2,486 matches
-
nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în vremurile mai vechi sau cele din tablă, în vremurile mai recente să aibă panta mai înclinată. Separat de această locuință era grajdul. Acesta reprezenta locul unde se găsea magazia pentru unelte și adăpostul animalelor. În podul grajdului se depozita nutrețul pentru animale (de obicei fânul, otava, lucerna, cocenii). Și aceste grajduri aveau anumite ornamentații, însă mai simple decât la casa de locuit. Aceasta este o altă caracteristică a zonei, comparativ cu zona dinspre munte, unde magazia și grajdul pentru animale
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
repede, scrie el. Cei mai mulți săteni din Moldova refuză a mai lucra pământul și această pilda va fi desigur urmată și în Țara Românească, așa că o emigrare se va produce. Supușii britanici sunt și ei lipsiți de vitele lor și de nutreț (...) și siliți să cartiruiască și să hrănească soldați”. Măsurile sanitare erau și ele prilej de abuzuri, autoritățile rusești pătrunzând în case și cercetând pe locuitorii de ambele sexe, procedeu „pe atât de zadarnic pe cât de scandalos”. La 19 octombrie 1829
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
până în secolul al XVIII-lea era exact pe dos. Nu era voie să se folosească frunze de mesteacăn pentru a construi colibe, numai frunze de stejar. De ce? Or fi avut nevoie de stejari pentru flotă? Foloseau frunzele de mesteacăn ca nutreț?). Urmează banchetul, la o masă lungă într-unul din corturile de supraveghere. Atmosferă plăcută, cu vechi felinare de grajd în tavan; desigur din colecțiile lui Rosén. Tove-Rasmussen a rostit "discursul către porc", a citat din revista daneză "Porc în furculiță
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
prieten Tove-Rasmussen vine cu o propunere extrem de interesantă. (Băiatul ăsta s-a maturizat de-a binelea în serviciu.) Este evident că majoritatea crescătorilor de porci utilizează în prezent anumite suplimente cum ar fi vitaminele ș. a. pe care le adaugă la nutreț. Ideea lui Tove-Rasmussen este să adăugăm la suplimente o cantitate minimă de substanță radioactivă. Acest lucru se va face centralizat, pentru toate suplimentele de nutreț comercializate în cadrul districtului I. Ulterior se va putea constata ușor dacă un porc a fost
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
utilizează în prezent anumite suplimente cum ar fi vitaminele ș. a. pe care le adaugă la nutreț. Ideea lui Tove-Rasmussen este să adăugăm la suplimente o cantitate minimă de substanță radioactivă. Acest lucru se va face centralizat, pentru toate suplimentele de nutreț comercializate în cadrul districtului I. Ulterior se va putea constata ușor dacă un porc a fost hrănit cu nutrețul respectiv, de ex. dacă cineva ar reuși să "strecoare" porcul pe continent. (Până în prezent vama a fost foarte eficientă.) B.-A. povestește
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Tove-Rasmussen este să adăugăm la suplimente o cantitate minimă de substanță radioactivă. Acest lucru se va face centralizat, pentru toate suplimentele de nutreț comercializate în cadrul districtului I. Ulterior se va putea constata ușor dacă un porc a fost hrănit cu nutrețul respectiv, de ex. dacă cineva ar reuși să "strecoare" porcul pe continent. (Până în prezent vama a fost foarte eficientă.) B.-A. povestește din experiența lui la Centrul de cercetări al armatei. Marcajul radioactiv nu-i o problemă. O cantitate minimă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
contoare Geiger. Deoarece carnea se incinerează, iar cenușa se colectează nu există aproape niciun risc să intervină Comisia pentru sănătate publică. Își amintesc de o dezbatere din Dagens Nyheter mai demult anul ăsta. O mică cantitate de penicilină amestecată în nutrețul porcilor a provocat o dezbatere aprinsă. Toate materialele radioactive au o extrem de mare "încărcătură emoțională". Îl sun pe Gård care se întreabă mai întâi dacă n-am înnebunit, cică nu contează opinia specialiștilor că n-ar fi niciun pericol. Dacă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
