37,536 matches
-
bine să reamintesc cititorului că așa cum eu nu pot controla titlurile date în redacția "NYRB", la fel nici editorii nu au nici un drept să intervină în ceea ce scriu. D.R.P.: Șirul comentariilor asupra articolului dumneavoastră cuprinde reacții publicate atât în ziare obișnuite, cât și în reviste prestigioase; cam la zece articole, abia dacă două sau trei sunt măcar în parte de acord cu perspectiva dumneavoastră. Toate celelalte conțin critici foarte aspre. într-unul din ele, cu un titlu destul de amuzant, "Hey Judt
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
îi conștientizează adecvarea la o situație. Ceea ce ar putea fi calea de ieșire pare tocmai din acest motiv o fundătură. Rezolvarea este refulată - culmea, sub justificarea unui pragmatism neconcesiv (lipsa de timp, bani, răbdare). Aceste frisoane heirupiste trădează o imaturitate obișnuită să se ia în serios. Solicitarea și căutarea de soluții a devenit de mult un joc în sine. Soluțiile se mulțumesc doar să excludă alte soluții. Analfabetismul afectului românesc perturbă grav o urbanitate oricum rudimentară, școli, fabrici, umeuri, aziluri, închisori
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
alte soluții. Analfabetismul afectului românesc perturbă grav o urbanitate oricum rudimentară, școli, fabrici, umeuri, aziluri, închisori și celulele lor de bază, familiile concentrate la bloc. Non-verbalizarea, neconștientizarea nevoii și a neputinței reprezintă azi simptomul cel mai grav al crizei omului obișnuit. 2. Dar intelectualii? Săptămâna 9-15 octombrie 2000, miercuri, la un talk-show de pe Antena 1: ,,Mă tem că oamenii vor vota la alegerile din noiembrie psihologic (și nu rațional)". E deci psihologicul ștampilă de vot pentru cetățeanul turmentat? Sâmbătă, pe TVR
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
standard, nici nu ne mai atrag atenția. "Banalitatea" lor ascunde adesea aspecte foarte interesante din punct de vedere lingvistic, dar care au fost mai puțin discutate și analizate. în textele publicistice actuale apare, de exemplu, destul de des, o construcție foarte obișnuită a limbii vorbite, în care adjectivul bun determină un substantiv la plural cu referință temporală (mai exact, desemnînd o unitate de măsurare a timpului): ani, luni, săptămîni, zile, ore etc. Iată cîteva exemple: "au poluat pămîntul și solul pe ani
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
o lume în care să pot să cred. Aș vrea să creadă și alții în ea, fiindcă, în ciuda spaimelor, simt că ar fi o lume mai bună, mai cuprinzătoare decât cele pe care ni le oferim unii altora în mod obișnuit. Nu vreau chiar deloc să-mi alin cititorii, dar nici nu țin să-i șochez cu premeditare. Aș vrea să devină mai umani, să înțeleagă ce ar putea spune zidurile. Istoria ta proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
despre Junimea iar mai apoi a scris și o biografie a mentorului ei, tocmai fiindcă nu putuse scrie de la început adevărul), în orice caz mai tîrziu, cînd calitatea informațiilor și recea precizie a interpretării lor au făcut cu neputință obiecțiile obișnuite ale cerberilor de la cenzură. N-a fost deloc simplu. Știu cît a tras bunăoară pentru cartea din 1980 despre deceniul trei al secolului XX și de ce a amînat continuarea ei, ideologia extremistă din deceniul patru, pînă în 1995. N-a
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
își dă seama de paza strașnică ce înconjoară clădirea operei - veniseră la spectacol și niște ștabi mari... Angoasa ce o cuprinde în timpul spectacolului, văzând atâta pază în jur și în sală, niște civili având un aer complet străin de melomanii obișnuiți... În prima pauză, vrea să plece, și o ia la fugă pe tocurile ei înalte, cu rochia lungă de seară obligatorie, încurcân-du-se în ea; studentul se ia după ea; tipii care o acostau pe stradă văzând-o fugind și plângând
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
este natural. Eram așa înainte de a lucra la televiziune și voi rămîne așa și după aceea. Mulți își închipuie că pentru a pune întrebări, pentru a conversa în fața camerelor de luat vederi, ziaristul trebuie să fie altul decît în viața obișnuită. În ceea ce mă privește, nu văd decît asemănări, cu excepția faptului, desigur, că la televiziune ești presat de timp, că trebuie să fii mai rapid dect acasă sau pe stradă, că totul trebuie să fie ,,util". Dar în harababura conversației, cum
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
supunea cu plăcere unui program de ocnaș: ,, Faptul de a hotărî singur alegerea cărților, în funcție de gustul personal și de ceea ce credeam că poate fi interesant pentru telespectatorul-cititor, mă obliga să citesc mult, uneori mai mult decît necesar. Într-o săptămînă obișnuită, rația mea de lectură era descompusă după cum urmează: luni, între cinci și opt ore; marți, între opt și zece ore; miercuri și joi, între douăsprezece și cincisprezece ore; vineri, între cinci și șapte ore; sîmbătă, între patru și zece ore
