13,698 matches
-
cu propriile slăbiciuni este mai grea și cu mai puține șanse de reușită decât cea cu dușmanii. Obraji Cei ce se cațără pe piscurile cele mai înalte ale demnităților administrative și politice au grijă ca mai întâi să-și confecționeze obraji de toval. Adevăr Cel ce nu a cunoscut greul și răul, nu prețuiește binele de care dispune. Grav Este grav dacă cineva s-a obișnuit cu răul dar e și mai grav dacă respectiva persoană și-a pierdut dorința de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
fost o remușcare cumplită. Dar și unui regret îi trebuie timp, o parte din viață, ca să ispășești. Nici un an n-a mai apucat să trăiască bătrânul, și își dete sufletul. Mulți despoți, la capătul carierei lor, avură lacrimi multe pe obraz... Posedând totul, ce le mai lipsea era doar mila. E valoarea umană care costă cel mai puțin. Istoria însă este o zeiță păgână. Ea înregistrează, și-atât. Iar dacă ai puterea să o privești în ochi, din ochii ei de
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
astfel pe ceafă, trecând repede, ușoară. Purta în mână o eșarfă albă care ajungea până aproape de podea, trase sertarul unei comode acoperite cu o placă de marmură cenușie pe care se sprijinea fotografia unui bărbat în vârstă, gras și cu obraji acoperiți de favorite, băgă înăuntru eșarfa, apoi luă cu un gest brusc fotografia și dădu să plece cu ea. În acel moment privirile lor se întâlniră în oglindă". Cele două fraze au periculos de multe adjective, gerunzii și virgule, ca
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
n-a avut cine să-l pedepsească..." (Antiteze). Copilăria deturnată, făptura omenească alterată prin neîmplinire constituie de asemenea pregnante referințe la contextul de opresiune în care s-a format autorul: "Ce năpraznic îi crește barba copilului bătrîn/ îi iese din obraji ca iarba dintr-un mormînt/ primăvara un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile// pliurile pielii ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare în cazanele înfloririi pe
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
omenească alterată prin neîmplinire constituie de asemenea pregnante referințe la contextul de opresiune în care s-a format autorul: "Ce năpraznic îi crește barba copilului bătrîn/ îi iese din obraji ca iarba dintr-un mormînt/ primăvara un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile// pliurile pielii ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare în cazanele înfloririi pe un pumn de pămînt/ care luptă să nu se prefacă pulbere
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
a sfrijit și i-au căzut o grămadă de dinți, încât la douăjopt de ani a rămas o umbră a ceea ce a fost." (p. 196). Nici Mite nu se simte prea bine în urma apropierii de spurcăciunea oacheșă și roșie-n obraz, cu duhoarea ei infernală și privirea încleiată de duhori otrăvite. Întorcând camera către cel ce o manipulează, observăm că autorul, la rândul lui, este afectat de această prezență malignă, care se insinuează în roman și ajunge să i-l contamineze
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
mângâi cornul.../ - Ei, drăcie, noi pre Vodă îl aflăm o dată, or nu-l?/ Ce, să ne holbăm la țâțe dă muieri dă pă perete?/ Am venit acilea oare? Sau te cam muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
savoarea. În Cameră, în loc de abstracte controverse "ideale", plicticoase, pe teme de interes național, politicienii recurg la mijloace contondente: "o palmă sau un pumn bine aplicate, trebuie că au o rezonanță de realitate, un aer vioi, cert, incontestabil. O palmă pe obrazul unui ideolog torturat de viziuni interioare cred că sună ca o ploaie de primăvară pe un asfalt ars de soare (...), mărește vitalitatea Parlamentului (...), seamănă cu niște figuri de gimnastică suedeză: ele accelerează circulația sângelui, dezvoltă mușchii și reglează respirația" 9
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
mai noi ale poetului, mult dincolo (dincoace) de etapa maturizării și consacrării. Publicistica lui, adesea ațoasă și înfierbântată, și poezia, ilustrată pe cât de abundent, pe atât de pregnant, reconfirmă o solitudine orgolioasă, de care scriitorul suferă numai pe jumătate. Un obraz plânge, dar celălalt râde fiindcă poetul e singur și nefericit, în cadrul ostil ori indiferent al societății, în mijlocul regrupat și relocat al semenilor săi. Din această izolare și înșurubare în propria singurătate apar... noile secvențe lirice, tractate de un discurs prozaic
