1,340 matches
-
prea repede, cucoană, treci pe lângă cuib fără să-l vezi. Râsul meu sună mai Întunecat decât de obicei. Ei bine, mă tem că aceasta este perspectiva mai lesnicioasă care este privilegiul șoferului de taxi... Winston nu-mi răspunde la replica obraznică, se uită doar lung În oglindă și spune gânditor: — Crezi că vreau să fiu În locul tău? Nici măcar tu nu vrei să fii În locul tău. Pân-aici. Ascultă, nu te plătesc pentru psihoterapie. Te plătesc ca să mă duci la Broadgate cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și abdomenul scăldate În sudoare, mireasa și-a tras la loc vălul și s-a șters de spermă cu o batistă de hîrtie. Din nou am Întrezărit un ecou dinspre Rank Charm School În gesturile ei rafinate și În căutătura obraznică. S-a ridicat și le-a zîmbit domnișoarelor de onoare, folosindu-se de văl ca să-și usuce obrajii. Avea urme de ac pe brațe, dar părea sănătoasă tun și rîse cînd domnișoarele de onoare Îi traseră pe mîini rochia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe plac prietenilor lui, care se pregăteau de întoarcere și nu concepeau să plece îna inte de a petrece câteva ore pe plajă. Lui Eduard îi displăcea să vină pe plajă în timpul zilei. în timpul zilei, marea - dezbrăcată impudic de privirile obraznice sau nepăsătoare ale turiștilor, atinsă cu dispreț sau chiar bruscată de gesturile lor obscene și de glasurile lor stridente - îi părea o prostituată care, pentru a-și permite luxul de a-și petrece noaptea singură, trebuia să lucreze tot restul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se simțea pregătită. între ea și mare se proțăpise de ani de zile o uriașă neînțelegere, și acum abia dacă se priveau în ochi, fără să-și vorbească. Pescărușul solitar, care se oprise brusc din mărșăluiala lui când valul cel obraznic se năpustise asupra Clarei, își reluă, imperturbabil, pendularea pe dig. Clara se uită la ceas, apoi coborî cu un oftat de pe piatră. Era destul de târziu și trebuia să ajungă neapărat la galerie, doar de asta venise la mare. Pescărușul îi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
al timpurilor cu "Steaguri roșii pe turnuri" și un pedagog care cultiva bătaia muscălească la stroi, îl chemau pe numele cu distorsiune la modă, de "Vladimirovici", fu impresionat plăcut de apelativul înnoitor "Vlady". Îmbunat și binevoitor, se aplecă spre fătuca obraznică despre care el nu știa nimic, nici măcar că începuse ea singură să-și promoveze numele fanariotizat de "Zoe", pentru a-l escamota pe "Zoia" înscris în actul ei de naștere. Prenumele Zoia fusese caligrafiat în catastif de mâna unui notar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ea, deasupra ei, prin ea, sub ochii ei strălucitori, frumoși și cu globi rotunzi, ca de ciută (deși nu există pe glob ciute cu ochi de safir!), ciupind în joacă cu buzele de sfârcurile maronii, morfolind sânii tari, plini și obraznici, depărtându-i violent picioarele desăvârșite, cu piele mătăsoasă... Cu toate că nici unul nu știa de teoretizările înțeleptului Shari Vatsyayana din Benares, alcătuiră un nou ghid amănunțit al practicilor sexuale orientale, trudindu-se în cumplite lupte corp la corp: cercetară cu pasiune preludiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
obligatorie în casa părinților mei. Uneori, la băutură, se spun lucruri fără a judeca prea mult. Și cum Iorgu a exagerat puțin cu paharul... Te rog, Marius, suntem deja avizați cu toții asupra manierei lui de comportament. Un mitocan alunecos și obraznic. "Te port mereu, în gândul meu, pe tine ..." se aude deodată vocea ușor graseiată a solistului pe ritmul unei melancolice melodii. Marius se apleacă spre Smaranda. Vrei să dansăm? Cu multă plăcere. La celălalt capăt al camerei, Iorgu scoate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
partea mea. Adversarii mei sînt afară, cei care mă văd ca un personaj antipatriotic stereotipat și care nu au citit nici două cărți de-ale mele, dar vor neapărat "să-și dea cu părerea". E vorba de ignoranță grosolană și obraznică, dar asta există peste tot. D.D.: În multe din operele dumneavoastră de ficțiune (mai ales în Entre fantasmas), insistați în a vă distinge scrierile atît de roman, pe care îl considerați "mort" și "perimat", cît și de autobiografie ori de
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
