17,360 matches
-
consemnul tău nechibzuit. FANARAGIUL (aprinde): Bună seara! Deocamdată asta-i situația! Drum bun! (Cade perdeaua-nor) MICUL PRINȚ: E singurul din care puteam să-mi fac un prieten și să rămân puțin cu dânsul. Dar chiar dacă ar fi fost pe aici oi, planeta lui e prea mică pentru două persoane. Dacă mai trec pe aici, îl iau cu mine. (Ajunge la a șasea planetă. Jocul se repetă Se ridică perdeaua-nor. La o masă, înconjurat de cărți și registre Geograful.) MICUL PRINȚ: Bună ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
curând. MICUL PRINȚ: Floarea mea e amenințată să moară în curând? GEOGRAFUL: Bineînțeles. MICUL PRINȚ: Deci floarea mea e efemeră, și nu are decât patru spini mici să se apere de primejdia baobabilor! Am nevoie cât mai repede de o oaie! Unde găsesc o oaie? GEOGRAFUL: Geograful nu notează oile. MICUL PRINȚ: Totuși, încotro ar trebui să merg pentru a găsi o oaie? GEOGRAFUL: Încearcă pe planeta Pământ. Am auzit că acolo găsești tot felul de ciudățenii. Sunt și foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mea e amenințată să moară în curând? GEOGRAFUL: Bineînțeles. MICUL PRINȚ: Deci floarea mea e efemeră, și nu are decât patru spini mici să se apere de primejdia baobabilor! Am nevoie cât mai repede de o oaie! Unde găsesc o oaie? GEOGRAFUL: Geograful nu notează oile. MICUL PRINȚ: Totuși, încotro ar trebui să merg pentru a găsi o oaie? GEOGRAFUL: Încearcă pe planeta Pământ. Am auzit că acolo găsești tot felul de ciudățenii. Sunt și foarte mulți oameni. MICUL PRINȚ: Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în curând? GEOGRAFUL: Bineînțeles. MICUL PRINȚ: Deci floarea mea e efemeră, și nu are decât patru spini mici să se apere de primejdia baobabilor! Am nevoie cât mai repede de o oaie! Unde găsesc o oaie? GEOGRAFUL: Geograful nu notează oile. MICUL PRINȚ: Totuși, încotro ar trebui să merg pentru a găsi o oaie? GEOGRAFUL: Încearcă pe planeta Pământ. Am auzit că acolo găsești tot felul de ciudățenii. Sunt și foarte mulți oameni. MICUL PRINȚ: Îmi pare bine. Înseamnă că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
are decât patru spini mici să se apere de primejdia baobabilor! Am nevoie cât mai repede de o oaie! Unde găsesc o oaie? GEOGRAFUL: Geograful nu notează oile. MICUL PRINȚ: Totuși, încotro ar trebui să merg pentru a găsi o oaie? GEOGRAFUL: Încearcă pe planeta Pământ. Am auzit că acolo găsești tot felul de ciudățenii. Sunt și foarte mulți oameni. MICUL PRINȚ: Îmi pare bine. Înseamnă că nu va trebui să mai umblu atât pentru a găsi pe cineva care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ne luminează drumul; orice boare le poate stinge. (se ridică, face câțiva pași) OMUL: Și acum, ce-ai să faci? MICUL PRINȚ: Să nu uiți, trebuie să-ți ții făgăduința. OMUL: Ce făgăduință? MICUL PRINȚ: Știi tu... un gărduț pentru oaia mea. OMUL: Bine, să ți-l desenez. (scoate un carton, desenează) Ăsta e bun? MICUL PRINȚ (ia cartonul, privește): Da, cred că e bun. Floarea mea o să aibă suficient loc să se simtă bine. OMUL: Nu înțeleg ce ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Bravo! Uite, tocmai am terminat de reparat avionul. Te bucuri? MICUL PRINȚ: Știam că ai să-l repari. Ne întoarcem amândoi acasă. Pentru tine e mai simplu. Casa mea e mult mai departe... e mult mai greu... Mi-am pregătit oaia. Și lada pentru oaie. Și gărduțul... Îți mulțumesc, au să-mi aducă aminte de tine. OMUL: Ți-e frică de călătoria pe care trebuie s-o faci? MICUL PRINȚ: Puțin. Diseară cred că o să-mi fie puțin frică. Așa, cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
