1,054 matches
-
ales El moartea trupului, ca să nu pară că Îi este frică de o alta, ci a primit să o rabde pe cea aleasă de alții și mai ales pe cea socotită de vrăjmașii Lui ca cea mai cumplită, mai de ocară și mai greu de răbdat, ca, desființând-o El și pe aceasta, să fie crezut că este Viața, iar stăpânirea morții să fie deplin înlăturată. Deci s-a petrecut ceva minunat și uimitor: chiar moartea de ocară, pe care au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cumplită, mai de ocară și mai greu de răbdat, ca, desființând-o El și pe aceasta, să fie crezut că este Viața, iar stăpânirea morții să fie deplin înlăturată. Deci s-a petrecut ceva minunat și uimitor: chiar moartea de ocară, pe care au socotit-o ei să I-o pricinuiască, a fost trofeul (mijlocul de biruință) împotriva morții. De aceea nu a suferit nici moartea lui Ioan, prin tăierea capului, nici cea prin sfâșiere, a lui Isaia, ca să păzească și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dăruit viața, au bătut cu bice pe Liberatorul oamenilor și au osândit pe Judecătorul lumii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XI-a, IV, în PSB, vol. 17, p. 462) „Că a îndurat atunci cele mai mari ocări. Nu I-a fost batjocorit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu cunună de spini, cu trestie, cu pălmuiri; fața, cu scuipări; obrajii, cu palme; tot trupul cu biciuiri, cu îmbrăcare cu hlamidă și închinăciuni fățarnice; mâna, cu trestia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu biciuiri, cu îmbrăcare cu hlamidă și închinăciuni fățarnice; mâna, cu trestia pe care I-au dat-o să o țină în loc de sceptru; în sfârșit, cu datul oțetului. Poate fi oare ceva mai cumplit decât acestea? Poate fi, oare, o ocară mai mare? Cele săvârșite atunci depășesc orice cuvânt. Ca și cum s-ar fi temut să nu lase ceva nefăcut din îndrăzneața lor faptă, iudeii săvârșesc totul; pe profeți i-au omorât cu mâinile lor, iar pe Hristos, pe temeiul hotărârii judecătorului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zice: Săvârșitu-s-a, adică măsura necredinței iudeilor și mărimea excesivă a urii împotriva Lui. Căci ce lăsaseră iudeii neîncercat? Ce n-a fost gândit din cele ce au înaintat până la capătul neomeniei? Ce mod de lovituri a rămas nefolosit, ce ultimă ocară n-au folosit?” (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a XII-a, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 1128-1129) „Precum moartea nu s-ar fi desființat dacă n-ar fi murit Mântuitorul, așa trebuie să se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu știu ce fac (Lc. 23, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 96) „Răstignirea este în ea însăși un lucru de ocară, dar Hristos o numește slavă, pentru că s-a făcut pentru cei iubiți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Rusalii, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 205) „(...) Crucea a suferit-o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele, nici batjocura, nici bătaia, nici uneltirile dușmanilor, nici ura, nici atacurile, nici calomniile, nici părerile proaste ale altora, nici altceva dintre acestea. Fiul lui Dumnezeu a venit și a luat parte cu tine la toate acestea, și pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înviat. Ai văzut cum arhiereii și bătrânii poporului, chiar fără voia lor, au luptat pentru dovedirea adevărului? Tu însă uită-mi-te la dragostea de adevăr a ucenicilor! Nu ascund nimic din cele spuse de dușmani, chiar dacă spun lucruri de ocară. Iată Îl numesc pe Hristos amăgitor și nu o trec sub tăcere. Cuvintele spuse de arhierei și de farisei lui Pilat arată și cruzimea lor, că nici la moartea Lui n au pus capăt mâniei, dar și curățenia și dragostea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot singură, să ducă la deznădejde”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXII, III, în PSB, vol. 17, p. 250) „Cei care au făcut fapte rele vor învia spre ocară și rușinare, pentru că văd în ei înșiși rușinea și chipurile păcatelor. Și poate că rușinea să fie mai groaznică decât întunericul și decât focul cel veșnic în care au să locuiască veșnic păcătoșii, având necontenit în ochi urmele păcatului săvârșit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 