4,294 matches
-
sunt întâlnite în timpul domniei regelui Burebista. Deși nu cunoaștem precis forma de organizare și structura acestor formațiuni sociale, obștile sătești de sorginte dacică au supraviețuit în timp, atât în timpul ocupației romane, cât și după aceasta. Perioada de afirmare deplină a obștii sătești are loc în interiorul comunității daco-romane. Începând cu retragerea împăratului Aurelian din anii 269/275 din Dacia, și până la organizarea primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
timp, atât în timpul ocupației romane, cât și după aceasta. Perioada de afirmare deplină a obștii sătești are loc în interiorul comunității daco-romane. Începând cu retragerea împăratului Aurelian din anii 269/275 din Dacia, și până la organizarea primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
din anii 269/275 din Dacia, și până la organizarea primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
erau proprietatea privată a țăranilor, și puteau fi transmise ereditar, după principiul patriarhal (din tată în fiu); în timp ce terenurile nearabile erau stăpânite în devălmășie, adică fiecare membru al comunității se putea folosi de el. Prin comunitate înțelegem toți locuitorii unei obști sătești. Aceasta se împărțea la rândul ei în familiile individuale și cetele de neam. O familie individuală constituia familia simplă, aceeași care o avem în ziua de azi, dar care era mai numeroasă și mai tradiționalistă decât familiile de azi
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
care era mai numeroasă și mai tradiționalistă decât familiile de azi. Cetele de neam constituie totalitatea familiilor, grupate după nume. De exemplu: ceata de neam a familiei Moraru, sau ceata de neam a familiei Rotaru. În majoritatea cazurilor, în cadrul unei obști sătești erau între 7 și 12 cete de neam. Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
familiilor, grupate după nume. De exemplu: ceata de neam a familiei Moraru, sau ceata de neam a familiei Rotaru. În majoritatea cazurilor, în cadrul unei obști sătești erau între 7 și 12 cete de neam. Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care le putem grupa în felul următor: 1. Teritorial - obștea sătească avea o întindere bine stabilită și doar foarte rar aveau loc schimbări ale amplasării acesteia. Ele erau amplasate preponderent în zone protejate din punct
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care le putem grupa în felul următor: 1. Teritorial - obștea sătească avea o întindere bine stabilită și doar foarte rar aveau loc schimbări ale amplasării acesteia. Ele erau amplasate preponderent în zone protejate din punct de vedere natural sau greu accesibile (în văi, între dealuri, pe malul unui râu sau
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
greu accesibile (în văi, între dealuri, pe malul unui râu sau în apropierea pădurilor). Mai mult, majoritatea erau fortificate, iar toate aceste aspecte au făcut practic imposibilă cucerirea acestor mici cetăți de către hoardele de barbari, care erau în goană. Pământul obștii sătești este desemnat cu termenul de „moșie” care derivă de la cuvântul geto-dac „moș”, prin care era desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest lucru a consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest lucru a consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști s-au manifestat puțin. Pământul, considerat lucru sfânt, nu se înstrăina nici de la familie, și nici de la obște. El se transmitea ereditar (din tată în fiu), și nu era
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști s-au manifestat puțin. Pământul, considerat lucru sfânt, nu se înstrăina nici de la familie, și nici de la obște. El se transmitea ereditar (din tată în fiu), și nu era permisă vânzarea sau schimbarea sa. Astfel, se contura din ce în ce mai mult importanța
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști s-au manifestat puțin. Pământul, considerat lucru sfânt, nu se înstrăina nici de la familie, și nici de la obște. El se transmitea ereditar (din tată în fiu), și nu era permisă vânzarea sau schimbarea sa. Astfel, se contura din ce în ce mai mult importanța cetelor de neam, care își aveau locul bine stabilit în viață și cimitir. 2. Caracterul patriarhal - procesul muncii
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
randament scăzut, rudimentar. Predomina agricultura și creșterea animalelor cu caracter extensiv, iar produsele meșteșugărești de orice tip erau făcute în condiții casnice. Cu toate aceste, recoltele satisfăceau necesitățile populației, ba mai mult, se forma și un fel de „buget” al obștii, în care intrau alimentele și bunurile care erau în surplus, și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fel de „buget” al obștii, în care intrau alimentele și bunurile care erau în surplus, și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția populară și religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte bordeie, atâtea obiceie”, întâlnindu-se dese deosebiri între obiceiurile obștilor sătești. Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte bordeie, atâtea obiceie”, întâlnindu-se dese deosebiri între obiceiurile obștilor sătești. Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]