1,660 matches
-
se numeau Tetragrama și erau acum pronunțate ba Yahweh, ba Jehovah, ba Iehova. 362 DANIEL BĂNULESCU Din baie, Sinistratul își dădu imediat seama că Răposatul se referise la lemnul șifonierului, care se umflase și se curbase de atâta amar de nuferi și de apă de lac. Și își și comunică părerea cu glas tare. Nu, fu contrazis de afară. Șifonierul ieșea din discuție. Răposatul fusese și-n viață un om prea desprins de bunurile materiale. Fusese ghid în străinătate, la O.
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din Petre Schlemihl). Călătoria sau reveria-evaziune, ca replică și substitut al ei, revin deopotrivă În Obrazul de cretă, Act de prezență, Poemoterapie, Copacul-centaur sau Pădurile orchestre. De fiecare dată, mereu În postură de „iluminat” („Iluminatul va fremăta suav cu tremurarea nuferilor Între trestii” „Vizionarul Îngrămădea lucirile de cărbune care aveau să sfîrșească prin a Împodobi pereții acestor beții” - Obrazul de cretă), poetul evocă sau invocă o „călătorie halucinată”, - ieșire din cadrele strîmte ale realului oprimant și ostil: „Îmi lipeam fruntea fierbinte
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”, „Adun toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei”, „dar În pupilă ca-ntr-o deltă se revarsă fluviile tuturor făpturilor / În pupilă fulgerul Întîlnește zmeura / Pupila pune pe dinăuntru o fundă de culoarea nufărului / Și toamna aduce brocartele și panopliile ei În rugină / pentru gloria plantelor” etc. Iar cînd Își propune să „scuture din somnul” inerției „oamenii Îngrășați de tenebre”, - cum se Întîmplă, de exemplu, În Zodiac - poetul o face sub același impuls către
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
luciri de lună”, „roi de flăcări ușurele, lucioli scînteietoare / trec În aer, stau lipite...”. Ea deschide o veritabilă paradă a modei și a virtuților În lumea păsărilor și a florilor de luncă. Cucul e Îngîmfat, macul doarme, senil, În timpul concertului, nufărul e Întristat ca un văduv, gîndăceii poartă hlamide smălțuite, bujorelul e vioi, rumen, busuiocul concupiscent („iubitor de sînuri albe”) etc. Abuzul de gingășii supără, evident, la lectură, Însă din aceste acumulări de făpturi grațioase se constituie o figură a imaginarului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
află și balta. Romanticii cîntă mai ales lacul solitar. Balta lui Alecsandri clocotește de viață. Dimineața, ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest paradis natural, Însă viețuitoarele nu se sperie: vînătorul e poet... CÎmpia este un teritoriu mai vast și mai arid. Alecsandri nu l-a ocolit, versurile sale se deschid
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În Legenda rîndunicăi): „Visează luna-n ceruri!... sub visul cel de lună Flori, ape, cuiburi, inimi visează Împreună. Nici o mișcare-n frunze, și nici o adiere Nu tulbură În treacăt a nopței dulci mistere. Albina doarme-ascunsă În macul adormit, Bâtlanul printre nuferi stă-n labă neclintit, Și raza argintie din stele deslipită Căzînd, săgeată lungă, prin umbra tăinuită, Se duce de aprinde văpăi tremurătoare În albele șiraguri de rouă lucitoare.” Alecsandri a fixat și momentul Înserării, legîndu-l, invariabil, de eros. E „ceasul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
câine. Apoi : Oprește puțin ! — Aici locuiești ? întrebă Iacob al lui Zevedei, de parcă n-ar fi știut. — A, nu ! Stau la câteva străzi mai încolo. Ți-am spus, la curte. Aici e parcul, rămas între blocuri, e și un lac cu nuferi, fac niște flori mari cât niște verze. Știu locul ăsta. — Da ? se întoarse ea. Nu ne-am întâlnit niciodată. Mi-aș fi adus aminte. — Ba eu cred că nu... De pildă, ne-am mai întâlnit și în sala de mese
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de folosință îndelungată nu mai existau, iar activitățile de îngrijire urmau să fie realizate la un nivel rudimentar și, nu în ultimul rând, pentru că activitățile de tipul serviciilor comunitare (din instituțiile de învățământ, din zona serviciilor de tip coafor, spălătorie Nufărul etc.) însemnau locuri de muncă pentru femei. Vizibilitatea socială a problemelor întâmpinate este diferită: prima situație este receptată ca ținând de problemele majore ale societății românești, valorizată în contextul restructurărilor generale din economie, iar cea de-a doua a fost
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