17, p. 273) „Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura (Mt. 7, 2). Ai necăjit pe fratele tău? Primește la fel! Ai răpit averile celor mai lipsiți decât tine, ai lovit săraci, ai rușinat pe cineva cu ocări, ai calomniat, ai spus minciuni, ai stricat casele altora, ai jurat strâmb, ai mutat hotarele moștenite de la părinți (Prov. 22, 28), ai tăbărât pe averile orfanilor, ai împilat pe văduve, ai preferat plăcerea de aici în locul bunătăților făgăduite, primește-ți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cinstește pe Fiul, cum cinstește pe Tatăl, dar când la mijloc e o necinste, atunci necinstea adusă Fiului trece și asupra Tatălui, iar pe fața noastră se așează ca un fel de văl, încât avea dreptate să spună proorocul Ieremia: ocara ne acoperă fața”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia V, cap. VIII, în PSB, vol. 6, p. 383) Miguel Garrigues, L’Esprit qui dit Père, 1982, ed. Tequi, Saint Cénere, p. 79-80). E vorba de papa Teodor. Se poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bună dreptate. Nici la beție nu au dreptul slujbașii mai mici să facă fapte pe care numai cei mari au puterea să le facă, și să se apere că au făcut asta din pricina beției, pentru că și apărarea aceasta este o ocară mai mare adusă celor ce le-au dat slujba. Din pricina asta, cine este mai mic să nu se apere niciodată așa! Dar dacă este împărat, și de aceeași vrednicie, poate face asta în toată voia. După cum una e dregătoria cea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
avut de întâmpinat încă de la început multe piedici, greutăți și obstacole, atât din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele nu au reușit să o îngenuncheze. Creștinii au avut de îndurat ocări, bătăi, închisoare, moarte, pentru simplul fapt că se numesc creștini, adică unși ai lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau urâți numai de către cei care Îl urau pe Hristos. Dintru început stă ca mărturie exemplul Sfântului Apostol Petru, bătut și
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
muta nădejdile cele de la oameni și a aștepta pe cele de la Dumnezeu, că noi iar vom învia prin El», înviere de care tiranul nu se va bucura, căci el nu va învia «spre viață» (II Mac. 7, 14), ci spre ocară și rușine veșnică”<footnote Origen, Exortație la martiriu, cap. XXV, în PSB, vol. 8, p. 371. footnote>. Interesantă este și mărturia Sfântului Ioan Gură de Aur care subliniază ca de multe ori cu impetuozitatea unui temperament vulcanic un lucru de-
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
în tine trecutul acela îndepărtat, a-ți lăsa sufletul să trăiască în Atlantida aceea fabuloasă nu era un lucru inocent. Da, era cu adevărat o sfidare, o provocare în ochii celor care trăiau în prezent. Într-o zi, sătul de ocări, m-am prefăcut că mă interesează scorul ultimului meci și, amestecându-mă în conversația lor, am citat niște nume de fotbaliști învățate în ajun. Dar toată lumea a mirosit impostura. Discuția s-a întrerupt. Mini-societatea s-a împrăștiat. M-am pricopsit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vă va ierta vouă. Dumnezeu este Mulțumitor, Blând.” (GG) Qawl mă‘róf wa maghfirat ƒayr min œadaqat yatba‘u-h" ’a: wa All"h ghan ≤alm (2, 263/265): „Vorba cuviincioasa și iertarea sunt mai bune decât milostenia urmată de ocara. Dumnezeu este Bogat, Blând.” (GG) ...All"h ya‘lamu m" f qulóbi-kum wa-k"na All"h ‘alm ≤alm. (33, 51; cf. 22, 59/58): „...Dumnezeu cunoaște ceea ce este în inimile voastre. Dumnezeu este Știutor, Blând.” (GG) Apare de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
privind dumnezeirea lui Hristos, fiindcă aici „Numele” se referă mult mai des la Hristos decât la „Dumnezeu-Tatăl”. Există doar trei locuri în care are o întrebuințare absolută: - ...katQxiÀthQsan hypèr to¤ onómatos atimasthQÎnai (Fp 5,41b): „...s-au învrednicit să sufere ocara pentru Nume.” (t.n.) - hypèr gàr to¤ onómatos exQÎlthon mQdèn hypolambánein toùs toioútous apò tÄÎn ethnikÄÎn (3In, 7): „căci pentru Nume au pornit la drum, fără să ia nimic de la neamuri.” (t.n.) - ...oudè gàr ónomá estin héteron hypò tòn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fost mai tare decât mine și m-ai biruit! Sunt luat în râs ziua întreaga și toți își bat joc de mine! Fiindcă ori de câte ori vorbesc, trebuie sa strig și să vestesc: «Silnicie și pustiire!», așa încât cuvântul Domnului este pentru mine ocara și batjocură în fiecare zi. Și am zis: Nu voi mai aminti de El și nu voi mai vorbi în numele lui. Dar era în inima mea că un foc mistuitor, ascuns în oasele mele, si eu mă străduiam să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
