57,101 matches
-
- Simona Vasilache S-a spus - și se repetă... - că articolelor de atitudine literară le stă bine în pagini mari. Nu tăiate din scurt și puse vraf în volume. Cîteodată-i așa, cîteodată nu. Depinde, de obicei, de cine semnează. Dacă-i Felix Aderca? Putem să-i concedem... Așa am făcut, recuperînd dintr-un anticariat volant - Tineretului, la gura de metrou - Contribuții critice, ediția îngrijită de Margareta Feraru, din 1988, de la Minerva. În două volume. Bucăți galbene
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
a Mediteranei!) ci este vorba de zona Porților de Fier, așa cum de altfel demonstrează N. Densușianu în Dacia Preistorică. Și Pliniu cel Bătrân menționează în lista diferitelor seminții etnice stabilite la țărmul Mării Negre pe Arimaei/Arimphaei, o populație cu aceleași obiceiuri și moravuri ca și hiperboreenii (Hist. Nat. VI. 7. 1). În alt loc (lib. VI. 14. 2) Pliniu adaugă: „acolo unde se termină lanțul munților Rhipei (adică în apropierea Mării Negre), locuiesc așa numiții arimphei, un popor care nu diferă de
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
alt loc (lib. VI. 14. 2) Pliniu adaugă: „acolo unde se termină lanțul munților Rhipei (adică în apropierea Mării Negre), locuiesc așa numiții arimphei, un popor care nu diferă de hiperboreeni. Arimpheii locuiesc în păduri; mănâncă fructe din pomi și au obiceiuri blânde, din care cauză sunt considerați sfinți chiar și de triburile barbare ale populațiilor vecine, care nu le fac nici un rău nici lor nici acelora care vin să caute un adăpost la ei. Iar dincolo de arimphei locuiesc sciții și cimerienii
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
mai numeau și cacidari (Pliniu, IV. 19), probabil o transcriere a epitetului de căciulari, căci am văzut că ei purtau căciulile cu vârful întors așa cum întâlnim la dacii de pe columna lui Traian, la zeul „persan” Mithra și alte monumente clasice, obicei păstrat până în vremurile noastre în portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă cu vârful îndoit în față, o cămașă lungă ce le trece până dincolo de genunchi și un fel
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
într-un colț de pământ necunoscut mie, rătăcit într-un sat unde nu se zărea nici țipenie de om, înconjurat de vro douăzeci de câini, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de francez, neștiind nici limba, nici obiceiurile locului! Închipuiți-vă toate aceste împrejurări pe capul unui om și mă veți crede lesne dacă v-oi spune că admirarea poetică ce mă cuprinsese deocamdată se prefăcuse într-o grijă, vară primără cu spaimă (...) Între Brăila și Cazasu, unde
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
se reunesc, se întâlnesc, așa cum se obișnuiește de Crăciun și de Anul Nou în lume. Unii chinezi își cheltuiesc toate economiile numai să se întoarcă în locurile unde s-au născut, cel puțin o dată pe an, cu ocazia Festivalului Primăverii. Obiceiul este de a se face multe cadouri celor dragi - îmbrăcăminte, mâncare, fructe și orice, la fel ca la noi de Crăciun. Copiii primesc plicuri roșii (la chinezi roșul este culoarea norocului) cu bani, fără să „muncească” pentru ei, adică să
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ei, adică să meargă cu sorcova, steaua sau plugușorul. În prima zi a anului, sunt îmbrăcați neapărat în haine noi de mătase, în diferite tonuri de roșu. Este însă ușor de imaginat că la atâta teritoriu și la atâta populație, obiceiurile de Anul Nou sunt destul de variate. În China există 56 de minorități recunoscute oficial (și câte altele nu or mai fi?) fiecare cu obiceiurile ei. Voi descrie pe scurt ce am mai văzut și auzit la „fața locului”, aici, în
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
tonuri de roșu. Este însă ușor de imaginat că la atâta teritoriu și la atâta populație, obiceiurile de Anul Nou sunt destul de variate. În China există 56 de minorități recunoscute oficial (și câte altele nu or mai fi?) fiecare cu obiceiurile ei. Voi descrie pe scurt ce am mai văzut și auzit la „fața locului”, aici, în sud-vestul Chinei. Înainte de Festival, fiecare familie face curățenie și ordine în casă, pentru a se face loc...bunăstării sperate mult în anul ce va
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