o veche carieră de piatră. În tufișurile de ienupăr se află un mare colector de apă de ploaie, iar conductele duc în jos spre spațiul de locuit. B.-A. estimează capacitatea la 150 200 porci. Pe pereți sunt containere pentru nutreț, goale. Se estimează că spațiul poate fi dat în folosință în numai câteva zile. (Aceasta înseamnă că trebuie ascunse aprox. 200 animale în alte locuri din zonă.) Alaltăieri seară s-au găsit 20 de porci în turnul de apărare al
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
amenințat, ori să și-o facă din nou după ceasul pustiirii, să intre și el în acest danț ostășesc fără pereche, din care putea să câștige ceva. Astfel s-a născut colaborarea între români și tătari.” După reorganizarea trupelor, consumarea nutrețului și a alimentelor și, mai ales, îndată ce gerul iernii a slăbit, iar caii au putut înainta fără potcoave, pe la începutul Postului Mare, care în anul 1241 a căzut în ziua de 11 spre 12 februarie, Batu-khan a dat ordin tuturor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nou în oraș, la Huși, părăsisem pustietățile, eram în clasa întâi la școala primară. Locuiam în mahalaua bulgărească, pe șoseaua ce ducea afară din oraș spre Stănilești. Iarna fusese grea și îmi amintesc că în târg nu se mai găsea nutreț pentru vite, văcuța ce o aveam, se stingea de foame văzând cu ochii. Tata făcea dese drumuri lungi prin țară ca să vină, când și când, cu câte un balot de fân sau paie ce ajungea pe 10-15 zile. Spre primăvară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fi afectată verticalitatea. Peste ani, când avea să fie gospodar la el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină, Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
începutul lunii Martie, a fiecărui an, în cartierele populate cu bulgari,Plopeni, Bulgari și Răești - se poate asista la scene foarte interesante și cu totul originale: căruțe imense, „harabale”, trase de 2 - 3 cai, pline până deasupra cu semințuri, alimente, nutreț, pluguri, așternuturi, cuști cu păsări ori câini și vaci legate din urmă, părăsesc ogrăzile și casele mari, ferecându-se în urma lor porțile și ușile, cu lanțuri și lacăte. Și așa, aproape pustii, stau casele bulgărești toată primăvara, vara și toamna
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care se poate circula pentru a vedea bine calitatea vitelor. Pe deasupra lor sunt construite galerii pentru transportul vitelor În abator. Nu e greu să ne imaginăm ce Înseamnă hrana și apa pentru atâtea vite. Pentru cornute e nevoie de un nutreț voluminos depozitat În șire Învelite cu prelate, iar pentru porci magazii cu cereale. La intrarea În obor e un loc destinat cailor cu șeaua pe ei, pe care călăresc cumpărătorii sau reprezentanții lor. Din oboare, prin galerii speciale, vitele sunt
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se dau În măsura indicată de facultate. Posedă un tractor, o combină, două semănători, două polidiscuri și grăpile necesare. În apropiere de oraș ne oprim la o fermă care ține vaci de lapte. Pe lângă grâu și ovăz cultivă porumb și nutreț și lasă o porțiune de teren pentru pășune. Are 30 de vaci al căror lapte Îl valorifică direct la oraș. Anul acesta a cumpărat și un grup de bovine tinere, În număr de 50, pe care le ține la Îngrășat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
unitățile nutritive ce le consumă. Nu se poate. Fermierul nostru a pornit pe calea cea mai expeditivă. A cumpărat din vest vite slabe. Cu cât mai slabe cu atât se câștigă mai mult. Când constată că nu mai pot valorifica nutrețul rentabil, le Îmbarcă și le trimite la abator. La urmă constată ușor câți dolari i-a adus această operație. Porumbul, atât porumb cât se produce la noi, nu-l putem valorifica rentabil decât prin vite, ne spune fermierul, iar vitele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