câmpiile Bulgariei, îi degeră mâni și picioare, de cad putrede de pe trupul viu al omului și, veniți înapoi în țară, cad pe drumuri în țara lor proprie de frig și de hrană rea. Și tot în această vreme vezi greci obraznici în mijlocul Bucureștilor refuzând de a-i primi în cartier. Am ajuns cu teoria de "om și om" așa de departe încît fiece grecotei, fiece venitură, fiece bulgăroi e mai om în această țară decât acel ce-și varsă sângele pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și încă de moarte lașă și continuă, fără meritul de-a fi luptat cu bărbăție, fără conștiința de a fi fost învins, care va fi atitudinea Camerelor romîne? Călări-vor deputații iarăși pe teorii umanitare și juridice? Confirma-vor minciuna obraznică că ovreii au fost la noi persecutați din cauze religioase, la noi, unde se grămădesc cum nu s-au mai grămădit nicăiri? Când vedem rezultatele fioroase a dominațiunii jidovești în Galiția, când gazeta oficială a regatului arată că în cinci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
goimilor germani nu e deloc opinia unui fanatic izolat. Nu e oraș de negoț german în care să nu existe multe firme evreiești onorabile și considerate; dar netăgăduit este că jidovimea are o parte mare la minciuna și înșelăciunea, la obraznica lăcomie a întreprinderilor frauduloase, o grea complicitate la materialismul înjosit al zilelor noastre, materialism care tratează orice muncă ca afacere și încearcă a înăduși vechea și prietenoasa bucurie de muncă a poporului nostru; în mii de sate germane stă evreul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fenomenul, se irită și devine caustică, această causticitate sporind însă, și nu diminuând hohotele celorlalți. De aceea, în mod curios humoristul nostru, adică acest tip de humorist, căci se disting și altele, spre deosebire de un bucureștean, e plin de ranchiună, foarte obraznic, deșucheat și plin de sine, mai ales dacă a băut un pahar; în acele clipe întreaga lui persoană cere palme și picioare în..., care adesea i se și dau, palme și picioare pe care el e departe de a le
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceea ce la început o nedumerise, ca nu mai putea să se încreadă în întregime în dragostea mamei, se îndepărta de ea, încolțeau în inima ei singurătatea și independența, sentimente premature, dar nu apăsătoare, ba chiar îi plăceau, începuse să fie obraznică și încăpățînată, își retrăgea și ea afecțiunea pentru mama exact în măsura în care mama și-o retrăgea pentru a i-o dărui lui Mircea, exasperînd-o pe Matilda, iar acel minus din viața ei zilnică, tata, n-o făcea să sufere, dimpotrivă, ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o plesni, dar Silvia nu se turbură câtuși de puțin, vărsă paharul cu apă pe masă și expresia de impertinență de pe chipul ei nu se șterse. Ce e cu fata asta? exclamă Matilda uluită, e din zi în zi mai obraznică. Victor, ia urecheaz-o tu nițel, o fi crezând că dacă ești tu cu ea, o să-i iei apărarea." "Silvia, zisei, ce e prostia asta? Ai șase ani, nu mai ai patru, ești fată mare!" Și o luai în brațe de pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și? O să văd eu ce-o să fac. Nu-i spusei nimic mamei, aveam timp s-o fac atunci când exmatricularea se va produce, n-avea nici un rost să-i dau și ei un aconto. Vinerea următoare afișul reapăru la fel de lăbărțat și obraznic și scena cu molia se repetă: "Intri, declari sau nu, ticăloaso, că tatăl tău e criminal de război? Apoi doi: spui sau nu spui unde se ascunde?" Și cu aceeași lampă pusă în ochi. Iar eu îi dădui aceleași răspunsuri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de cărți și caiete, jucându-se de-a tocilarele frumoase și inabordabile. Scria pe ele, mare și strălucitor, „belea“ și, naiba știe de ce, ardeai de nerăbdare să intri-n belele. Sarafanele lor, croite puțin deasupra genunchilor, păreau în același timp obraznic de scurte și insuportabil de lungi, dezvelind niște picioare pe care-ți venea să le lingi. Ochii mari și intenși se uitau aiurea, mereu pe vreo problemă de trigonometrie sau o caracteristică socială, pregătiți să-și petreacă timpul fără noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îi acopeream pe toți, le dominam energia meschină, izbucnind câteva fracțiuni de secundă la fiecare două ore, ca o salvare primitivă și necesară. Se zbăteau neputincioși; sala devenise prea mică, n-aveai pe unde să fugi. Nu mai clipeau senini, obraznici, adormiți de somnul obligatoriu al literaturii române. Acum ascultau cu-adevărat, treziți cu forța și enervați la culme. În cele din urmă, clacau. După zece minute de monolog, duelul se încheia: eu, triumfal; studenții, zdrobiți. Smeriți, apatici, plecau privirile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mele dă zeci de recitaluri pe corzile de cristal ale minciunii: eu nu sunt eu, ci un spongier hrănindu-se cu moleculele prețiosului ei intelect. Mișcările mele imită ritualul gestual și bio-motor al Adinei, îi consumă viața, ca un replicant obraznic ce-i confiscă aerul și-l aspiră în elicele plămânilor. După cinci ani împreună, devenisem martorul incomod al tuturor slăbiciunilor pe care ea le-ar fi dorit ascunse până la adânci bătrâneți, depozitarul corpurilor cu care mă înșela în gând sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
