1,225 matches
-
spui... cu un augumentativ? Era mare? Mătăhălos? - Nu l-am văzut În viața mea - asta ar mai fi lipsit! Singura dată când m-am dus la ei În sat a fost Într-o vacanță, la un bal - eram elevă la Normală la Chișinău... Și uite că vine un... Nu era chiar copil, dar cam băiet, un mucea față de mine, care eram domnișoară... - Cine era: vărul? - El, greculică de Ion. Care, nici una, nici două, mă poftește la ei, la curte... Când aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cât trăiește-și tot Însușăște ș’ tot ne-nsușât rămâne! N-ai Înțăles? Lustruiesc tăietura di teslă, bre! - De ce? Doar ai să vii cu tesla iară și-ai să tai tăietura lustruită!, ziceam eu, băiatul mamei, Învățătoare care Învățase logică la Normala de la Chișinău. - D-apăi asta-i! Unii oameni cred că așchiile de la teslă pot să se prezante oricum ’naintea Giudecății de Apoi! Și nu! Așchia-i și è, om, trebuie să se prezante cuviincios tăietă din teslă, frumos lustruită din lustruitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
își recunoaște mama în această mumie nemișcată branșată la o aparatură pe care nu o cunoaște. Și totuși... Pe ecranul unui ordinator se afișează, în afara unor curbe zigzagate a căror interpretare îi scapă, cifre care îi sunt accesibile. Tensiunea sistolică : normală. Diastolică : normală. Pulsul : normal... Totul pare normal. Gândurile se reîntorc fără șovăire la obligațiile pe care le are și la Alex... Îndrăznește : "Tată, eu o să plec... Nu te superi, nu ? Mâine dimineață trebuie să depun conceptul tezei la care mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mama în această mumie nemișcată branșată la o aparatură pe care nu o cunoaște. Și totuși... Pe ecranul unui ordinator se afișează, în afara unor curbe zigzagate a căror interpretare îi scapă, cifre care îi sunt accesibile. Tensiunea sistolică : normală. Diastolică : normală. Pulsul : normal... Totul pare normal. Gândurile se reîntorc fără șovăire la obligațiile pe care le are și la Alex... Îndrăznește : "Tată, eu o să plec... Nu te superi, nu ? Mâine dimineață trebuie să depun conceptul tezei la care mai am de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care vroia să sugereze acele culmi de care vorbea. Asta rn-a făcut să mă uit iar în jos, ca și când spusele lui m-ar fi turburat. El se arătă îngăduitor: - Pe ce clasă ești? Îi răspunsei că eram pe-a patra normală și că aveam optsprezece ani. - Școala e de vină, zise el, că gândiți astfel. Dar o să schimbăm noi și școlile. Nu mă îndoiam. Pătrunseseră repede în ele. Pedagogul verde intra în sala de mese ca un adevărat stăpân, subdirectorul Lascăr
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
vreun bătrân făcea greșeala să ne certe, era prompt răsplătit cu râsete și insulte. Ne întreceam între noi în neobrăzare și vorbe necuviincioase pe care aș roși să le rostesc astăzi, dar atunci mi se păreau cât se poate de normale în gura noastră. Când aveam ocazia, ne țineam după convoaiele funerare, fără să pricepem nimic din amărăciunea morții, numai ca să furăm florile de pe morminte. Rar, foarte rar, ne lăsam impresionați de vreun bătrân și numai când îl vedeam disperat. Exista
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Tărcuță din sat m-a văzut și a întrebat-o pe mama dacă m-a dat ucenic la fierărie. La gimnaziu nu am făcut decât un an, întrucât mama voia să mă fac învățător. Așa că m-a mutat la școala normala Ion Creangă din Roman unde era elev în clasa II-a și vărul meu Ștșefan Ghivirigă, cel care aruncase cu ațca (așchia) spre mine și care mi s-a înfipt în cap. La școala normală din Roman am urmat tot
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
o întinde mâncând pământul. Pe urmă - mașina jandarmeriei se avântă pe urmele lui și evadatul, observând-o, își lasă bicicleta pe șosea, fugind peste câmpurile care stau la dispoziția oricăror evadați. Numai că deodată obuze cu totul și cu totul normale încep să explodeze în jurul său, răscolind pământul, ca-n filmele normale despre războaie normale. Tipul își dă seama - dârdâind - că se află pe un poligon de tir, în plin exercițiu balistic. Se dă alarma, se suspendă tirul, pușcăriașul îngrozit e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
