3,655 matches
-
niciodată în gură. insomnii: uleiuri esențiale de trandafir, lavandă, portocală, valeriană, ylang-ylang, 12 -15 picături într-o baie caldă. tristețe, singurătate - într-un pahar cu apă și puțină miere se adaugă câteva picături de ulei esențial de ghimbir sau mușețel. obezitate ulei esențial de mentă, mandarină, intern câteva picături, zilnic. 49 Baia caldă la picioare ... Somniferele aduc somnul repede, dar acest somn, e cazul s-o spunem, este artificial și deci nu e regenerator. E preferabil să dormi puțin, dar bine
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
promisiuni ori amenințat cu pedepse ca să mănânce mai mult. Copilul nu trebuie educat să devină mâncăcios. Copilul sănătos știe, în general, când este sătul. Atenție! Obiceiul de a mânca peste măsură, fixat în copilărie, se menține mai târziu, ducând la obezitate la vârsta adultă. Copiii cu ritm accelerat de creștere mănâncă mai mult. Deprinderea bunelor maniere începută încă din prima copilărie, se consolidează și se fixează în timpul perioadei de școlar. Să nu uităm că unele dintre căile spre îmbolnăvire sunt mâinile
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
niciodată în gură. - insomnii: uleiuri esențiale de trandafir, lavandă, portocală, valeriană, ylang-ylang, 12 -15 picături într-o baie caldă. - tristețe, singurătate - într-un pahar cu apă și puțină miere se adaugă câteva picături de ulei esențial de ghimbir sau mușețel. - obezitate - ulei esențial de mentă, mandarină, intern câteva picături, zilnic. Baia caldă la picioare ... Somniferele aduc somnul repede, dar acest somn, e cazul s-o spunem, este artificial și deci nu e regenerator. E preferabil să dormi puțin, dar bine, decât
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
depresia centrului respirator (droguri narcotice, sedative, alcool-, leziuni ale SNC infecții, traumatisme, tumori-, apnee de somn, mixedem), boli neuro-musculare (miastenia gravis, poliomielită, botulism, traumatisme ale măduvei spinării, hipopotasemii sau hipofosfatemii severe, paralizii ale diafragmului), modificări ale peretelui toracic (cifoscolioze severe, obezitate morbidă, torace moale), afecțiuni pleurale (efuzii pleurale, pneumotorax), obstrucția căilor aeriene (corpi străini, laringospasm), afecțiuni pulmonare (astm, BPOC, pneumonie, edem pulmonar). Creșterea producției de CO2 se întâlnește în stările hipermetabolice (sepsis, febră, politraumatisme, hipertermie malignă, alimentație parenterală cu exces de
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
un sindrom peritonitic), atitudinea (paralizii, șchiopătare, susținerea și protejarea membrului traumatizat de cel sănătos, opistotonus tetanos etc.), mersul (ataxic în leziunile tabetice sau cerebeloase), faciesul (peritonitic hippocratic , palid, cu cearcăne cianotice, nas ascuțit, bărbia proeminentă), starea de nutriție (bună normoponderal, obezitate, denutriție; se va cuantifica prin măsurarea indicelui de masă corporală - IMC = G x 100/ T2), starea de conștiență (cooperant, orientat temporo-spațial sau din contră, somnolent, obnubilat, comatos). b. Tegumente și mucoase: se va analiza: culoarea (cianoza insuficiență cardiacă cronică, bronhopneumopatii
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
fi clasificate astfel: a. teste de ventilație: se determină volumele și debitele pulmonare (capacitate vitală CV, volum expirator maxim pe secundă VEMS, volume reziduale, etc. Modificarea acestor parametri poate clasifica afecțiunile respiratorii în restrictive (pneumoconioze, pneumonii, tumori, chist hidatic, pneumotorax, obezitate, ascită etc.), obstructive (tumori de căi aeriene superioare, corpi străini, bronșită, astm bronșic, emfizem pulmonar etc.) și mixte (BPOC, tuberculoză pulmonară etc.), (tabelul 4.8): Disfuncția respiratorie cea mai gravă este cea obstructivă; monitorizarea acesteia se realizează cel mai ușor
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