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
ca să poată ieși și intra tirurile cu decorurile, am format oameni, am structurat o echipă, care s-a sudat, ușor-ușor și a evoluat extraordinar. Am ținut foarte mult și am reușit să plătim onorarii artiștilor. Am întors, mereu, și celălalt obraz. Am reușit să facem din Festivalul Național ceva consistent, european, teatral, cultural, spiritual. Pentru că teatrul aduce oamenii împreună, și nu îi dezbină. Deși mi s-a propus insistent, în nenumărate rînduri, prelungirea mandatului, am plecat. Mărturisesc asta ca să fie clar
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
și ele la fel de repede, cu ce să le umpli neantul, de nu cu distracții suculente și cu zbânțuieli. Să scriem toți la fel, să ne autoflatăm, că tot ne citim doar noi între noi și nu ne mai bate nimeni obrazul. Să fim cât mai mulți în iadul acestei piețe cu chiuituri de-o noapte, cu draci fascinanți și cu îngeri păduchioși. Dincolo de clădirile înconjurătoare e viața fada și obligatorie de mâine a fiecăruia. Mâine, cănd obligatoriu vom face și noi
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
toate formele sale este o meserie care te invită să visezi. Mai ales când ești copil. O să cunoști vedete. O să lucrezi cu vedete. O să te așezi în lumina reflectoarelor. Vei intra în hoteluri de lux. Vei trăi alături de oameni cu obraz subțire. Sau poate o să fii mereu acolo unde se întâmplă lucruri. Vei lua parte la războaie. Imaginile și fotografiile tale o să facă înconjurul țării și al lumii. O să afli primul. O să știi multe. Poate o să faci dreptate. Poate lumea se
Cătălin Striblea, candidaților la FJSC: Fascinația e de înțeles by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77435_a_78760]
-
a tinerei mame la cea, proaspătă și simpatică, a elevei de liceu în anii '80. Textul are formă de jurnal, ca la Adriana Bittel, însă mai multe indicii semnalizează că autoarea și-a inventat, aici, confesiunea diaristică, punându-și pe obraji, ca pe o mască, vechea identitate adolescentină. Atât de bine intră ea în rol, încât bucata este una dintre cele mai reușite ale antologiei. Pregătirile pentru un bairam se transformă într-un ceremonial complicat, în condiții de pauperitate vestimentară socialistă
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
sunt prezențe permanente, două semisfere de piele parcă tăbăcită, de o culoare deloc plăcută, când cenușiu-verzuie, când de-a dreptul neagră-solzoasă. Vara trecută, când m-am bărbierit pentru prima oară după douăzeci și patru de ani, am descoperit un alt dezastru: pe obrazul stâng, de la nivelul ochilor până la maxilar, a apărut un fel de dungă, deocamdată doar conturată, ce mă face să semăn, când lumina cade într-un anumit unghi, cu un personaj (antipatic mie) de la curtea ultimilor regi din dinastia franceză Valois
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
discurs, limbajul politic românesc - în special cel parlamentar - alunecă uneori în acumulări metaforice, pur afective, urmînd modele poetice destul de distonante, nepotrivite cu contextul: "În fiecare iarnă fulgii imaculați care se aștern peste mormintele acestor fii ai neamului se transformă pe obrajii noștri în lacrimi de pioasă aducere-aminte, recunoștință și reculegere" (P 2006); "Orizonturi noi și parcă cerul își deschise bolțile albastre, vă cîntăm pe voi, eroi care ați șters lacrima florilor în rouă, voi ați dat istoriei alt mers, voi care
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
pe-tre-ce alături de soția lui și îmbufnat în urmă schim-bu-lui de re-plici cu Car-rie Mac-ken-zie, care i-a lăsat impresia că a rămas pe din-afa-ră în-tr-o so-cie-ta-te unde totul e po-si-bil, Jack Levy da nas în nas cu Te-re-sa Mul-loy. Cu obrajii pis-tru-iați aprinși de căldură, poartă o or-hi-dee deja ofi-li-tă prin-să cu un ac pe sa-co-ul și-fo-nat al a unui cos-tum de în, deschis la cu-loa-re. O sa-lu-tă solemn: - Fe-li-ci-tări, dom-ni-șoa-ră Mul-loy! - Bună, răs-pun-de ea, transformând sa-lu-tul în-tr-o ex-cla-ma-ție și atin-gân-du-i
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
acasă și să vă uitați la televizor? - Eu m-am născut într-o luni seară. Dumneavoastră? Joia? Duminica? A ridicat privirea, preț de câteva secunde i-am văzut ochii. I-am surâs și am întins mâna ca să o mângâi pe obraz. S-a ghemuit pe scaun, chiar s-a retras ca să nu ajung la ea. Am întrebat-o ce trebuia să fac ca să se liniștească odată. - Vreți să mănânc la o altă masă? A rămas nemișcată. Respira puternic, îi auzeam răsuflarea