mai văzut și auzit la „fața locului”, aici, în sud-vestul Chinei. Înainte de Festival, fiecare familie face curățenie și ordine în casă, pentru a se face loc...bunăstării sperate mult în anul ce va veni - am înțeles că acesta este un obicei general, în toată țara. Este impresionant cât de curate și cât de bine aranjate erau toate lucrurile în casele în care am fost musafir! Meticulozitate asiatică! În provincia Yunnan există tradiția ca înainte de Anul Nou să se aducă în curte
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
vietnamezi, cu membri ai conducerii USV, cu membri ai Asociației de prietenie Vietnam-România, cu reprezentați ai Ministerului de Externe vietnamez, cu reprezentanți ai Ambasadei României în Vietnam. De asemenea, delegația a întîlnit ziariști vietnamezi și oameni de afaceri. Ca de obicei, vizita delegației USR a fost reflectată în mod repetat în presa centrală și culturală din Vietnam. Pagina a treia a săptămînalului principal de cultură Van Nghe a fost consacrată în întregime vizitei noastre și Uniunii pe care o reprezentam. USV
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
pare să fi pătruns și în limbajul publicistic curent: "De ce-s serviți membrii lui de familie am fost lămurit, dar până când?" (online.ro/timpolis/984). Desigur, la aceste observații s-ar putea răspunde cu precizarea că - așa cum se întâmplă de obicei în limbajul juridic-administrativ - sintagma membru de familie are un sens special, bine determinat, care nu se suprapune decît în parte peste sensul aproximativ al utilizării curente: nu toți membrii familiei sînt, în sens juridic, "membri de familie". E adevărat; dar
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
cu unul feminin. Tînăra mamă Rose da Silva (Radha Mitchell) este eroina care pornește pe urmele cauzelor obscure ale unor tulburări comportamentale care îi cuprinseseră fiica (Jodelle Ferland). Pasionată de desen, aceasta preferă subiectele solare, luminoase și naive, asociate de obicei vîrstei și încurajate de părinți. însă, pe zi ce trece, își fac apariția planșe misterioase, într-un registru cromatic neobișnuit, a căror paternitate nu este recunoscută de micuța Sharon cea diurnă. Situația trezește suspiciuni de somnambulism, confirmate de faptul că
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
în creștere, fără reguli de consultanță, a venit forțat din Moldova lui natală, în 1946. Foamea i-a împins spre același liman, pe mulți consăteni ai săi din Mălinii de baștină. 6. Nicolae Labiș lua contact, în Muntenia, cu alte obiceiuri ale vieții și cu alte mentalități ale ei, din această zonă și din această parte de țară. Zona cea din împrejurimile străvechiului cap de țară al orașului Câmpulung Muscel. Popasul făcut în localitatea Văcarea i-a întărit și i-a
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
mai sus. Am vrut să iau cartea aceasta cu mine, în concediu. Am căutat de-am înebunit, am întors un pahar cu gura în jos, am mai făcut și alte vrăjitorii, fără nici un folos. Am găsit doar notițele. Ca de obicei, am împrumutat-o fără să-mi notez cui. Cu o zi înainte să plec, am primit la redacție un pachețel. Nici nu trebuia să trec pe la revistă, nici prin gînd nu-mi trecea să desfac micul colet ca să nu fie
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut. Imaginarul poetei se insinuează în imaginarul bunicului, acesta se aprinde, iar plecarea sa se transformă în acută prezență. Vechile povești și obiceiuri revin în minte, sunt transfigurate poetic, iar cel plecat dobândește o nouă existență, este recreat din perspectiva imaginarului său, reprodus la mâna a doua, filtrat prin cel al poetei: "kamikaze, explozibilul din buzunare ți s-a-nvechit/ spre sfârșit; îi
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
al revistei conține, fără voia intervievatului, răspunsul la întrebare: "Suport din ce în ce mai greu lipsa de educație". Subscriem cam la tot ce le place și nu le place participanților la anchetă. Am adăuga și noi de ce ne place iarna. Din cauza unui nou obicei estival care nu ne place. Este o imagine frecventă în Bucureștiul de iulie-august: bărbații cu burtă cît un balon, care își ridică tricoul peste burtă, în loc ca, dimpotrivă, să și-o mascheze, și merg așa în plin centrul Capitalei. Oribil
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