unei bucurii sau a ironiei lipsite de răutate, a măgulirii și a complimentelor, Își mențin sensul inițial. Tocmai aceasta creează caracterul și farmecul specific formulelor de adresare carnavalești, inadmisibile În alte Împrejurări. Secretul problemei stă tocmai În Îmbinarea ambivalentă a ocării cu lauda, a urării de moarte cu urarea de bine și viață, În atmosfera de sărbătoare a focului, adică a arderii și regenerării. ș...ț Combinarea expresiei „Sia ammazzato!” cu o intonație voioasă, cu un salut prietenesc și afectuos, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dar fără rănirea gravă a unuia dintre luptători. În cazul marilor conflicte, acțiunile erau Întreprinse prin surprindere noaptea, În somn, numărul victimelor fiind mai mare, mai ales privind femeile, copii și bătrânii. Ciocnirile din timpul zilei erau zgomotoase, cu strigăte, ocări și puține vărsări de sânge, lupta Înceta la apariția primelor răniți, după care urmau negocierile de pace (macarata) și chiar o petrecere comună. Schimbul, sub formă de troc, care uneori Îmbrăca forma unui adevărat ceremonial, contribuia la apropierea Între triburi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
I take up what's cast away. CORDELIA: Dar eu te rog, măria-ta, Desi n-am trucul poleit și uns De-a spune ce nu cuget, căci ce vreau Plinesc 'naintea vorbei să arăți Că nu-i pată de-ocară,-omor, păcat, Necastă faptă,-ori pas dezonorant, Ce mi-au răpit și daru-ți și favoarea, Ci lipsa chiar prin care-s mai bogată, Un pururi ochi cerșind și-o limbă-astfèl, Că-s mîndră că n-o am, chiar de neavînd-o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
elemente realiste din primele nuvele și nu i-a arătat scriitorului drumul drept și ușor către realism deplin. Ea s-a limitat la a combate latura naturalistă a creației lui, mergând până la a face un «caz» demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o preocupare deosebit de sârguincioasă, dar aproape exclusivă, pentru justa înțelegere a structurii social-politice din satul anilor 1950
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ai Partidului Comunist Italian. După 1946 li s-au alăturat cei dezamăgiți de incapacitatea Partidului Acțiunii de a transforma În realitate aspirațiile Rezistenței, vestind În viața publică italiană sfârșitul speranței Într-o alternativă laică, radicală și nemarxistă. „Croceeni făcuți de ocară”, cum Îi numea un scriitor. Prezentat drept vocea modernității și a progresului Într-o țară stagnantă și drept unica șansă de reformă socială și politică reală, PCI a polarizat În jurul său un cortegiu de savanți și scriitori care confereau politicii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Praga. „Nu mă Îngrijorează lustrația”, spune unul din ei. „N-am fost informator. Eu nu făceam decât să dau ordine”23. Fără a fi o procedură penală, lustrația le-a provocat multora suferințe acute, făcându-i pe nedrept „de ocară”. și mai grav este faptul că ea fusese de la Început un instrument de natură evident politică. și unul dintre motivele pentru care Forumul Cetățenesc s-a scindat: foștii disidenți (inclusiv Havel) se opuneau noii legi, În vreme ce Klaus o sprijinea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
contribuie la dezvrăjirea lumii. Mai tot ce are ea de oferit este incomod, chiar distructiv - de aceea, În politică nu este Întotdeauna Înțelept să folosești trecutul ca pe un bici moral cu care Îndemni un popor și Îl faci de ocară pentru păcatele lui trecute. Dar istoria trebuie Învățată - și, periodic, reînvățată. Într-un banc celebru din perioada comunistă, un ascultător sună la Radio Erevan și Întreabă: „E posibil să prezicem viitorul?”. „Cum să nu”, i se răspunde, „știm exact cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]