terminat de reparat avionul. Te bucuri? MICUL PRINȚ: Știam că ai să-l repari. Ne întoarcem amândoi acasă. Pentru tine e mai simplu. Casa mea e mult mai departe... e mult mai greu... Mi-am pregătit oaia. Și lada pentru oaie. Și gărduțul... Îți mulțumesc, au să-mi aducă aminte de tine. OMUL: Ți-e frică de călătoria pe care trebuie s-o faci? MICUL PRINȚ: Puțin. Diseară cred că o să-mi fie puțin frică. Așa, cam vreo 30 de secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spre sală) Am revenit aici după șase ani. Totul e neschimbat. În pustiu, decorul se schimbă foarte greu. M-am gândit între timp de multe ori: Ce-o mai fi făcut Micul Prinț de când a plecat spre planeta lui? Oare oaia n-o fi trecut, într-o bună zi, dincolo de gărduț și i-o fi mâncat floarea? Totul, acolo, e învăluit într-o taină adâncă. Pentru voi care, la fel ca mine, îl iubiți pe Micul Prinț, nimic din univers nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fi mâncat floarea? Totul, acolo, e învăluit într-o taină adâncă. Pentru voi care, la fel ca mine, îl iubiți pe Micul Prinț, nimic din univers nu mai rămâne cum a fost dacă undeva, acolo, nu se știe unde, o oaie, pe care n-o cunoaștem, a mâncat un trandafir pe care nu l-am văzut niciodată. Uitați-vă, seara, la cer. Și întrebați-vă: oare Floarea Micului Prinț mai este, sau nu? Și veți vedea cum totul se preschimbă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Pe vremea mea, uite că am ajuns s-o scriu și pe asta, jucam fotbal toată ziua. Uneori, la ocazii să zicem, mergeam și pe stadionul Doftanei Bănești. Spun stadion și mai să mă bufnească râsul. Un stadion unde pășteau oile lui Vasile Bou, iar în apropiere se afla un cimitir unde mai sărea mingea și spărgea candele și alte chestii de recuzită bisericească. De obicei, jucam pe latul terenului, că, na, eram și noi mici și nu puteam să alergăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte adună oile, vacile. Era bălegar de pe drum pe mașină de la ditimai turmele de porci. A trebuit să opresc mașina, porcii plini de noroi s-au șters pe mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de cel puțin un deget și de-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sfârșit și veți pleca acasă. Depuneți armele și predați toate bunurile militare. Acasă tot n-o să mai aveți nevoie de ele!” Automatele îndreptate asupra noastră spuneau că ar fi o prostie să ne împotrivim. Ne au trecut printre ei ca oile la strungă... Încolonați și sub pază, ne-au mânat spre șosea... „Vedem noi casa cum o văzut orbu’ Brăila.” l-am auzit vorbind pe un sergent... Petrache, care a trecut prin toate astea, a intervenit: Am văzut ofițeri care pozau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cunosc. Ne trec în Basarabia”. - a adăugat un caporal de lângă mine. Și nu o greșit... În noaptea aceea ne-au trecut Prutul! Am continuat marșul pierzaniei încă multă vreme. Într-o seară, ne-au băgat într-un țarc. Ca pe oi... „Pe 12 septembrie 1944 s-a încheiat armistițiul cu URSS și orice trupă aflată în Basarabia devine captivă” - s-a auzit un glas în limba noastră din difuzorul agățat pe un stâlp... „Iaca de ce ne-o fugărit zi și noapte
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
brațe și a trimis-o sus pe deal, unde era o fântână. A trecut o oră, două, trei ore, și netoata de fiică sa tot nu mai venea. Soarele ardea din ce În ce mai tare și, după borșul de fasole și brânza de oaie, setea a devenit de nesuportat. A mai Împrumutat câte o cană cu apă de la vecini, dar fiecare Își drămuia această sfântă licoare deoarece știau că nu aveau de unde să mai facă rost până seara, când se Întorceau acasă. Da, Ano
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de unde și cum. Ne liniștisem și ne culcasem pentru a ne odihni, căci până se făcea de ziuă mai era puțin. Dimineața, ne-am trezit și cât eu pregăteam micul dejun, soțul ieșise să dea mâncare la păsări, capre și oi. Când termină, intră la bucătărie și mă întrebă: - Când ai închis aseară ușa la păsări, te-ai uitat dacă erau toate? - Da, am răspuns eu, de ce întrebi? - Și gânsacul cel mai mare era? L-ai văzut? - Da, zic eu, l-
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
bătrâni și copii, dar și aceștia fugeau repede, ascunzându-se la umbră. Copiii aveau toată ziua în grija lor păsările și, dacă aveau ceva animale pe lângă casă, de obicei erau porcii, vacile, se duceau la păscut dimineața cu cireada, iar oile erau la stână sub grija ciobanului. Mama mea, care era bolnavă și nu putea munci la câmp, făcea ce putea pe lângă casă. Eu eram un copil care mă plictiseam repede și mereu ieșeam din ogradă, fără ca să-i spun mamei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