vârsta și moderația sa ne sunt garanție; dar exemplele au un caracter mai durabil decât caracterul principelui. Lâncezim senatori și nu mai suntem acel senat care după moartea lui Nero cerea cu tărie pedepsirea delatorilor și a ajutoarelor lor conform obiceiurilor strămoșilor. După dispariția unui principe rău, ziua cea mai bună este prima". în această atmosferă tensionată senatorul Iunius Mauricus i-a cerut lui Domițian aprobarea pentru "cercetarea arhivelor particulare ale principilor pentru a putea stabili cine pe cine acuzase". Domițian
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
numai 19 ani la cutremurul din „77). Menționez și faptul că toate sunt făcute din proprie inițiativă, și că au fost (și sunt) cunoscute mai mult În România, de către anglofili. 'Străinii” au avut deci contact Întâmplător cu poezia eminesciana, de obicei pe linie academică. Americanul McGregor Hastie (1972), l-a „descoperit” pe Eminescu Într-o perioadă de interes politic sporit față de Europa de Est, punând chiar pasiune În crearea unor tălmăciri proprii. Variantele sale se mărginesc Însă la traducerea de conținut, cu scop
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nu se face exclusiv ex catedră. În mod similar, este acum cunoscut publicului larg și pentru că o strofă cheie este Încrustată la intrarea pe terenul central de la Wimbledon și a fost mediatizata.... ad nauseam). Glossa a fost primită, că de obicei, cum nu se poate mai bine... unii minunându-se că e scrisă acum 125 de ani, iar alții Întrebându mă.... de ce nu este cunoscută... Un scenariu ipotetic de marketing necostisitor Refuzul oricărui ajutor releva cu prisosință nu doar lipsa de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
extreme prin depresii, alcoolism, drog, etc. Pentru a nu deveni adevărate „bombe cu explozie Întârziată”, băieții trebuie Încadrați de mici Într-o formă de educație adecvată și nu trebuie privați de mângâieri și de gesturi de tandrețe care erau de obicei rezervate fetițelor. Societatea și familia cere de la un bărbat, echilibru și responsabilitate. Bărbații trebuie inițiați de mici În ARTA DE A TRĂI ÎN SOCIETA-TEA DE CONSUM, În ARTA ECHILIBRULUI. Contactul cu natura, sportul și artele Îi pot ajuta să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
matematică au trecut prin mai multe metamorfoze, iar ulterior am acordat atenție și similarităților dintre științific și poetic. O fază intermediară este aceea din "Artă și știință" (1986). Literatura și matematica, fiice ale miturilor La ce similarități vă referiți? De obicei, nu prea se vorbește despre ele. Să încercăm o privire istorică asupra culturii, așa cum se prezintă ea în tradiția vechilor greci. Atât literatura cât și matematica sunt fiice ale miturilor. Cunoașterea mitică se pierde în negura timpurilor, dar literatura apare
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
și a celei matematice? Infinitatea este esențială în toate cele trei tipuri de cultură, dar ca parte a unui principiu mai general. Am în vedere principiul holografic, fără de care miturile nu pot fi concepute. Într-adevăr, în mituri funcționează de obicei o corelație între cosmos și anthropos, ființa umană dă seamă într-un fel de evenimentele cosmice; omul este o parte a universului, dar nu una oarecare, ci o parte care poate da seamă despre întregul univers. Tocmai în aceasta constă
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
ele. Lista ISI nu este bătută în cuie, ci se schimbă mereu. Fiecare revistă primește un coeficient care măsoară gradul în care articolele publicate acolo sunt citate (deci îbăgate în seamă') de alți autori. Nu este întâmplător faptul că, de obicei, aceste reviste sunt și cele mai exigente, deci articolele publicate acolo sunt, în general, de calitate superioară. Publicând în aceste reviste, îți mărești șansa de a fi băgat în seamă de alți autori, de a fi judecat, folosit, continuat de
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
ea". Aviz amatorilor! Nu de proiecte ducem lipsă, ci de sprijinul concret pentru materializarea lor. Ieșim din pasa melancolică parcurgând cronicile literare din Vatra, semnate de trei excelenți critici tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu atenție și păstrat, întrucât rezumă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]