electric, electrostimulare etc.). 7. Trombo-embolismul pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente, cancere, chirurgie mare abdominală, pelvină sau a membrelor inferioare, obezitate, varice, insuficiența cardiacă congestivă, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, fracturi, hiperestrogenism, stări de hipercoagulabilitate. 4.3.2.3. Bolnavul cu tară a aparatului reno-ureteral Bolile aparatului excretor încep ca o afecțiune de organ dar în scurt timp determină tulburări
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
de examen. Afecțiunile excluse sunt prezentate sintetic, diferențierea realizându-se doar prin datele clinice. 7. Prezentarea datelor paraclinice Sunt menționate rezultatele explorărilor de laborator elocvente pentru diagnostic.și tratament. 8. Diagnosticul pozitiv Este obligatorie prezentarea tuturor afecțiunilor prezentate de pacient (obezitate, hipertensiune arterială, varice hidrostatice, hernii, reflux gastroesofagian etc.): „Coroborând datele examneului clinic cu explorările paraclinice, diagnosticul final este: 1. ..., 2. ...”. 9. Diagnosticul diferențial Este un capitol amplu al prezentării de caz și exprimă cultura medicală a cndidatului și diversitatea bibliografiei
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
imunosupresoare preși postoperatorie), este obligatorie depistarea și tratarea oricărui focar de infecție din organism; în aceste cazuri se recurge la antibioprofilaxie. O altă aplicație a antibioprofilaxiei o constituie pacienții malnutriți, cu tulburări circulatorii sau cu infecții preexistente în preajma câmpului operator, obezitatea, vârsta avansată, stările imunodeficitare, folosirea prelungită a corticoizilor, agenților antineoplazici, radioterapiei, șocul, intervențiile de lungă durată. Pacienții cu imunodepresie secundară spitalizării prelungite sau bolilor grave care urmează a fi supuși unor proceduri invazive (cateterisme venoase, arteriale, urinare, intubație respiratorie, drenaje
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
diabetici deficit zinc deficit vitamina A deficit riboflavinic Alți factori Tylosis (hipercheratoza palmară și plantară cu papiloame esofagiene) Sindrom Plummer - Vinson (inele esofagiene, glosite și deficit de fier) Adenocarcinoame Refluxul gastro-esofagian Esofagul Barrett Etnicitate (albii> negrii americani) Sex (la bărbați) Obezitate Dieta (consum de fructe, vegetale, fibre) Fiecare dintre acești factori pot avea impact diferit în funcție de tipul histologic. 14 Cea mai importantă diferență epidemiologică dintre cele 2 tipuri histologice este asocierea dintre GERD (boala de reflux gastro-esofagian) și adenocarcinom. Studii populaționale
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și o scădere a producției de acid gastric protejând esofagul de boala de reflux Pacienții a căror ulcere duodenale au fost tratați cu antibiotice dezvoltă esofagite de reflux cu frecvență dublă față de cei cu infecția persistentă. Alți factori incriminați includ obezitatea, unele medicații ca anticolinergicele ce predispun la GERD prin relaxarea sfincterului inferior. GERD este un factor de risc pentru adenocarcinomul esofagian deoarece persistând se asociază cu esofagul Barrett, condiție în care epiteliul intestinal anormal înlocuiește epiteliul pavimentos stratificat. Displazia în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
preexistente și de tipul intervenției chirurgicale propuse, pe de alta parte. Metodele cele mai folosite sunt: 1. Examenul clinic și anamneza aduce informații despre: prezența dispneei și a gradului acesteia, prezența bronhoreei, timpul de apnee, toleranța la efort, prezența hemoptiziei, obezității și a gradului acesteia, unele boli pulmonare în antecedente, fumat și tratamentele urmate pentru disfuncția respiratorie; 110 2. Radiografia pulmonară poate evidenția: emfizem pulmonar, simfize pleurale, sechele t.b.c, posibile focare infecțioase; 3. Gazometria arterială poate anticipa un sevraj
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
