8,125 matches
-
decât ea când, de fapt, erau rodul aceleiași semințe. Văzându-i atât de protocolari în propria bucătărie, comicul situației i se părea dezarmant. Bine hrăniți, o dată ieșiți afară copiii se mișcau cu greutate. Nu puteau ține pasul cu Luana și oboseau supărător de repede. Dar jocul de fotbal nu era una din pasiunile lor. Ema îl ignora cu desăvârșire iar Dan alerga după minge în silă, doar de gura furtunii inelate. Emanuela prefera să cânte la vioară, să privească agitația celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nu-i luau odorul în seamă decât atunci când îi înghesuia nevoia. Copiii se lansau într-un șir de explicații agitate. Ema nu știe jocul, nu vrea să învețe, nu prinde mingea, nu poate să alerge, se supără din orice și obosește prea repede. Vanda se înnegrea de indignare. Cum pot spune așa ceva? Chiar dacă e puțin mai grăsuță, asta nu înseamnă că nu e în stare să țină pasul cu toți ceilalți. Luana continua să se roage, în ciuda felului ei de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
îl găsi pe Doru ascuns în cireș și după încă alte minute de zbucium îl dibui pe Silviu pitit în stradă. Fiind deja obișnuit cu ciudățeniile Luanei, o căută în locurile știute după care, negăsind-o, renunță să se mai obosească. Bica făcuse clătite umplute cu dulceață și înfometați copiii dădură buzna la farfuria îmbietoare. Femeia sesiză absența Luanei. Unde-i zvârluga? A intrat în casă, minți Dan cu nasul în clătită, ca nu cumva să fie trimis după ea. Bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
înflăcără inimile școlarilor. Rând pe rând, cu o infinită mândrie, învățătoarea atârnă fiecăruia, la gât, cravata roșie de pionier. Tivită în culorile tricolorului, trecută prin inel, această flamură din pânză simboliza un obicei al vremii pe care copiii nu se oboseau să-l deslușească. Candoarea din sufletele lor primi pionieratul cu credința, de netăgăduit, că-i va face capabili de orice. Luana nu se considerase niciodată mai frumoasă. Nimic nu-i venise mai bine și n-o făcuse mai splendidă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
palide și nedeslușite, trăite pe ulița satului, au fost date uitării. Renar câștiga mereu, adunând un punctaj copleșitor. Dacă ceilalți erau complet indiferenți cine iese primul, Luana suferea cumplit să vadă că e întrecută de fiecare dată. Această competiție aprigă obosi participanții la joc care hotărâră că o schimbare de decor ar fi benefică. Așa că, într-o dimineață, împovărați cu rucsacuri, se urcară în tren și porniră spre Constanța. Pentru prima dată Luana vedea marea fără Sanda. A fost cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
epuizantă, bărbatul n-avea chef de ceartă. Vreau să spun, doar, că oferta nu e pe măsura studiilor tale. Ce să-ți zic, ce mai studii! Am rămas repetentă și probabil că niciodată nu-mi voi termina școala. Luana, sunt obosit. Hai să continuăm discuția asta mâine. Când? Dimineață, la opt, în timp ce înghiți în grabă micul dejun sau seara, după ora zece, când catadicsești să vii acasă? Ștefan își puse singur de mâncare și se așeză la masă, rupt de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
periculos, neputința. Îi interzise, copilărește, s-o mai viziteze pe Iuliana și femeia râse sarcastic de neghiobia lui. Se răzbunau unul pe celălalt și se legau de toate nimicurile pentru a-și face rău reciproc. Luana simți că începe să obosească. Se credea, din ce în ce mai mult, prinsă într-o capcană fără ieșire. Pronunță, într-o discuție cu familia Darie, cuvântul divorț și Iuliana se înfioră. Îți dai seama ce spui? Oricât de încăpățânat ar fi Ștefan, el nu merită asta. Te iubește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Se apropia de el și-l scutura iritată de mânecă, strigându-i: "Privește, sunt tot eu. Femeia alături de care tocmai ți-ai dezvelit adâncurile tăinuite ale trupului". Radu se ridica nervos, se repezea spre ușă și pleca fără un cuvânt. Obosită de războiul de la muncă, Luana nu se simțea în stare să mai ducă un altul și acasă. În liniștea nopților petrecute fără el, încerca să ghicească motivul acestui comportament. Singurul plauzibil pe care îl găsi era acela că