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
care îl pedepsește la nesfârșit culcându-se cu tot satul. După ce temutul Ică moare, cadavrul lui este dezgropat și profanat de sătenii dintr-odată "curajoși". Pe Moise, care poate totul, îl vedem, într-o scenă, cu lacrimi de disperare pe obraji: pentru că nu poate chiar totul, pentru că lăcomia lui de a poseda e uneori neputincioasă. Oamenii de piatră, demonii sunt, nolens-volens, umanizați. Nu sunt niște ticăloși "de manual", așa cum propaganda comunistă îi înfățișa, în caricaturi de presă și în romane involuntar-
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
în atari circumstanțe, despărțiți de întreg, căci îi putem realiza prezența transfiguratoare astfel cum o lentilă ar concentra lumina pînă la aprindere: "duc în brațe cartea/ singurătatea/ lumina ei ca nisipul/ privind în neliniște// mă așez în genunchi/ lipindu-mi obrazul/ de cuvinte/ sărut în gând muritoarea mână/ care a scris nerăsplătită/ singură" (duc în brațe cartea). Sau: "in// veșmânt în iarbă/ păstrînd evlavios/ căldura altui trup// alb in// în tine intru lent/ ca într-o moarte de apoi/ în care
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
avusese curajul să ia cuvântul la o ședință (chiar dacă rezultatul n-a fost până la urmă prea fericit), înfruntându-l pe însuși tov. Pană, unul dintre mahării conducerii de partid și de stat ai epocii, Marin Preda o sărută "pe amândoi obrajii", iar cu ceva timp înainte o anunța că-i pusese în plan la Editura Cartea Românească abia citatul roman Prețul singurătății. Firește, cu toatele, motive de bucurie. Abia absolventă de facultate, E.T.A. se întâmplă să locuiască în casa scriitoarei Ticu
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
al anului I de la un grup profesional, voleibalist și trimis În tabăra de tineret pentru că era ocupantul locului I la Învățătură se ridică și luă o figură de cățeluș pedepsit, o sfială majoră Îl copleșise și-i adusese roșu În obraz și pe vârful urechilor. O privi cu interes și rămase interzis, incapabil de a scoate o vorbă, fata era de o frumusețe răpitoare iar lui i se păru că sosise din altă lume, poate direct din cer. Fata Îl lua
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o constatare pertinentă, am vorbit cinstit și mă bucură faptul că ești exagerat de sfios, acest lucru Înseamnă ori că ești un băiat foarte bun ori unul mai puțin bun. Abia atunci, Va Îi privi capul, părul, fața, gura și obrajii, Xenia exprima bucurie prin toate acele daruri scumpe, vorbea cu gura, cu ochii și cu Întregul său chip angelic. Rică nu știa ce să admire mai Întâi, părul ei șaten și cârlionțat, tuns scurt și care lăsa la vedere gâtul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ochi care știau să vorbească fără cuvinte și să Înfioreze imediat. Gura ei, ah, gura ei! Greu de descris, mică, buze cărnoase și umede, dinții albi și mici, mereu surâdea sau adesea râdea zglobiu, un râs direct, delicat și inimitabil. Obrajii ei făceau gropițe și erau Înnobilați de două mici pete roșii care Îi sporeau farmecul feței. Cât timp a durat tangoul, băiatul s-a tot Întrebat cum de fata aceea l-a invitat tocmai pe el? Ce a găsit la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
drag cu care am discuții interminabile, frumoase și clarificatoare. Tu Îți iubești tatăl? Aș vrea să-l cunosc pe cel care ți-a spus primul, Varlaam! Va Își stăpâni cu greu un oftat iar umbrele nopții Îi acoperi roșul din obraji dar nu și durerea din sufletul său. Victor Olaru, tăticuțul său drag se lupta cu o boală grea, era În unul din marile spitale de boli nervoase din Iași, toate greutățile vieții Îl copleșiseră și nervii săi de jandarm Încercat
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a trecut Valraam, așa reținuse de la un călugăr cu acest nume. Îl iubesc așa cum n-am iubit pe nimeni! Xenia Își scutură capul cu gingășie și dintr-un imbold ordonat de frumusețea sa interioară se aplecă și-l săruta pe obraz, apoi spuse: Este dureros și grozav ceea ce-mi spui, chiar ești un băiat bun! Sună banal dar așa simt eu! Și inteligentă, a Înțeles imediat starea prin care trece Va și a schimbat vorba: Oare ce fac cei de la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]