atelectazie sau microaspirație, edemul pulmonar acut cardiogen sau noncardiogen. Pentru recunoașterea precoce a hipoxemiei se recomandă monitorizarea continuă în perioada post operatorie imediată a saturației arteriale în O2, în special la pacienții ce prezintă factori de risc suplimentari (vârsta înaintată, obezitate, afecțiuni pulmonare preexistente, intervenție chirurgicală de lungă durată, imobilizare prelungită la pat etc.Ă. Hipoxemia trebuie tratată rapid, prin mijloace ce depind de gravitatea acesteia și posibila etiologie, pentru a se preveni suferința hipoxică tisulară consecutivă. Instabilitatea cardio-vasculară apare cu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
relație asimetrică de putere surprinsă încă din definițiile anterior expuse. Prin urmare, puterea elevului agresor derivă fie dintr-un avantaj fizic, fie dintr-un statut social înalt în interiorul grupului de apartenență sau din „valorificarea” vulnerabilității celuilalt, alimentată de aspecte precum obezitate, dificultăți de învățare sau contextul familial, nivelul puterii crescând implicit și din cauza repetabilității actelor negative în timp. În esență, elevii autori ai unor conduite ostile resimt o nevoie exarcerbată de putere și dominare (Björkvist și Österman, 1999), manifestând puțină empatie
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
duratei de viață și, în consecință, a probabilității și realității apariției bolilor cardiovasculare. Pe de altă parte, emanciparea profesională și socială a crescut expunerea la factorii de risc cardiovasculari, unii dintre ei impliciți - stresul psihosocial -, iar alții asumați: fumat, sedentarism, obezitate. În sfârșit, nu trebuie uitat că pentru un procent important al femeilor implicate în activități de vârf a scăzut dramatic nivelul activității fizice prestate în gospodărie și în „perimetrul casei”, dispărând astfel efectul benefic protector al efortului fizic. La ora
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
înalte rate fiind observate în țările Europei Centrale și de Est (Ucraina, Bulgaria, țările fostei Uniuni Sovietice) [9]. Motivele care ar sta la baza acestor diferențe sunt reprezentate de diferențele interpopulaționale în ceea ce privește factorii de risc clasici (fumatul, HTA, dislipidemia, DZ, obezitatea), dar și în ceea ce privește factorii socioeconomici, alimentația (consum crescut de grăsimi saturate în estul Europei, consumul de alcool, consum scăzut de fructe și legume), stresul psihic, prevalența depresiei, gradul de asistență medicală, factorii genetici și condițiile de mediu [9]. De asemenea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
aortic, a unui scor Framingham > 10%, ci și prezența unor „echivalente” de cardiopatie ischemică, precum boala renală cronică sau diabetul zaharat [5]. Femeile „la risc” prezintă unul sau mai mulți factori de risc pentru boala cardiovasculară, incluzând: fumatul, dieta necorespunzătoare, obezitatea (în special cea centrală), istoricul familial de boală cardiovasculară la vârste tinere, hipertensiunea, dislipidemia. De asemenea, în această categorie sunt încadrate și femeile cu boală vasculară subclinică (precum calcifierile coronare), cu sindrom metabolic, femeile cu capacitate redusă de efort la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Finlanda) până în 1997, ulterior s-a constatat că aceasta nu mai este așa evidentă, iar studiile EUROASPIRE (efectuate pe pacienți cu boală coronariană) arată chiar creșterea prevalenței anumitor factori de risc - supraponderea a crescut de la 76,8% la 82,7%, obezitatea de la 25% la 38%, obezitatea centrală de la 42,2% la 54,9%, hipertensiunea arterială de la 54,6% la 55,2%, diabetul zaharat de la 17,4% la 28,0%, în timp ce doar fumatul (20,3% vs 18,2%) și dislipidemia (94,5