of Oxford, E.T.H.(Zürich), Univ. Erlangen, Phys.-Tech.Institute A.F.Ioffe (St. Petersburg), ICTP (Trieste), Forschungszentrum Karlsruhe, Universita "La Sapienza" din Roma, US Air Force Res. Lab Hanscom (Boston, USA), DAAD Summer School "Trends in Contemporary Optics", (Sinaia, 2005), Ecole Normale Superieure (Cachan, Franța) etc. În anul 2008 a fost decorat cu Ordinul Național "Serviciu credincios" în grad de Cavaler. Cine este Victor A. Voicu Născut pe 29 iunie 1939, la Bolovani, Dâmbovița, Victor A. Voicu este medic și farmacolog, membru
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
de abordare a subiectelor, tipărind suplimente și secțiuni tematice, distribuind cd-uri și cărți de literatură, instituind concursuri cu premii, nu exprimă altceva decât goana după public, fără de care ziarele și revistele nu ar putea exista. E cât se poate de normală și de legitimă această nesfârșită goană după public, etichetată de unii drept imorală (se știe că această etichetă este însă uneori meritată, având în vedere nivelul la care pot coborî unele gazete doar în încercarea de a-și spori numărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
vrut decât să fii fericită. Ceea ce nu-i același lucru. Lui Alice i s-au umplut ochii de lacrimi. Cel mai grozav era că, mai mult decât banii și notorietatea dobândită după ce scriai un bestseller, succesul o făcuse din nou normală. Ca și când victoria ar fi fost făcută din lipici. În nici un caz Alice n-avea de gând să transforme și succesul în ceva insuportabil. Așa că a tras adânc aer în piept și și-a sugrumat lacrimile. De când perseveranța a devenit ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de ferestre la etajele superioare ieșeau flăcări. Apoi iarăși priviri în hăurile întunecate ale străzilor și-n curțile în care se aflau copaci. În orice caz, am văzut oameni ca niște contururi de umbre, izolați. Nicidecum îmbulzeală. Incendiile erau considerate normale, căci Berlinul se afla în plin proces de distrugere ce sporea de la o zi la alta. După ultimul bombardament, se sunase încetarea alarmei. Trenul înainta încet și, cu bună știință parcă, invita lumea, inclusiv pe mine, la un tur al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de legendă. Cântărit la o acțiune de despăduchere la nivel de lagăr, în cursul căreia am făcut cunoștință pentru prima oară cu niște prafuri numite DDT, corpul meu osos a tras aproape cincizeci de kilograme, o greutate aflată sub cea normală cu destul de mult încât să corespundă, așa bănuiam noi, practicii Planului Morgenthau ce fusese conceput pentru noi. Această pedepsire a tuturor prizonierilor de război germani, inventată de un politician american și denumită după el, îi solicita celui vizat zgârcenie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căci toate s-au spulberat ca visele.” Nu mai rostesc nimic. Știu că lumea mă întîmpină ca pe un revenit mult timp după război cînd, ani de-a rîndul m-au știut mort. Petrecerea vremii e cît se poate de normală și doar privirea mea vede numai lucrurile atinse de moarte: fîntînile fără lanț, zidurile sfărîmate, teii uscați pe margine de drum. Judecătorul oftează: „-Uită!”-spune el. „-Și-ncearcă și leapădă! Ai crezut că învingi binele, și ai învins doar neputința ta
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
fac pasul cerut. Tot cam în acea perioadă, preotul din Priponești, Constantin Pricopescu, îl determină pe tata să mă convingă să trec la seminarul din Huși, unde avea un fost coleg ca subdirector și că ușor pot obține transferul de la normală la seminar. Oricât a dorit tata să trec la seminar, eu am rămas neclintit în hotărârea mea. Preotul și-a închipuit că, ceea ce n-a reușit tata, va reuși el să mă convingă. Cum frecventam regulat biserica, într-o duminică
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
scrie cu ocazia trimiterii cărții „Mălin, vestitorul Revoluției”, adresându-mi cuvinte de care orice muritor se simte flatat. Îmi spune că tatăl d-sale avea un fel de cult, de admirație, față de persoana mea, atât în perioada școlarității mele la Normala din Bârlad, cât și după aceea, când am ajuns învățător la Priponești. „Tata v-a idolatrizat, iar eu v-am admirat din umbră, pentru că, în perioada 1947-1950, ca învățător și îndrumător cultural, n-a existat spectacol artistic sau serbare câmpenească
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
-o înaintea celei ce învăța mai bine. Asemenea lucruri mi se întâmplaseră la Priponești, tot la cl. a II-a pe când repetam clasa în urma schimbării planului de învățământ, s-a repetat aceeași nedreptate pe când terminam cl. a VIII-a la normală, grație institutorului Ion Taraze și a profesorului agronom Iosif Maloman. În practica școlară am văzut și alte cazuri de supraapreciere a unor elevi în dauna altora. A folosit cu ceva celor supraapreciați în dauna altora? Categoric nu, ba dimpotrivă! Iată