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
și goana după vedete ale micului ecran, care a urmat. Da, aud întrebarea: Cît? Cît? Cîștigam destui bani pentru a stîrni teribile invidii, dar nu destui ca să-mi atrag considerația. Înainte de a beneficia de concurența între canale, primeam un salariu obișnuit, pe care mi-ar fi fost ușor să-l dublez prin participarea la conferințe sau la tot soiul de activități lucrative pe care alte "staruri" de televiziune le acceptă cu plăcere [...] Mi-aș fi pierdut însă independența, la care țin
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
estetic: cîteva argumente, în Steaua, nr. 3/2001), răsfrîng, în epoca noastră, atitudinea regimurilor totalitare, care țintesc a-și supune creația, a o înhăma la carul funcționalității propagandistice. Gratuitatea, lipsa de utilitate imediată, ludicul, fantezia, ironia trezesc suspiciunea unor diriguitori obișnuiți a planifica, a organiza, a disciplina tot ce ține de existența colectivității ca și a individului. Pe de altă parte, aversiunea față de artă oglindește pragmatismul, deci latura joasă, filistină, a societăților deschise, capitaliste, în care arta care nu e ,,de
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
doar absența lor e semnificativă, dar, cum spuneam, acuratețea formulării. Primul lucru care atrage atenția este că responsabilii din primării confundă străzile cu un catalog de școală: așa că citim pe tăblițe mai întîi numele, apoi prenumele. Uneori chiar și inițiala. Obișnuiți altfel, ne întrebăm adesea nedumeriți: cine să fie Vuia Traian? Dar Ghica Ion? Cît despre Dobrescu Demetru, și mai puțini au idee. Noroc că, la cîțiva metri mai încolo, pe aceeași stradă fostă Onești din Capitală, citim pe o altă
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
cîștig de cauză în justiție. Trei observații vreau să fac în legătură cu acest subiect. Prima este aceea că, deși există explicații, nici o scuză nu poate fi invocată de către promotorii de după Revoluție ai imaginii Mareșalului. A fost un bun român" - iată remarca obișnuită, dar suspectă de naționalism. Xenofobii nu sînt adevărați patrioți. Și disprețul, ca să nu spun oprimarea politică directă a altor națiuni, nu se poate legitima prin dragostea de propria națiune. Oricît de complexă ar fi personalitatea militarului și a politicianului, în
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
fi învățat lecția aspră a unei altfel de existențe - revelație târzie. Se va folosi în scenariu și ideea că monoteismul populației barbare geto-dacice, cu Zamolxis, anterior creștinismului, era superior politeismului roman. Idee tipic proletcultistă, compensând starea de inferioritate a estului, obișnuită epocii totalitariste. Întâietatea, în acest caz, fiind reală, ar putea fi speculată. * Cu o asemenea mărturie, scrisă pe teritoriul țării noastre de astăzi, reprezentată de cele două opere Tristia și Ponticele, documentele istorice ale vremii, ne-am fi legitimat în
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
XXI care se prefigurează ca eră a incredibilului, cineaștii înclinați spre meditație se refugiază inevitabil în echivoc. De unde și ambiguitatea fabulelor cinematografice pe care le livrează unui public în genere blazat. Lars von Trier e conștient că asupra generațiilor tinere - obișnuite să decripteze filmul și să-i depisteze cel mai mic artificiu - nu se mai poate acționa decît vizîndu-se percepția subconștientă. Înarmat cu această mărturie, crticul se poate hazarda să limpezească oarecum ceața în care se plutește la capătul celor 139
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
frază franțuzeasca a lui Balzac, fac acest lucru ezitând și cu toată aproximația: "Sunt negustori care îi plac pe cei ce vin în contact cu ei, pe unii clienți, dar care clienți îi plătesc prost, fiind cu negustorii în raporturi obișnuite, normale... În vreme ce, negustorii, pe clienții care plătesc foarte bine, îi urăsc, deoarece acei clienți se află pe o linie prea ridicată pentru ei ca să le permită să se bată pe burtă cu ei, cuvânt vulgar, insă expresiv." Traduc expresia accointements
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
trădarea intereselor naționale din cauza noii sale atitudini față de Legea statutului. Pentru a nu pica prost partidul de guvernămînt în ochii alegătorilor români din Transilvania, ministrul de Interne Ioan Rus a atacat, recent, la Cluj, politica UDMR. Nu știu în ce măsură alegătorul obișnuit e impresionat de aceste discuții în care UDMR a devenit cuiul lui Pepelea. Am, de asemenea, serioase îndoieli că discuțiile politice care au avut loc pe tema Legii Bugetului îi sensibilizează pe concetățenii noștri. Nici măcar disputele privitoare la încheierea tratatului
