în lumina crudă (Cine o frînge Își umple palmele De curcubeu) Prețioase, eterne, Temple abandonate Pentru o altă credință, Ceva rămas neterminat: Poate solzi, Poate mînia lui Dumnezeu, Atoateștiutorul. Copila mea, Fiul meu, Răstignirea de dimineață, Cele două
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
albă fără zăbală și hăț: blide de cositor 19 la număr, iarăși, blide mai mici 2 la număr, farfurii 9 la număr, patru sfeșnice de aramă două la fel două de altă formă, cu picioare, un ciucure turcesc uzat, cu noduri, un orologiu rău de perete, cu cadran, iarăși un ciucure rău purtat din granat verde. II. Acestea sunt într-o cutie neagră de pivniță avînd în ea 6 butelii de cositor de mărime mijlocie: o mulțime de litere românești care
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
veche, în ce tristețuri zaci, Puținde la o leghe Ca nimfele-ntre craci? Balena, oh!, balena Numită Moby Dick ( Și mă apucă jena Că trebuie să-ți zic.) Plutește pe oceane, i-e foame de harpon! Trezește-te, Șerbane, Roz nod de bulion, Pupă cuvîntul, dulce. Zdrobit sub iederi moi, Tu limbii tîța zmulge Și-o dă la marțofoi. Și lasă, lasă, lasă, Să-ți cadă în amurg, Pe fețele de masă, Roua lui Demiurg...
Scrisoare ameliorată (1977) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16066_a_17391]
-
o dexteritate demnă de invidia celor mai sofisticați prestidigitatori, o împachetam în hîrtie țiplă, ninsă, ba chiar troienită în flori repezi și rotunde de surîsuri cu subînțelesuri naive (accidental parșive!), strîngeam totul într-o frînghioară suculentă, îmbibată de-alean, executam nodul final c-o fundă fandosită fin, deocheată șugubăț în aerul amurgit al dughenii, și-mi permiteam, iarăși, o pauză fizică acum, ceva mai lungă. Pe urmă abia, țeapăn, politicos, solemn, prezentam pachetul mirific, mîndru de îndemînarea mea pragmatică de profesionist
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16279_a_17604]
-
vine căprioara se gudură pe lîngă mine nu mai am frunze am telefon așa ar putea începe poemul ca o integramă ca un rebus așa în creierul tău se naște boababul 2. "aici și acum în provincia cea mai inutilă" nodurile acestei sfori ar trebui desfăcute să o facem mai lungă așa cum desfaci un păr negru într-o noapte de crăciun un vin greu ca o haină 3. frica din pantofi din mănuși frica din dulapuri trupul spînzurat de portmantouri frica
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
cînd tot număr duminicile toamnei și tot galbene sau de aur îmi umplu casa de lumina lor aurală 7. în tinerețe aveam un cap cît o baniță ai înnoit ai urcat ai înviat în fiecare dimineață în crucea pieptului prin nodul gordian scările claviculei scările nevăzute ale clavecinului recurent 8. lumile luminile clipeau încet precum clapele de pian 9. pielea ta arămie, gheata ta cenușie dăruiește-mi-o mie, hărăzește-mi-o vie 10. inspirația, grația este locul unde așez într-
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
Gheorghe Grigurcu Lașități de prisos cutezanțe utile cum moartea o boală solidă cum un nod marinăresc un strigăt abrupt cum un munte pe care-ai fost ispitit să-l urci glasul de bas al norului pămîntiu un iaz din copilărie la fundul căruia doarme și se trezește-n răstimpuri o muzică de jazz o furtună
Bilanț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/2601_a_3926]
-
Eugen Suciu Arta Intonații subtile ale fricii și entuziasmul abstract al unui nod în gît două ipoteci pe o singură respirație Frica Înconjurate de nimic și de spaimă unele cuvinte îmi par lipsite de vitejie frica naște halucinații năluci care mai apoi se încarnează în ființa tăcută a menhirilor cînd simte asta ghionoaia
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
implozie. Așa că treci pragul. Treci ca un nebun prin saloanele lungi în care nu întîlnești niciodată pe nimeni. Deși miriade de voci te strigă, te imploră toate deodată. Așa cum calci cu piciorul în gol fiindcă ai capul în nori și nodul mereu în gît, vocea înecată în esofag. Cînți trecutul ce se ivește tot timpul, de oriunde, la orizont. Învingătorul îl recunoști prea ușor: întotdeauna ia totul. Viață măruntă. Porunci mereu încălcate Să nu bei. Să nu ridici mîna. Să nu
Poezii by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/2689_a_4014]
-
-nflorit scapără versuri pentru eșarfa de foc a fiecărei corăbii o! isadoră vrăjită pe valuri dansând inima-i colivie în care veverița se zbate înnebunită de spaimă Un pui de nurcă nefiresc alungit leagă iubirea cu moartea într-un același nod negru coclit Dimineața ochii albaștri ai mării înlănțuiți în rime la catafalcul acestui poem. Prevestire O peliculă subțire ca ceața unor inexacte amintiri, pâlpâire domoală la capătul zorilor liziera se tulbură de o boare șerpuitoare din pom în pom uimirea
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
meu frate mai mare, Ion Pop, zice, și-l cred, că are o cravată dăruită de Gellu Naum, nu precizează modelul, nici culoarea darului, probabil e mov, cu desene constructiviste. Intervestimentația stimulează creația. Nu ni se spune ce fel de nod prefera poetul care vedea uneori umbra tatălui său obosit lungindu-se pe podelele casei de la Comana. O fi fost nod italienesc, deci asimetric, marinettian, posibil, mai degrabă decât clasic, bombat ca un boboc de trandafir, specia mareșal Ney, poate. Intervestimentația
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]