Radu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nimeni nu părea să bage de seamă asta. Dacă ți-aș spune că m-am săturat să-l aștept pe Victor, că m-am înstrăinat de el și că nici măcar nu-mi pasă unde e și ce face, c-am obosit să spun povești, noapte de noapte, să așez și să strâng masa, să calc și să spăl, zi de zi, ca și cum asta ar fi singura mea pricepere, că în nopțile lungi, sufocată de singurătate și de lipsa de iubire, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și naturalețea de-a aborda problemele vieții cuceriră inima omului de afaceri iar la scurt timp se legă între ei o prietenie pentru care nu reușeau să-și găsească suficient timp. Când Ștefan îl sună să stabilească o întâlnire, Bariu, obosit în urma unei zile pline și epuizante, acceptase revederea ca pe o binecuvântare. Se întâlniră într-un local select și intim de la marginea orașului, se cufundară în lumina difuză și scaunele moi, încercând să se detașeze de activitățile zilnice. De obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe care-l primise, neștiind ce urma să se mai întâmple, Luana îi ceru s-o mediteze la engleză și franceză. Își pierdeau cel puțin trei ore studiind și conversând. Avea atâta forță și dorință de perfecționare că, uneori, îl obosea cumplit. Inepuizabilă și de neoprit, reușea cu greu să declare ședința încheiată și s-o scoată din casă. Dar, fericit s-o știe lângă el, Escu ar fi acceptat orice corvoadă. Seara, împreună cu Aniela ieșeau la plimbare. Îl găseau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și de un efect uluitor. Veber plecă nemulțumit, acordând o perioadă de gândire de trei zile. Directorul de creație izbi planșa pe masă. Ce vrea ăsta, un clip cu Donald Rățoiul? Și-au ascuns zâmbetele cu o stângăcie comică. Erau obosiți și plictisiți de acest veșnic joc de-a "Hai să-ți dau, nu vreau să iau". Privirea cruntă a lui Bariu nu mai avu nici un efect. El ceru, cu severitate, proiecte noi. După plecarea echipei, se întoarse spre Luana. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Doamnă Noia, nu ai altceva de făcut? Luana se apropie de el. Andrei, cum îți încrucișezi tu brațele? O privi atât de aiurit, că femeii îi veni să râdă. Vorbesc serios. Răspunde-mi. Robu nu reuși să-și revină. Era obosit, preocupat peste măsură și cucoana avea chef de ghicitori. Făcu ocolul mesei, trecând atât de aproape de ea că Luana se dezechilibră. Îți doresc o zi bună. Nu fi catâr, ascultă-mă! N-ai să găsești un om pe lumea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se simțea de pe-acum frântă. — Hai să mergem să bem ceva, i-a spus. O să se scuture ea din letargia asta, știa bine că e-n stare. Din s-a Înnegurat. — De fapt, nu, nu, Îți mulțumesc! Sunt cam obosit azi. Poate că-i mai bine să mă duc acasă. Margaret a stivuit farfuriile goale ca să anunțe că masa luase sfârșit. — Hai, doar pentru un pahar la repezeală. O să te distreze măcar din punct de vedere antropologic, dacă nu altfel
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
suprafața cica tricei. Fata era numai zâmbet, i-a scos și limba, ca În prima zi. Începea să plouă. Primii stropi grei ai unei averse cădeau peste ei printre frunzele copacilor. — Ascultă, se face târziu, a zis Neng, și ești obosit. Cred c-ar trebui să te duci direct acasă. Nici nu suntem departe. — Dar vreau să merg cu tine, cum ziceai, să te ajut să-ți iei orezul! Bicicleta s-a oprit, iar Adam a trebuit să sară de pe bară
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când mai vii p-aci! Unde naiba ați fost? i-a Întrebat Bob. Hai s-o ștergem de-aici. Se mai liniștise, stătea cu brațele Încucișate și cu mâinile la subsuori, de parcă i-ar fi fost frig. Vreau acasă. Sunt obosit. Nu, i-a Întors-o Johan. Nu Încă! Mașina a ieșit de pe alee și a țâșnit iarăși spre viața de toate zilele. Se făcuse ora aceea din noapte când luminile se sting, iar aerul nu mai e fierbinte și lipicios
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
el impasibil după o clipă. Poate ne vedem mai Încolo. Da, poate! A lăsat receptorul să cadă zgomotos În furcă și a trecut În salon. Pe masa de formica verzuie erau Împrăștiate teancuri de hârtii și de fotografii. Nu se obosise să le așeze la loc În cutia rămasă pe jos lângă fotoliul scund de ratan. În ajun, cu capul greu de băutură, a vrut să se uite la toate acele imagini moarte. Nu le mai văzuse de un car de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