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a constatat că aceasta nu mai este așa evidentă, iar studiile EUROASPIRE (efectuate pe pacienți cu boală coronariană) arată chiar creșterea prevalenței anumitor factori de risc - supraponderea a crescut de la 76,8% la 82,7%, obezitatea de la 25% la 38%, obezitatea centrală de la 42,2% la 54,9%, hipertensiunea arterială de la 54,6% la 55,2%, diabetul zaharat de la 17,4% la 28,0%, în timp ce doar fumatul (20,3% vs 18,2%) și dislipidemia (94,5% vs 28,0%) au înregistrat
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Dacă ar fi să ne referim la tendința factorilor de risc în ultima perioadă, diversele statistici ne arată că în timp ce s-a constatat o scădere marcată a hipercolesterolemiei la ambele sexe, la sexul feminin are loc o creștere alarmantă a obezității, a HTA și a nivelului proteinei C reactive [4, 5]. Vârsta Vârsta reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare. Înainte de decada a cincea de viață, prevalența bolii cardiovasculare este mai ridicată la bărbați, dar
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
un status social scăzut determină o creștere de 29% a mortalității la sexul masculin, la cel feminin creșterea este de aproximativ 60%) [8]. De asemenea, s-a demonstrat efectul protector al unui status social corespunzător. Factorii de risc cardiovasculari (diabetul, obezitatea, stilul de viață sedentar, fumatul, hipertensiunea) au o prevalență mai ridicată la pacienții cu un status socioeconomic defavorizat [8]. Totodată, nu trebuie uitat faptul că pacienții cu un nivel de trai mai scăzut au acces mai redus la serviciile de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de sănătate [8], aceste bariere fiind mai importante în cazul femeilor. Activitatea/inactivitatea fizică Exercițiul fizic regulat oferă protecție cardiovasculară ambelor sexe, cu efecte mai pozitive în cazul femeilor. În schimb, activitatea fizică redusă determină creșterea rezistenței la insulină, apariția obezității, creșterea valorilor tensiunii arteriale, a nivelului glicemiei, a lipidelor și a factorilor trombogenici [8, 22]. Chiar și femeile care desfășoară activitate fizică de intensitate moderată vor avea un beneficiu cardiovascular [22], iar cele care desfășoară activitate fizică constantă au un
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
bărbații la această medicație [54]. În concluzie, în ceea ce privește sexul feminin, fără îndoială, fracțiunile lipidice cele mai frecvent asociate cu creșterea riscului cardiovascular sunt reprezentate atât de creșterea LDL colesterolului, cât și de nivelurile scăzute ale HDL-colesterolului și crescute de trigliceride. Obezitatea/supraponderea În prezent, obezitatea afectează peste 300 milioane de persoane, prevalența sa fiind în continuă creștere [69]. Până la vârsta de 45 de ani obezitatea este mai frecvent întâlnită la bărbați, pentru ca apoi să predomine la sexul feminin [6]. Obezitatea, și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
54]. În concluzie, în ceea ce privește sexul feminin, fără îndoială, fracțiunile lipidice cele mai frecvent asociate cu creșterea riscului cardiovascular sunt reprezentate atât de creșterea LDL colesterolului, cât și de nivelurile scăzute ale HDL-colesterolului și crescute de trigliceride. Obezitatea/supraponderea În prezent, obezitatea afectează peste 300 milioane de persoane, prevalența sa fiind în continuă creștere [69]. Până la vârsta de 45 de ani obezitatea este mai frecvent întâlnită la bărbați, pentru ca apoi să predomine la sexul feminin [6]. Obezitatea, și în special cea abdominală
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
atât de creșterea LDL colesterolului, cât și de nivelurile scăzute ale HDL-colesterolului și crescute de trigliceride. Obezitatea/supraponderea În prezent, obezitatea afectează peste 300 milioane de persoane, prevalența sa fiind în continuă creștere [69]. Până la vârsta de 45 de ani obezitatea este mai frecvent întâlnită la bărbați, pentru ca apoi să predomine la sexul feminin [6]. Obezitatea, și în special cea abdominală, determină creșterea riscului de boli cardiovasculare, aceasta asociindu-se și cu alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]