3,019 matches
-
tratarea diferențiată a oamenilor în învățare: „(...) Pentru cei tari trebuie hrană tare, pentru cei mici, lapte. Pentru că oricine se hrănește cu lapte este nepriceput în cuvântul dreptății, de vreme ce este prunc. Iar hrana tare este pentru cei desăvârșiți, care au prin obișnuință simțurile învățate să deosebească binele și răul“. Etapa adolescenței este una dificilă și delicată, tinerii fiind preocupați îndeosebi de orientarea profesională și de alegerea unei cariere. De cele mai multe ori, în opțiunile lor, ei se gândesc la o meserie bănoasă, ignorând
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
Congresele PCR sau la manifestațiile ocazionate de ziua națională. S-a oprit după ce s-a mâniat și le-a tras câteva înjurături, pe românește, provocându-mi cel puțin zâmbetul, dacă nu râsul, prin „acuratețea" expresiilor folosite. Eram contrariat. Folosea din obișnuință un vocabular elevat, se observa cu ușurință că este o femeie cultivată, cu maniere alese. Acele înjurături dure ieșite din gura ei atât de hotărât, puteau schimba impresia oricui. Totuși, rostite de ea, pe un ton pe care cred că
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SCHIMBAREA OBIȘNUINȚEI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Urcușul stăruitor pe treptele cunoașterii de unde mai și cazi a devenit una din obișnuințe. Am intrat într-un vârtej înspăimântător care-mi tulbură liniștea
SCHIMBAREA OBIŞNUINŢEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377804_a_379133]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SCHIMBAREA OBIȘNUINȚEI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Urcușul stăruitor pe treptele cunoașterii de unde mai și cazi a devenit una din obișnuințe. Am intrat într-un vârtej înspăimântător care-mi tulbură liniștea, curiozitatea roade sub unghii cu toată patima înfiptă-n ascuns determinându-mă. Se impune să-mi schimb rotițele minții, să nu mai calce una într-alta până la nesfârșitul preciziei și
SCHIMBAREA OBIŞNUINŢEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377804_a_379133]
-
ascuns determinându-mă. Se impune să-mi schimb rotițele minții, să nu mai calce una într-alta până la nesfârșitul preciziei și moartea să le continue ciclul. Din toate părțile vin semnele unei alte iubiri care încurcă lucrurile. Referință Bibliografică: Schimbarea obișnuinței / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1513, Anul V, 21 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SCHIMBAREA OBIŞNUINŢEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377804_a_379133]
-
hunii nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte din dialectele barbare, dar nu trebuia, niciodată, să se confunde cu ele. Valahii păstrară, fără excepție, obișnuințele strămoșilor și nu se amestecară în cele ale popoarelor migratoare". Instinctul de conservare este prezentat ca un reflex al apărării originii: "Romanii nu ar fi vrut niciodată să se căsătorească cu femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Una din noutățile legii din 1912 consistă în a impune industriașilor obligația de a folosi cel puțin 75% lucrători români. Patronii străini se plîng că românii, dotați cu un înalt spirit de asimilare, sînt în general lipsiți de perseverență. Din cauza obișnuinței de a nu se implica, a nonșalanței orientale, românul se supune cu greutate cerințelor muncii industriale. Relațiile dintre București și financiarii sau oamenii de afaceri străini nu sînt ușor de realizat și unele inițiative lasă amintiri amare. Se smulg concesii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între Est și Vest, militantismul care susține rolul normativ al CSCE creează, puțin cîte puțin, o cultură romantică democratică ce mizează în același timp pe om și pe națiuni. Comitetele de susținere a luptelor individuale ale disidențelor au instituit o obișnuință a amestecului, fapt care irită puterile, dar asigură pe candidații la opoziție. Mai mult, dacă apartenențele sociale și ideologice diferă profund între disidența democratică și susținătorii unei perestroika, democrații simt că în scurt timp mersul împreună va fi posibil, dacă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nunțiu apostolic? ce fel de urechi aveau pereții? Sigur, toate astea sînt cunoscute de cineva, sînt cunoscute de mulți, dar pentru mine ieșirea, acum, din lanul de porumb și impactul năucitor cu orgoliosul gotic îmi biciuie imaginația și-mi răvășește obișnuințele. Ce-mi pot dori mai mult? Intru. Interiorul navei este și el covîrșitor. Ogivele strivesc sau înalță. Depinde în ce stare ți se află sufletul. Femeile satului sînt aici. Îmbrobodite. Cine-a făcut