2,656 matches
-
Galați (1961-1962). Devine apoi redactor la „Gazeta literară” și la „Luceafărul”. Ca poet, a debutat în 1950, în revista „Tânărul scriitor”. Prima carte, Autoportret în august, apărută în 1962, anunță o coordonată stabilă în creația sa, așa-numita lirică militantă, nutrită de ceea ce Matei Călinescu numește în prefața volumului „adeziunea la ideile sublime ale comunismului”. Se regăsește aici un motiv din poezia lui N. Labiș, copilăria agresată de război (Amintiri din război), dar, dincolo de clișee și în opoziție cu acestea, se
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
din anii ’40: Cântece și distihuri (1981), La poarta lui Ștefan Vodă (1985), și după 1989, când intră în viața monahală, Rapsod în Arboroasa (1995). Înrădăcinat în ruralitatea bucovineană și ispitit mai puțin de orizontul altor culturi, „iconarul” L. își nutrește sensibilitatea precumpănitor descriptivă din izvoarele folclorului. Din acesta, cu bună intuiție, ia mai ales imagini de mare forță, comparații și metafore „revelatoare”. Nota personală, la care ajunge treptat, provine din juxtapunerea unor elemente aparent disparate, ceea ce dă impresia unui tablou
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
dovedește mai degrabă un dibaci „compunător” de ode și reportaje lirice (suprasaturate de patetism, euforie și declarativism) despre „realitățile” satului postbelic. Și în poemele din Vremea cireșelor (1972) și Struguri de foc (1976) el plătește tribut realismului socialist. Când se nutrește din creația populară, din umorul și satira folclorică, scrisul lui are un timbru mai puțin fals. Vocația de liric narativ e fructificată în culegerile din anii ’70-’80: Descântece de dragoste (1977), Patosul potrivirii (1980), Amiaza lucrurilor (1982), Cu viața
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
povestiri și memorialistică la „Revista nouă”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Analele Academiei Române”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Adevărul literar” ș.a. Romanul „de capă și spadă” Cu paloșul (1905), apărut inițial în foileton în ziarul „Epoca” (1904-1905), este o narațiune nutrită de laborioase investigări ale trecutului, un Ev Mediu altminteri obscur, completată de fantezie, cu influențe din Walter Scott și, nu în ultimul rând, din literatura populară. În pofida unei anumite prolixități, cartea se bucură de succes - confirmat și de Premiul Academiei Române
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
ca pe un poet ce „inaugurează romantismul, intuindu-i toate notele particulare”, se va mai desluși - în Păstorul întristat din 1827 - influența liricii pastorale a clasicismului. Poezia sa va mărturisi înrâurirea primită din două surse importante din care se va nutri, pentru o bună bucată de vreme, r. românesc: așa-numitul „preromantism” francez (mai ales prin Volney) și meditația de factură lamartiniană. Generația care începea să se manifeste în anii ’20 ai secolului al XIX-lea se va defini printr-o
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
vina? - par urmarea unui capriciu, o expresie a preocupărilor erotice, foarte asidue. Compunând cu înlesnire, în maniera anacreontică a lui Costache Conachi ori a Văcăreștilor, contaminat de poezia galantă a sfârșitului de secol XVIII, el dedică versurile femeii, pentru care nutrește un cult. Poetul e un epicureu - Ceasurile de mulțumire (1843) este titlul unicului său volum. În spiritul lui Béranger, izvodește un cântec ușor, sprințar, susținut de refrene, cu unele inflexiuni de satiră socială. Este o lirică simplă, de oarecare grație
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
mai puțin important decât angajamentul. Pentru americani, timpul este orientat spre viitor și văzut ca un instrument de exploatare a unor noi oportunități. Pentru europeni, timpul este orientat mai mult spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a promova inclusivitatea, de a lupta pentru drepturile umane și ale naturii, de a Încuraja calitatea vieții, de a urmări dezvoltarea sustenabilă, de a elibera partea ludică a spiritului uman, de a construi o pace perpetuă și de a nutri o conștiință planetară. Împreună, aceste valori și țeluri, care apar În multe forme diferite În interiorul constituției, reprezintă urzeala visului european aflat Încă la Începuturile sale. 10. Guvern descentralizat Visele reflectă speranțele, nu realizările. În această măsură, constituția europeană reprezintă un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