invidie. - Da, într-adevăr, ceea ce fac ei nu este demn de comportamentul unor creștini, dar nici tu nu te comporți asemeni unui creștin. Oare n-a fost clevetit Mântuitorul nostru Iisus Hristos? Dar cum S-a comportat El? „Ca o oaie spre junghiere S-a adus și ca un miel înaintea celui ce îl tunde nu deschidea gura Sa”. Sau puțin au fost defăimați pe lume Sfinții Apostoli, cărora li s-au ridicat atâtea biserici? Câți sfinți și mucenici nu au
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
parte dintr-o Europă a cărei voce ar fi foarte distinctă în negocierile globale. Bunica ar fi înțeles că izolarea României într-o politică fals naționalistă s-ar sfârși printr-o diminuare a suveranității. Un țăran care își păzește singur oile, din fudulie, și nu "le împreună" cu ceilalți săteni nu mai are timp să-și lucreze pământul. Nelucrându-și pământul, ajunge curând "la mila satului". Aide a împlinit săptămâna trecută 50 de ani. Născută în 10 mai, de ziua regelui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ai spus cum trebuie jucată piesa, am înțeles, doar nu ne crezi idioți". Fetele sunt mai docile, ele pot fi constrânse mai ușor, amenințate că le dai afară dacă nu joacă cum le cânți. Acestea behăie după el ca niște oi, spre deliciul bandiților de ingineri. Ăștia le călăresc pe bietele fete și la propriu, și la figurat. Fiecare are curviștina lui, se folosesc de ele ca de obiecte. Unele dintre curviștine plâng, altele cad într-o neagră tristețe când nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nevoie avem de alegeri libere, se întreba acesta, de o lună am ales conducătorul, pe viață, așa că de o asemenea grijă zău că am scăpat, și apoi nu înțelegea ce rost aveau alegerile, acestea erau hotărâte dinainte, ei mergeau ca oile, să pună o ștampilă pe un nume pe care nu-l cunoștea nimeni, înainte de alegeri apăreau niște poze pe garduri și în stațiile de autobuz, cu niște femei dolofane, pieptănate ca la carte, niște femei fără sânge în ele, apăreau
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
oameni duhul morții, dar toți erau fericiți, "trebuia să ajungem și la asta", spuneau unii aproape în șoaptă, "era prea multă foame și disperare, trebuia să dăm drumul la porțile temniței, dar acum ce ne facem, stăm adunați aici ca oile în țarc, cineva trebuie să ne conducă, dar cine să fie acela din marea aceasta de oameni", toți se gândesc la acest lucru, în piață s-a lăsat o liniște nefirească, în centrul orașului îi așteaptă tancurile armatei populare, "pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
noastră de basm și o transformă în pașalâc, dacă îi lăsăm pe intelectuali să se solidarizeze, în turul doi pierdem alegerile, toți intelectualii, cu mic cu mare, vor vota integrarea europeană și grosul proștilor se vor lua după ei ca oile după cioban, pe ăștia nu avem cum să-i împușcăm, va trebui să ne săpăm singuri groapa și să ne tragem câte un glonte în cap, de aceea, tovarăși, am pregătit un set de măsuri ferme și precise: 1. Am
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
i se luase chiar o cloșcă, de i-au rămas puii de izbeliște, de parcă ar fi pierdut un colț de țară, și câte altele. Dar pentru atâta lucru, nu se făcea niciodată tevatură. Se știe că și lupul mănâncă din oile pe care ciobanii le numără în fiecare dimineață. Poate aveau și ei, țiganii, asemenea păsărilor cerului, același drept de a se bucura de darurile pe care Mama Natură le lăsase tuturor, fiind și ei trăitori pe acest pământ. Frica de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vreo 50 de prăjini teren arabil și grădină. În Dealul Runc și pe Doabra i-au rămas bunicii Ilinca 40 de fălci de teren fânaț, pășune și pădure, un bordei cu două încăperi și un adăpost pentru animale îvite și oi). O parte din aceasta au confiscat-o comuniștii în anul 1948, iar ce-a mai rămas, bunica a dat-o în 1959 la întovărășire. Eu, fiind elev în clasa doua, am primit de la tovarășa învățătoare Andrei un steguleț roșu cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]