orez, de flori de bujor și de salcâm, plămădite În rachiu de drojdie, de grâu fiert În vin alb, rădăcină de sulfină albă fiartă În vin alb, de bujori, foi de ceapă uscată, coada racului, drăgaică, lăsnicior, lumânărică, rădăcină de nufăr alb, odolean, sânzâiene albe, coajă de stejar, cu sudoarea calului. Oblojeli cu oțet și cărbuni stinși și pisați, cu hoștină de la stupi și tărâțe de grâu, cu sevă de mesteacăn. Fumigații cu coji de ouă, ceapă, oțet, secărică și zahăr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
La noi în țară Dunărea formează la vărsare o deltă, numită Delta Dunării. Aceasta face parte dintre cele mai impresionante monumente naturale ale lumii. Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI Lumea vie a plantelor și animalelor se
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
de opera Sfinților Părinți și scriitori bisericești, cu respect și responsabilitate. Opera Fericitului Augustin îi va determina pe elevi să-și formeze deprinderi creștine. Fiind o lecție la cercul de religie, am optat pentru metode activ participative: tehnica florii de nufăr, conversația euristică, problematizarea etc. Metode precum: descrierea, explicația constituie procedee pentru metodele amintite. Materialul didactic propus este strict necesar: Sfânta Scriptură și Prima cateheză. Inițiere în viața creștină a Fericitului Augustin. În concluzie, metodele utilizate de Fericitul Augustin îi determină
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
numai ea știa să-și poarte / în tinerețe carnea / de galbenă albină, a morții". Persistă în "sângele" evocatorului o suavă Rimaya, adolescentă din orașul acela bolnav: "O voi numi Rimaya / și-n numele ei voi pluti, / ca un sicriu de nufăr, / până ce mă va opri cu pieptul ei o lebădă!" Melancolia devenită ectenie se dizolvă în cânt, notă definitorie a ciclului Jeu d'amour. Refrenele, necesare puncte de sprijin, creează în alt poem (Balada lui Mil) un dispozitiv sonor tărăgănat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează prin pustiile fierbinți. În stufăriș, pelicani și lebede leneșe plescăie zgomotos. Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani, sturioni, cu pântece umplute de icre, și scrumbii pe care atârnă carnea grasă. Drumul nostru pe aceste meleaguri se sfârșește în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
adînc și este alimentat cu izvoare proprii din interior, așa că lacul nu poate fi sinonim cu balta și nici cu iazul. Și apoi precizarea o face însuși Eminescu, pentru că în versurile sale el cîntă un lac din codru, încărcat cu nuferi, prin urmare în codru, nu pe cîmp, trebuie căutat acel loc. Augustin Z. N. Pop a fotografiat o baltă de pe cîmp, deși bătrînul Chirilă Groholschi i-a spus că ipoteștenii îi zic acelei bălți mai adesea "Balta de sub pădure", iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apară din trestii iubita, ca o Crăiasî din povești, cum îi apăruse de atîtea ori, cînd era vie... "Dar nu vine, în veci nu vine... (s n.) În zădar suspin și sufăr Lîngă lacul cel albastru, Încărcat cu foi de nufăr. Furat de alean, s-a așezat la umbră, sub stejar, ca să asculte freamătul codrului, pitpalacul, glasul izvorului și al păsărilor. La stejar am spus: stejare, Unul cu-altul hai să ținem! Dar stejarul trist răspunde: Mergi în lume ori și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
4); rațe (4); apa (3); cocostîrc (3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2); barză (2); Bălți (2); indiferență (2); lasă (2); loc cu apă (2); mocirlă (2); neagră (2); nufăr (2); ochi de apă (2); oglindire (2); păsări (2); de pește (2); țară (2); umezeală (2); ac; acasă; adînc; adîncime; adunătură; ani; apă cu pești; apă multă; de apă; ape; apoi; armă; arsă; barcă; băț; bîtă; bobocit; bogăție; colegă; copac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lipsi; a se lipsi; a te lipsi; locul; a lua; lucrul; maiestoasă; mama; mereu; minciună; mîncare; a se mîntui; moarte; Moise; muncă; muri; nasol; nasture; de necaz; nefericire; nefolosibil; negru; neîncredere; nepăsare; neplăcut; nepriceput; nerecunoaștere; netrebuincios; neutil; nevastă; niște vicii; nufăr; obicei; obicei greșit; obișnuință; a ocupa; oferă; om; un om; orfan; pană; păcatul; pădure; pămînt; părăsește; părăsire; păzește; persoana; Petru; a pierde; pierdea; pierdere; pierdu; plictisitor; poate; porni; preț; prieten; prima; problemele; pui; pur; puritate; purtare; pustiu; rață; rămînere; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubire; iubit; încercare; încredere; a