biserica? Noi, femeile! Un preot tînăr, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unde bucatele maicilor, monaca, coborîseră parcă atunci de la o cerească cină, ieșim deci în întîmpinarea nopții și, cînd să trecem unul din inombrabilele poduri, privirea ne cade în dreapta, pe o astfel de catedrală: Madonna dell' Orto. Sub imperiul aceleiași impuse obișnuințe, intrăm. Minune: opt pînze de Tintoretto! În fața cărora ți se taie respirația? În fața Prezentării Fecioarei la templu? În fața Judecății de apoi? Eclerajul savant al primei îi și perpetuează acesteia, după patru sute de ani, prospețimea aproape tactilă, senzuală. Ieșim, împăcați cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arhitect cu statut onest (nu mai vorbim de comanditar) ar accepta să intervină într-o compoziție de un atare echilibru? S-a găsit, desigur, unul care să o facă (comanditar, slavă domnului, se găsea și mai și), iar azi doar obișnuința ne face să nu mai vedem ce s-a petrecut. Și dacă tot am vorbit de locuri stigmatizate, să observăm că și acesta, aflat în miezul orașului istoric, stă sub destin. După ce, în aceiași ani de comunizare masivă, curtea Teatrului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
propria-mi alintătură: " Nu mi-e teamă de iarnă pentru că e anotimpul disconfortului". De parcă aș vorbi în idiomul nostru, al obișnuiților cu disconfortul. De parcă ivirea unei ierni confortabile din toate punctele de vedere ne-ar lua prin surprindere, ar contraveni obișnuințelor, nenorocitelor obișnuințe ale jumătății noastre de veac. Altceva. Vreau altceva. Să ies din hățișul ăsta imund. Să văd altceva. Ce? Urc la volan și, într-un sfert de oră, sînt în pădurile Bîrnovei. A nins. Doar aici a nins. Drum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alintătură: " Nu mi-e teamă de iarnă pentru că e anotimpul disconfortului". De parcă aș vorbi în idiomul nostru, al obișnuiților cu disconfortul. De parcă ivirea unei ierni confortabile din toate punctele de vedere ne-ar lua prin surprindere, ar contraveni obișnuințelor, nenorocitelor obișnuințe ale jumătății noastre de veac. Altceva. Vreau altceva. Să ies din hățișul ăsta imund. Să văd altceva. Ce? Urc la volan și, într-un sfert de oră, sînt în pădurile Bîrnovei. A nins. Doar aici a nins. Drum forestier: copaci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe trecere pietoni, nu te mai miră că atunci cînd, intrînd pentru prima dată în Filarmonică, țin, cu nesimțire, să bruieze o măsură celestă din Bach. De cîte ori ajung la pasajul acesta din britanicul Benjamin Britten (1913-1976), contrar autoimpusei obișnuinți, dau butonul la maximum, magnificul simfonism zguduindu-mi coșul pieptului. Delirul clipei m-ar putea dezechilibra, dacă n-aș percepe imediat că pasajul transpune doar majestuosul fast al imperiului. Au mai dispărut pîrlitele alaiuri nupțiale cu "să se pupe mirii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rang pentru scoateri, plumbuiri și îngrijiri de dinți. Dinți falși americani".) Internaționale. Invaziune în Macedonia (cu care ne-am înfruntat, nu? recent, la fotbal): "Bande de bulgari de cîte 10 pînă la 100, înarmați cu puști Martiny, au invadat Macedonia. Obișnuința bulgarilor cu meșteșugul milităresc se dovedește" (iată, se confirmă o dată în plus sporul de apetit al vecinilor noștri pentru NATO). Politicale. La Senat, ministrul instrucției depune pe biroul senatului un proiect de lege pentru un credit de 21 milioane, atribuite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intră și dorința de a fi împreună cu unii copii din cartier, preocuparea de a face ceea ce fac în genere cei de vârsta sa - se manifestă deci tendința spre conformism. Alteori conformismul decurge nu din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Părinții. profesorii, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. Supunerea la obligații poate fi însoțită și de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
judecăți de valoare, în opinii, prejudecăți și în general în toate modalitățile comportamentale posibile. Fără îndoială atitudinea reală a individului stă întotdeauna în spatele acestor comportamente, derivând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din obișnuințele însușite. Atitudinea este o structură latentă a personalității, o entitate psihologica reală, neobservabilă în mod direct, dar care se exprimă în comportamente diferite, interpunându-se parcă între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real; ele