făcând din Uniunea Eurpeană una dintre regiunile cu cea mai mare diversitate culturală din lume1. Multă vreme, comunitatea de afaceri și elita politică au privit aceste enclave culturale ca impedimente În calea progresului, impasuri istorice care rezistă la schimbare și nutresc prejudicii tradiționale Împotriva altor grupuri, În special imigranți și străini. Statele-națiune au Încercat să-i asimileze În cultura națională dominantă, dar au avut numai un succes parțial. Culturile locale s-au dovedit foarte rezistente. Primii vizionarii ai Uniunii Europene, la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a morții. Ni se proiectează propria moarte În fiecare act destructiv În care ne angajăm. Cum ne putem trăi viața dacă suntem continuu Înconjurați de moarte și preocupați de gândul morții? Alegând reparticiparea profundă cu natura, Îngrijind multiplele relații care nutresc viața, ne Înconjurăm cu un mediu care afirmă viața. Valoarea intrinsecă a vieții ne este revelată de fiecare experiență empatică pe care o trăim. Visul american și visul european Dacă toate acestea par un pic esoterice și Încețoșate, În lumea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
număr se tipărește o poezie cu titlul Sfinte Părinte, având caracter de program: „Peste tot bine primite/ și citite cu plăcere,/ ca s-aducă unor tineri/ sufletească mângâiere”. Un Cuvânt înainte semnat de Dumitru Cotuțiu precizează intențiile publicației: „De mult nutrim gândul înființării unei reviste a noastră, a școlilor, care să completeze și să lărgească cunoștințele obținute pe băncile școlii [...]. Vom lucra cu deosebit interes în domeniul literar, publicând atât lucrări originale, cât și reflexii, caracterizări etc.” Rubrici: „Jocuri”, „Bloc-notes”. Poezie
LUCEAFARUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]
-
fără să țină cont că, prin metacomunicare, a fost coresponsabil de această eroare; (3) dubla devalorizare (clientul se va întâlni cu furnizorul și îi va exprima nemulțumirea sa, iar furnizorul va reacționa similar față de client); (4) beneficiul negativ (fiecare protagonist nutrește în el un sentiment negativ, deoarece simte că are și el o parte de responsabilitate față de problema în cauză). De altfel, știm că metacomunicarea este guvernată de principiile comunității de comunicare (așa cum se prezintă ea în etnografia comunicării); dezvoltarea conceptului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concură la escaladarea conflictului, dintre care: - profeția autoîmplinită - B nu va face nimic ca A să schimbe ceva în relația lor; este un mecanism de autoîntărire implicat în ciclul escaladării; acest mecanism poate fi lesne explicat astfel: fiecare dintre ei nutrește sentimente negative la adresa celuilalt, așa că, „dacă mă consideră rău, o să-i arăt ce înseamnă să fii rău!”; - percepția selectivă - ideile negative ale lui A despre colegul său conduc la acțiuni ostile față de acesta. Persoana A va căuta și va vedea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu suport autobiografic) - cadrul familial, dragostea infantilă pentru soția unui moșier și deputat, experiența „dezrădăcinării” și, paralel, a „standardizării” în școală etc. - , ca și din acelea ale prietenilor, protagonistul formulează un aspru rechizitoriu la adresa establishment-ului de după primul război mondial. Nutrind credința că pentru el și pentru congenerii săi țelul este deplina realizare intelectuală, Isaia Scurtu participă totuși, împreună cu „fratele său siamez” Jack Văraru, la disputele din sânul generației, prilej mai mult pentru autor de a satiriza caustic cele trei tabere
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
că îl iubește. Când, în preajma examenelor de licență, acesta îi comunică încântat că familia i-a acordat încuviințarea de a o lua de soție, ea primește vestea, spre stupefacția lui, cât se poate de rece și nu acceptă, din orgoliul nutrit de umilința fostei amante întreținute, căsătoria ca pe o favoare. Mândră, având preocupări și aspirații ce depășesc sfera în care ar vrea Castriș să o țină, Tofana se simte, în același timp, în stare să lupte pentru a-și schimba
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
S. scrie o carte întreagă, Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie (1942), pentru a-l plasa pe poetul de la Lancrăm „în rândurile filosofilor anticreștini”. Filocalia este [...] - datorită tălmăcitorului ei - un monument al limbii românești, o limbă curată, nutrită de seva roditoare a arhaismului necesar, o limbă pe care ar trebui s-o consulte și poeții români, chiar și gânditorii, deoarece multe dintre noțiunile de morală depășesc cadrul duhovnicesc pentru a se impune limbajului modern. De la traducerea în românește