patroni și funcționari, proprietari și chiriași. Scrisoarea a V-a anticipa implozia bioenergetică a orașului, într-un haos de ură, boală și distrugere mai cumplit decât ciuma din vremea lui Țepeș-Vodă. Bucureștiul ăsta care nu ne respecta, cu locuitorii lui obraznici care nu ne recunoșteau, își merita soarta. Împreună cu necunoscutul meu, l-am fi pus la pământ, i-am fi contemplat agonia, de sus, de la Văcărești sau din câmpiile Dămăroaiei, privindu-l cum scuipă ultimele particole de viață. Tocmai când selectam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
păcatul. — Din pricina Nastasiei Filippovna? repetă slugarnic funcționarul, parcă începând să înțeleagă ceva. — Taci, că n-o știi! strigă la el Rogojin cu ciudă. — Ba o știu! răspunse victorios funcționarul. — Știi pe naiba! Parcă puține Nastasii Filippovne sunt! Și ce gânganie obraznică îmi ești! Asta-i, m-am gândit eu că o să mi se bage-n suflet vreun nemernic ca ăsta! continuă el, adresându-se tot prințului. — Ba poate c-o știu, rogu-vă! repetă sâcâitor funcționarul. Lebedev știe! Luminăția Voastră, văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
punctual. În ultimul timp, nu fără dificultate, cu Nastasia Filippovna făcuse cunoștință și generalul Epancin. Concomitent, foarte ușor și fără nici o dificultate, făcuse cunoștință cu ea și un tânăr funcționar, Ferdâșcenko după numele de familie, un măscărici foarte ordinar și obraznic, care o făcea pe spiritualul și era cam bețiv. Mai cunoștea un tânăr ciudat, cu numele de Ptițân, modest, punctual și îngrijit îmbrăcat, ridicat din sărăcie și ajuns cămătar. În sfârșit, făcuse cunoștință cu ea și Gavrila Ardalionovici. Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
le mai văzuseră, mobilele rare, tablourile, statuia uriașă a Venerei, toate acestea le produseseră o impresie zguduitoare, vecină cu spaima. Dar această impresie nu-i împiedică să se strecoare după Rogojin în salon, intrând câte unul și manifestându-și curiozitatea obraznică; însă când domnul cu pumnii, „cerșetorul“ și încă vreo câțiva, printre ceilalți oaspeți, îl remarcară pe generalul Epancin, în prima clipă fură atât de intimidați, că începură să dea câte puțin îndărăt, retrăgându-se în cealaltă cameră. Doar Lebedev, fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
schimba cărțile, fura în văzul tuturor levatele, și totuși el o lăsa de fiecare dată „popa prostu’“, de cinci ori la rând. Aglaia s-a înfuriat amarnic, încât chiar a întrecut măsura: i-a spus prințului atâtea vorbe usturătoare și obraznice, încât el încetase să mai râdă; și s-a făcut palid de tot la față când ea i-a spus, în cele din urmă, că „piciorul ei nu va mai călca în această cameră, atâta timp cât el va sta aici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
retrase pentru moment în altar, iar Keller se duse după mireasă; în dreptul pridvorului Dariei Alexeevna, găsi o mulțime care nu era doar de două sau de trei ori mai numeroasă decât la prinț, ci poate chiar de trei ori mai obraznică. Urcând treptele, auzi niște exclamații pe care nu le mai putu suporta și chiar dăduse să se adreseze publicului cu intenția de a rosti discursul cuvenit, dar, din fericire, îl opriră Burdovski și Daria Alexeevna în persoană, care fugise din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se născuseră și părinții dumnealor. Imigrațiunea de peste Dunăre a avut ca rău moștenit defectele contractate sub o lungă robie: lingușirea sclavului și obrăznicia parvenitului, cinismul și malonestitatea. Toate astea se pot constata oarecum caz cu caz în țara noastră. Ce obraznic era "Romînul" în opoziție față cu pionul Prusiei și cu agentul d-lui de Bismarck, ce basețe și câinească lingușire când redactorul "Republicei Romîne", ce apărea în Bruxela, apologistul lui Blanqui, declară că proclamarea regalității e încoronarea vieții sale de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]