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o recunoaștere a meritelor personale. Eroarea clasică de atribuire determină explicarea acestui succes mai ales prin factori personali, interni, așa încât succesul în sarcini viitoare este cu ușurință prefigurat. Mai mult, dacă acest succes se repetă, devine, pe termen lung, o obișnuință, o stare de fapt pe care elevul o caută, o normalitate care motivează elevul pentru obținerea unor succese și mai mari, deoarece succesele de aceeași amploare nu mai reprezintă recompense prin ele însele. Creșterea nivelului de aspirație după un succes
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a pătruns în limba română ca "reflector", trimițîndu-ne astăzi la "obiectul reflectorizant" (ceea ce Friedman numește camera, iar Stanzel Reflektorfigur), mai curînd decît la "rezoner", la "ființa care reflectează". Cazuri ca acestea sînt extrem de delicate, pentru că un cuvînt, o dată intrat în obișnuință, sfîrșește prin a nu mai fi pus sub semnul îndoielii. Am mers de aceea, totdeauna, pe urmele termenului original, reușind astfel, între altele, să corectez discret articolul "funcție" (prin confruntare cu versiunea originală a lui Propp), mai puțin discret articolul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
bază ale combinării secvențelor narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin respingerea modurilor de percepere automatizate, ținînd de obișnuință. Pentru Șklovski și formaliștii ruși, insolitarea (ostranenie) surprinde scopul artei (literare): promovarea conștiinței de sine. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul de a relata o serie de situații și evenimente și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de vedere fizic, evitând astfel instalarea unei nivel ridicat de oboseală. În situația în care, joggingul devine o activitate constantă (practicată zilnic pe toată durata săptămânii) ca urmare a unei bune adaptări la efort, a perseverenței alergătorului, dar și a „obișnuinței” (a dependenței de mișcare), alegerea unei zile din săptămână nu mai reprezintă o problemă. B2. Sfârșitul de săptămână (așa numitul „weekend”) este de regulă, una dintre perioadele cele mai des alese de către populație pentru practicarea joggingului, mai ales de acea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cele două domenii. Capitolul I Morala și dreptul 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere teoretice Nu există un acord general cu privire la utilizarea termenilor de etică și morală. Etimologic, termenul etică provine de la grecescul ethos, care însemna "obicei", "datină" sau "obișnuință", iar termenul morală provine de la latinescul mos, mores, care însemna același lucru ca și ethos pentru greci 1. Investigând sesurile originare ale celor două vocabule, T. Cătineanu observă că deși, la început, cei doi termeni aveau aceeași semnificație, "pe parcursul evoluției
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
36 consideră specifice normelor morale următoarele caracteristici: asumarea lor conștientă, semnificația lor socială și validitatea lor supraindividuală și enunțarea lor explicită ca standarde de conduită. Asumarea conștientă de către individ a normelor morale le deosebește de reflexele automate, stereotipuri și alte obișnuințe dobândite involuntar, precum obișnuința de a strânge cu putere mâna în semn de salut sau de îmbrăca întotdeauna mai întâi mâneca stângă. Fiecare pesoană poate avea propriile reguli de comportament, ca de exemplu obiceiul unui om de a practica sport
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale următoarele caracteristici: asumarea lor conștientă, semnificația lor socială și validitatea lor supraindividuală și enunțarea lor explicită ca standarde de conduită. Asumarea conștientă de către individ a normelor morale le deosebește de reflexele automate, stereotipuri și alte obișnuințe dobândite involuntar, precum obișnuința de a strânge cu putere mâna în semn de salut sau de îmbrăca întotdeauna mai întâi mâneca stângă. Fiecare pesoană poate avea propriile reguli de comportament, ca de exemplu obiceiul unui om de a practica sport săptămânal pentru a-și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de vedere moral, de fiecare dată când face ceva interzis de lege. Este posibil ca acțiunile acestuia să nu fie condamnabile deoarece legea este atât de nedreaptă sau injustă încât obligația normală de supunere față de lege dispare. Noi credem, din obișnuință sau convingere, că între vinovăție și pedeapsă există o corespondență biunivocă: dacă ești pedepsit, înseamnă că ești vinovat, iar dacă ești vinovat, trebuie să fii pedepsit. Experiența practică a dovedit că pot exista cazuri în care cineva poate fi pedepsit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]