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
antreneze interesul opiniei publice. Românii sînt mult mai preocupați de chestiuni care îi ating direct și cotidian: scumpiri de tot felul, siguranța personală, stabilitatea veniturilor și, nu în ultimul rînd, sănătatea. De mai mulți ani aceasta e agenda priorităților omului obișnuit. Nu vreau să spun prin asta că politica înaltă nu mai stîrnește interes, dar, prin comparație, e mai important ce pui azi în farfurie sau ce vei face la iarnă, decît cea mai tăioasă luptă parlamentară avînd alt subiect. E
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
politic din opoziție. Tot ea îi face pe cei de la putere să scoată de la naftalină "greaua moștenire", ca pe un palton politic. Să fie iarna mai rea în România decît în alte țări foste comuniste? Revenind la agenda priorităților românului obișnuit, dincolo de lupta cu iarna, el se roagă cu tot mai multă insistență bunului Dumnezeu să-l țină sănătos. După ce a fost reformat și revoluționat de nenumărate ori sistemul asistenței medicale din țara noastră s-a transformat într-un labirint birocratic
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
este luat de rafturi cu țigări, bomboane, băuturi răcoritoare. Și alte mizilicuri. Centimetrul croitorului, întotdeauna agățat pe după gît, a dispărut și el. Acum are un mic calculator cu care socotește valoarea cumpărăturilor. Se întrerupe, uneori, ca să-l informeze pe un obișnuit al casei cu rezultatele ultimei etape de fotbal. Ies cu pachetul de Kent și cu sticla de Coca-Cola în mîini. Privesc, iarăși, firma. CROITORIE! La Tanti Elvira Nu de mult, într-un week-end splendid de toamnă blîndă și tandră, o
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
submarin. Ne interzise să ne ducem după cină acasă la Fulvia Flaminea, întrucât considera că era o familiaritate prea mare cu servitorimea, și-am fost nevoiți să dedicăm lecturii analitice din Shakespeare timpul în care înainte ne desfătam vânând șobolani. Obișnuiți să furăm fructe din maglierii de prin curți și să omorâm câinii cu pietre, pe ulițele încinse din Guacamayal, pentru noi era cu neputință de scornit o tortură mai crudă decât viața aceea de prinți. Totuși, ne-am dat seama
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
sticla rămăsese neatinsă tot acel sfârșit de săptămână. În noaptea de marți însă, doamna Forbes bău jumătate, pe când se uita la niște filme deșucheate la televizor. Cu toate acestea, miercuri coborî la gustarea de dimineață la fel de punctuală ca oricând. Avea obișnuita față trasă după o noapte de nesomn, iar ochii îi erau neliniștiți ca totdeauna în spatele lentilelor masive, și deveniră și mai neliniștiți când găsi în coșulețul cu brioșe o scrisoare cu timbre din Germania. O citi bându-și cafeaua, cum
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Interpretarea însemna pur și simplu rostirea textului. Dialectal, dacă vreți, cu ticuri verbale și, implicit, mentale care puneau în valoare tipologii. Într-un tîrg de provincie moldovenesc conviețuirea civilizată dintre un român, un evreu și un turc era un fapt obișnuit. Spectacolul lui Gonța se dorește a fi complex. Din nefericire, nu și modern. Sfîrșește prin a fi, cum s-ar spune, nici una, nici alta. Rostirea nu mai este una memorabilă, nu se pune accentul pe asta, dar nici regia nu
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
Rodica Zafiu Într-o inventariere cît mai completă a tipurilor de discurs pe care le producem sau le ascultăm în viața de zi cu zi, ar trebui să ajungem la un moment dat și la povestirea viselor. O activitate obișnuită, episod banal al conversațiilor familiare, dar avînd și reflexe instituționalizate: în profeții, în magie, în psihanaliză, în literatură. în literatura română visul mi se pare bine reprezentat: istoria lui locală ar putea începe cu Mănăstirea Argeșului, trecînd apoi prin Eminescu
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
observație cît se poate de simplă: constată că, în genere, totul se petrece ca și cum "anumite obiecte și anumite imagini ar beneficia, datorită unei forme sau unui conținut, de o semnificație deosebită, de o capacitate lirică mai pronunțată decît în mod obișnuit". Exemplul cel mai convingător îl constituie, pentru el, modul misterios în care o insectă precum călugărița (Mantis religiosa) acționează asupra afectivității, și, prin ricoșeu, asupra imaginarului uman. După ce trece în revistă o serie de legende, culese de pe toate meridianele globului
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]