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
unei replici față de formula logică. Nu ține cu tot dinadinsul să aducă „un ultragiu PARADOX ȘI NONSENS 195 201. 202. oricărei ordini logice preexistente“. Nu răspunde unui exces cu un alt exces: listei congruente cu o listă incongruentă, mulți mii normale cu o mulțime non normală. Ceea ce surprinde bunul simț este mai degrabă o formă de libertate neașteptată. Revine, de fapt, o specie uitată a celor absurde. Enumerarea lui Borges este absurdă în accepțiunea etimologică - și secundă - a cuvântului: ceva spus
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Nu ține cu tot dinadinsul să aducă „un ultragiu PARADOX ȘI NONSENS 195 201. 202. oricărei ordini logice preexistente“. Nu răspunde unui exces cu un alt exces: listei congruente cu o listă incongruentă, mulți mii normale cu o mulțime non normală. Ceea ce surprinde bunul simț este mai degrabă o formă de libertate neașteptată. Revine, de fapt, o specie uitată a celor absurde. Enumerarea lui Borges este absurdă în accepțiunea etimologică - și secundă - a cuvântului: ceva spus într o manieră complet discordan
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de groasă pentru vârsta lui. ― L-ai văzut p-ăla care a dai lista de cărți? mă întrebă el confidențial. ― Da! i-am răspuns eu, curios la culme să aud ce-o să urmeze. ― E un fleț, care a venit de la normală. Auzi dumneata, de la normală să vină el la "Lazăr"! ― Da?! mă mirai eu, fără să înțeleg prea mare lucru, dar ca să nu-l supăr. ― Și nici nu e măcar petagog... e supraveghetor de ordine... acolo... și el! Am rămas foarte
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lui. ― L-ai văzut p-ăla care a dai lista de cărți? mă întrebă el confidențial. ― Da! i-am răspuns eu, curios la culme să aud ce-o să urmeze. ― E un fleț, care a venit de la normală. Auzi dumneata, de la normală să vină el la "Lazăr"! ― Da?! mă mirai eu, fără să înțeleg prea mare lucru, dar ca să nu-l supăr. ― Și nici nu e măcar petagog... e supraveghetor de ordine... acolo... și el! Am rămas foarte surprins, nu de faptul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
c-am trecut într-a doua. Cum a doua? Că cea mică n-a știut decât să se joace. S-a jucat bine cu tocul la clasă. Cînd m-a dus, la terminarea școlii primare,pentru examen la Galați, la Normală, n-au vrut să mă primească. Nu aveam vârsta. Și eu ce să fac, s-a necăjit bunicul, s-o dau iar la clasa întâia? Păi, după cât de mică și slăbuță este...Dar poate că obțineți o dispensă de la M.
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aproape urâtă de tot. A doua era Locvinov Matrona care era orfană de tată. Fusese îndrumată de către inimosul Iancu Antoniu să urmeze școala normală și ea l-a ascultat. Atunci trăia tatăl ei. Fata ajunsese în clasa a patra de normală. Mai avea o soră și un frate și mai mare care bea mult și atunci când se îmbăta număra pumnii pe sacul fetelor și mamei. Un ticălos! După vacanța de iarnă, deci în ianuarie 1930, Motea (diminutivul pentru Matrona) rămăsese acasă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
coloane ale operei lui Gauss. Cercetările generale sunt întîiul exemplu de geometrie considerată ca teoria invarianților unui grup infinit (ca să întrebuințăm limbajul lui Klein). Ele conțin o teorie a liniilor geodetice, a triunghiurilor și cercurilor geodezice, a reprezentării sferice prin normale paralele, a curburii integrale. În sfârșit, a teoremei alese, theorema egregium, al cărei înțeles este: prin îndoire (aplicabilitate, "Biegung") o suprafață păstrează în punctele ei același produs al raze-lor principale de curbură. Memoriul conține și generalizarea teoremei lui Legendre asupra
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
condiții mai favorabile decât și-ar închipui cineva, cunoscând specificul sistemului defensiv pus la punct de Pământ și de Venus. Încheie liniștit: - Vă las să meditați. Elliott se așeză la locul lui și zise cu gravitate: - Transmite observațiile dumitale pe cale normală robotului receptor. Gosseyn observă atunci că metoda uzuală consta în discuții în mici grupuri, pentru a veni cu cât mai multe sugestii rezonabile cu putință. Unul dintre membrii grupului se întâlnea atunci cu delegații altor grupuri și observațiile treceau de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]