îndura; înduri; înfrîngere; înfrîngeri; înghețată; a înțelege; învăța; înveți; de jale; lecui; lene; leziune; mamă; Marina; melancolie; mereu; minciună; minunat; mîhnire; mîngîiere; mîntuire; moarte; navă; neajuns; necaz, probleme; necăjit; neplăcere; nevoie; niciodată; noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie; pur; purtare; pustiu; puternic; puternică; rabzi; răceală; răni; răutate; regrete; săracii; sărăcie; schelet; simt; a simți; simțire; singur; soartă; sufletul; suspini; tăcere; te bucuri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muntenească undită cu bujori albi și cu ramuri înghețate pe sticla ferestrelor. Poetul descrie tablouri cu bujori, natură moartă, cheamă mirosuri și creează beții olfactive, adevărate paradisuri în descendența lui Anghel și a lui Mihai Celarianu. Ca și aceștia, cântă nuferi și lăcrămioare, crini, lalele, însoțite de alăute, viole, menuete care ne trimit la Bacovia, fără ca poetul să trăiască dramele acestuia. Horia Zilieru rămâne la desfășurări ritualice, indiferent dacă este vorba de o lirică erotică, de evocarea satului, de evocarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tânăr" prezintă lumea ca un spectacol în care unii înalță piramide, iar alții se visează prinți sau cerșetori. Este un volum luminos, cu un aer de puritate, în care plutesc petalele roz ca niște pleoape roase de iluzii, în care nuferii sunt ai lacrimii, suferința luminoasă, melancolia binecuvântată; până și moartea este o bucurie, în contextul orașului sufocat de civilizație în care lucrurile devin organice și mor. Poetul rămâne în ipostaza copilului cu aripi roșii de mătase, sau copilul celui din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prezintă lumea ca un spectacol în care unii înalță piramide, iar alții se visează prinți sau cerșetori. Este un volum luminos, învăluit într-un aer de puritate în care plutesc petalele roz ca niște pleoape roase de iluzii, în care nuferii sunt ai lacrimii, suferință luminoasă, melancolia binecuvântată; până și moartea este o bucurie în contextul orașului sufocat de civilizație în care lucrurile devin organice și mor. Poetul rămâne în ipostaza copilului cu aripi roșii de mătase, sau copilul celui din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri și culori se convertește în stări lirice: "Și cine-i de vină/ că-mi umblă-n grădină,/ de-o săptămână, Bucuria cu tristețea/ De mână?" În volumul "Umbra faptei" poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
turnirurilor între echipe; metoda schimbării perechii Share-Pair Circlesă; metoda piramidei; învățarea dramatizată. Alte metode interactive de grup folosite atât în lecțiile de predare învățare cât și în lecțiile de fixare și sistematizare a cunoștințelor sunt: harta conceptuală, tehnica florii de nufăr, metoda R.A.I. . Unele metode de grup au ca scop rezolvarea de probleme prin stimularea creativității: brainstorming, metoda pălăriilor gânditoare, Philips 6/6, Tehnica 6/3/5/, metoda Frisco, sinectica. Proiectul și portofoliul sunt metode de cercetare în grup. Metoda
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
ai pus în smalț. / Nici gheare. Tu mi-ai dat în loc de ele / Doar conștiința mișeliei mele..."70 Ca și la autorul Florilor de mucigai, Frumosul își are sorgintea în cele mai imunde locuri: "Hrăniți cu putrezime, de asemeni, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni."71 Paralelismul poate continua și la nivel stilistic, Camil Petrescu uzitând, ca și Arghezi, de numeroase dizlocări sintactice: "Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e" Asocierile noastre, fie și succinte, cu operele lui Baudelaire, Blaga și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
într-o perpetuă lumină ține de vocație, pe când la ultimul e mai degrabă un deziderat spre care nu poate accede decât cu prețul unor eforturi neplăcute. Autoportretul lui Ladima conține vădite tușe ofidiene: "Hrăniți cu putrezime, de asemenea, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni. Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt, / Alăturea, din soare să mă-nfrupt.//"110 În această luptă pentru captarea energetismului solar, poetul își are drept singur vecin șarpele. Citind strofa următoare în abisurile ei mitologice, se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]