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
de prim-plan sunt firi interiorizate, suflete măcinate de urât, de sentimentul singurătății, exasperate de monotonia cotidiană, muncite de dorința de a comunica, dar lipsite de puterea de a-și depăși egoismele, predispuse în consecință să plonjeze în imaginar, să nutrească bovarisme. Contraponderea banalului e, în această lume, insolitul exprimat în acte de violență, în crime enigmatice. Inserția în obișnuit a senzaționalului, în real a misterului devine compatibilă cu grotescul, dar și cu deschiderea spre parabolă. Se pot stabili convergențe cu
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
ca scopuri în sine, pentru că sînt efemere și provizorii, nu atît prin durată, cît prin calitatea lor. „în baza unor astfel de concepte - observă von Campenhausen - se înțelege răceala, caracteristică unui convertit, cu care Augustin vorbește despre tatăl său, ce nutrea sentimente păgîne și se botezase doar cu puțin înaintea morții, ori pasionata tenacitate cu care se căznește să-i facă pe fiul lui Romanianus și pe Romanianus însuși să urmeze calea ascetică - și tăcuta indiferență cu care, după nereușita tentativă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Oost, Jerusalem and Babylon..., Leiden, Brill, 1991. 12. Criza pelagiană: prima fază Printre transfugii care părăsiseră Italia răvășită de invazia lui Alaric se găsea și Pelagius, împreună cu cîțiva dintre protectorii săi aristocrați pentru care Augustin, imediat ce i-a cunoscut, a nutrit puțină simpatie. Pelagius, care pînă atunci trăise la Roma, prețuia operele antimaniheiste ale lui Augustin, însă, după cum am arătat mai sus, fusese neplăcut impresionat de o faimoasă afirmație din Confesiuni: (X, 29, 40: „Dă [să facem] ceea ce poruncești și poruncește
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Theodosianus, a șaisprezecea, era axată pe religie, ortodoxie și erezie și, ca atare, în ochii istoricului, se poate spune că marca sfîrșitul oficial al conflictelor și luptelor religioase din perioada precedentă. Istoria bisericească a lui Socrate ne arată că autorul nutrea simpatii pentru secta intransigentă a așa-zișilor „novațieni”; el și-ar fi procurat informații privitoare la rigorismul lor direct de la un prezbiter novațian pe nume Auxanon; Socrate nu-l simpatizează pe Ioan Hrisostomul și crede că nenorocirile care aveau să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
moment: el se bizuie mai ales pe exegeții antiohieni atunci cînd discută, cu competența pe care i-o permite formația sa, probleme de istorie biblică sau de interpretare a Psalmilor, ori legate de autenticitatea unor opere. Se pare că scriitorul nutrește un oarece interes chiar pentru cristologia lui Nestorie. După cum ne spune el însuși, Cosma ar fi scris și o explicație a Cîntării Cîntărilor, un Manual de geografie și un Manual de astronomie; toate s-au pierdut. Unele informații referitoare la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
limbajului, dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureală. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, către rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epocă pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
nevoie de lectură, nu de dăscăleală. Ne-a plăcut să ne jucăm, fiindcă sîntem convinși că jocul e un lucru serios - atît de serios, încît poate face față seriozității posace și încăpățînate. Am evitat să polemizăm cu oarecine în particular, nutrind credința că bunele polemici se fac între idei, nu între persoane. Am polemizat, întîi de toate, cu cititorii, respectîndu-le cu grijă dreptul de a judeca cine are dreptate și cine nu în punctele de vedere exprimate în revistă." Desigur, vom
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
renunțăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutrește disperata și abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum dincolo de alb
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
O vervă corozivă degajă șarjele lui de pamfletar. Bun cunoscător al literaturii franceze, el se oprește cu un prilej sau altul asupra câte unui scriitor, făcând, în manieră empatic-impresionistă, notații ce pivotează în jurul unor formulări sesizante. Apelul generos la metafore nutrește o frazare nu lipsită de consistență, dar cu nestăpânite răsfățuri poematice, prin care poetul convertit la critică vrea să prefire ceva din atmosfera unei opere. El scoate cu larghețe, ca dintr-o besactea, ametiste și peruzele, topaze, opale și rubine
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]