rentabil decât prin vite, ne spune fermierul, iar vitele ca să-mi aducă rentabilitate trebuie să consume direct, fără cheltuieli de muncă și uruit și fără construcții costisitoare. Hai cu mine acum, Îmi spune el, să vezi cum Însilozez porumbul de nutreț. În răsărit pe unde ai fost și de unde vii, se construiesc silozuri metalice foarte scumpe. La aceste cuvinte ale lui Îmi amintesc că pe când studiam la Herăstrău, ferma noastră de la Băneasa, condusă de ing. agronom E. Medianu, ca să epateze lumea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
s-a menținut și după reforma agrară. La noi În județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pod se face cu ajutorul unor ghiare, care iau deodată o mare cantitate de fân, pe care-l urcă apoi cu ajutorul a doi scripeți și o funie trasă de cai. Din pod, fânul e azvârlit jos, direct În grajd. Porumbul de nutreț În Illinois e Însilozat În turnuri construite din plăci de beton sau pământ ars. În Dakota de nord, după cum am văzut, se Însiloza În căpițe mari, la suprafața solului. Nici aici nu lipsește căruța care Împrăștie uniform gunoiul pe câmp
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
căruța care Împrăștie uniform gunoiul pe câmp. Cu ajutorul unei secerători - legători se taie porumbul cu știuleți, Înainte de a fi copt, se lasă pe câmp, se cară În măsura În care e nevoie pentru a fi dat la vite. Mașina e denumită corn binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată În pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea de Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
rigolele sunt turtite cu tăvălugul. În ce privește sorgul, plantă admirabilă pentru regiunile secetoase, e de mirare cum țăranii noștri nu l-au Îmbrățisat. În SUA sunt patru grupe de sorg: a) mătura pe care o avem și noi; b) sorgul pentru nutreț; c) sorgul pentru zahăr; d) kafirul, cel mai răspândit, bun pentru grăunțe cât și pentru nutreț. La noi se răpândise Într-un timp sorgul zaharat căruia i se spunea găolean. Un inimos propangadist la noi al găoleanului a fost generalul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
țăranii noștri nu l-au Îmbrățisat. În SUA sunt patru grupe de sorg: a) mătura pe care o avem și noi; b) sorgul pentru nutreț; c) sorgul pentru zahăr; d) kafirul, cel mai răspândit, bun pentru grăunțe cât și pentru nutreț. La noi se răpândise Într-un timp sorgul zaharat căruia i se spunea găolean. Un inimos propangadist la noi al găoleanului a fost generalul Ion Popescu Sanitaru. „Mi se spune Sanitaru, Îmi spunea el, pentru modul cum am combătut holera
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Sanitaru, Îmi spunea el, pentru modul cum am combătut holera În rândurile oștiri din 1913, dar mi se pare că o să mi se spună Popescu găoleanu”. Totuși sorgul zaharat nu s-a extins. La fel nici cel pentru boabe și nutreț. Un fapt important pentru statul Kansas e și creșterea vitelor; multe vite pe câmp, În loturi mari, Împrejmuite cu sârmă ghimpată, cum și multe vite pășunând grâul. În Kansas sunt În general 3.600.000 bovine și 3.580.000
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și încă un tovarăș s-au gândit să se facă preoți în locurile celor morți. S-au înfățișat la Sibiu, la Șaguna, care i-a primit. După șase săptămâni s-apropia iarna și caii cu care veniseră nu mai aveau nutreț. Stau și se sfătuiesc să se ducă la mitropolit, ca să-i blagoslovească preoți. Cam cu îndoială vin. Măria ta, am venit să facem rugare ca să ne binecuvintezi preoți. Dar de câtă vreme sunteți aici? De șase săptămâni. La carte! Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învățătura școlarilor; a lucrului gospodinelor. Oamenii nu se mai culcă odată cu găinile. Apa se încălzește în căzănelul electric; mâncarea în reșou. Vacile se mulg cu aparate electrice. Grădina se stropește cu ajutorul puterii electrice. Gospodarii treeră, vântură și usucă grânele, taie nutrețul vitelor, macină, scot apa din fântâni cu ajutorul puterii electrice. În atelierul colhozului meșterii pun în mișcare strungul, ferăstrăul și rândeaua cu electricitate. Apar în sate meșterii noi de electricitate, țărani instalatori și lăcătuși. Cele mai avantajoase uzine electrice sunt cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]