soarele, ascuns după un văl subțire de nori, nu bătea prea tare, iar În aer nu era praf, ci doar o bură de ploaie. Dar acum se găsea singur În zona docurilor, soarele se ridicase, iar el era Încălzit și obosit. Vasul 85 ancorat lângă ponton i s-a părut prea mic și prea șubred ca să reziste la traversarea spre Java. Cândva fusese poate vopsit vesel În verde și galben, dar pe lemnul negru și năclăit al carenei nu rămăseseră decât
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Dar n-a putut să continue. Amintirile Îl Împresurau prea tare. Ea l-a prins În brațe și l-a strâns la piept. Părul ei avea o ușoară aromă de ulei de cocos. 17 Adam s-a trezit atât de obosit, de parcă nici nu Închisese ochii. Îl dureau coastele de când fusese călcat În picioare În Învălmășeală, iar fiecare respirație făcea și mai greu de suportat durerea surdă din dreapta pieptului, care nu se liniștea decât dacă Își ținea răsuflarea. Avusese parte de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fi vrut să rămân, s-a apărat el. Nu-s eu de vină. Din a izbucnit În râs. — Băiatul ăsta mă dă gata! Tu spui asta doar pentru că-i de față o fată frumoasă, așa-i? Ieri ziceai că ești obosit și că vrei să ple căm. Că nu pricepi nimic din tot ce Îndrugau studenții ăia de acolo. — Dar... a Încercat Adam să protesteze. — După ce-am plecat s-a-ntâmplat să fim luați pe sus În Învăl mășeală. N-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cel mai mic, iar Adam a simțit geanta Între ei, voluminoasă, rigidă și incomodă. Nu erau arbori pe marginea străzii. Nu se zărea nici urmă de iarbă ori de frunziș, doar pădurea formelor fantastice de beton plăsmuite În vis. Era obosit de atâta mers, era obosit de acest oraș. Nu era nicidecum orașul pe care Îl clădise el cândva În imaginație. Abia dacă Își mai amintea de lumea aceea nevăzută, atât de Îndeaproape cunoscută de el odinioară, un loc al iubirii
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a simțit geanta Între ei, voluminoasă, rigidă și incomodă. Nu erau arbori pe marginea străzii. Nu se zărea nici urmă de iarbă ori de frunziș, doar pădurea formelor fantastice de beton plăsmuite În vis. Era obosit de atâta mers, era obosit de acest oraș. Nu era nicidecum orașul pe care Îl clădise el cândva În imaginație. Abia dacă Își mai amintea de lumea aceea nevăzută, atât de Îndeaproape cunoscută de el odinioară, un loc al iubirii, al posibilităților și al făgăduinței
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mers, iar eu o să fiu pe-aproape să ți dau o mână de ajutor, fii fără grijă. Din vorbea cu aceeași mărinimie de mai devreme, Însă rostea vorbele mai tăios, mai distrat, parcă nu mai voia să discute. Poate că obosise și el. Într-un târziu, au ajuns Într-o piață cu sens giratoriu În jurul unei fântâni perfect circulare, atât de vaste, Încât chipurile trecătorilor de pe partea opusă nu puteau fi distinse. În centrul fântânii erau arteziene din mijlocul cărora se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pictezi tu mereu femeile În felul ăsta? — Cum adică? — Cu gât lung și cu pomeții proeminenți. Adică toți faceți asta. Walter, mi se pare că el a creat moda, le face gâtul subțire, aplecat și privirea provocatoare, asta când se obosește să picteze o femeie. El e cu băieții. Ca Rudolf, deși la el femeile sunt ceva mai interesante, viguroase și subțiri, ca băieții. Ceea ce, bineînțeles, chiar și sunt, băieți cu țâțe și buze de femeie. El e, de fapt, reținut
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe toate punțile, se strigau cu Însuflețire unii pe alții, Își dădeau Întâlnire În sala de mese de clasa Întâi ori Își făceau de cap zgomotos În cabinele lor de lux. Bărbații erau atletici, cu părul În vânt, femeile sofisticate, obosite de viață Încă de la vârsta lor. I s-a părut chiar că recunoaște vreo două de la Cornell, nu-și amintea numele lor, dar nici prin gând nu-i trecea să vorbească cu ele. Cu cât se Îndepărta de New York, cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]