KorAP: Find »[drukola/base=ocnă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...157 >

3,917 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

ocnă al lucrătorilor, ca și al sării la suprafață, acele crivacuri, erau confecționate de "lemnari ordinari", împotriva celor mai elementare norme ale mecanicii, fiind astfel dimensionate încât, cu toate eforturile lucrătorilor și ale animalelor angajate în operațiunile specifice de la gura ocnei, randamentul lor era, după opinia sa, "de 3-4 ori mai scăzut decât la ocnele împărătești din Austria"9. Iluminarea ocnelor cu ajutorul feștilelor sau prin arderea lemnelor era, de asemenea, considerată "mult mai costisitoare și nepotrivită", iar organizarea procesului de producție

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lemnari ordinari", împotriva celor mai elementare norme ale mecanicii, fiind astfel dimensionate încât, cu toate eforturile lucrătorilor și ale animalelor angajate în operațiunile specifice de la gura ocnei, randamentul lor era, după opinia sa, "de 3-4 ori mai scăzut decât la ocnele împărătești din Austria"9. Iluminarea ocnelor cu ajutorul feștilelor sau prin arderea lemnelor era, de asemenea, considerată "mult mai costisitoare și nepotrivită", iar organizarea procesului de producție, mult deficitară în comparație cu aceleași exploatări saline austriece. "Lucrarea șavgăilor (a tăietorilor de sare specializați

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
norme ale mecanicii, fiind astfel dimensionate încât, cu toate eforturile lucrătorilor și ale animalelor angajate în operațiunile specifice de la gura ocnei, randamentul lor era, după opinia sa, "de 3-4 ori mai scăzut decât la ocnele împărătești din Austria"9. Iluminarea ocnelor cu ajutorul feștilelor sau prin arderea lemnelor era, de asemenea, considerată "mult mai costisitoare și nepotrivită", iar organizarea procesului de producție, mult deficitară în comparație cu aceleași exploatări saline austriece. "Lucrarea șavgăilor (a tăietorilor de sare specializați n.ns. D.V.) este anevoioasă, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
numai cu osteneala și opintirea puterilor omenești"10. O oarecare ordine în cadrul procesului de producție ar fi fost posibilă, după aprecierea sa, prin unificarea gropilor aflate atunci în lucrare. Înainte de toate, erau însă imperios necesare lucrări de consolidare la toate ocnele și, îndeosebi, la acea a condamnaților, care era "gata a se nărui". Soluția recomandată, atunci ca și mai târziu, de Hodocin, viza de fapt sistematizarea lucrărilor de extracție prin extinderea spațiului lucrativ, ceea ce ar fi condus implicit la extinderea capacității

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
care era "gata a se nărui". Soluția recomandată, atunci ca și mai târziu, de Hodocin, viza de fapt sistematizarea lucrărilor de extracție prin extinderea spațiului lucrativ, ceea ce ar fi condus implicit la extinderea capacității de producție a salinelor de la Tg. Ocna. Nici unul însă dintre antreprenorii ocnelor atunci, ca și mai târziu n-a reținut această idee, probabil, din teama de a nu risca diminuarea cotei de profit, pe de o parte, și de a nu periclita ordinea între lucrători prin concentrarea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
nărui". Soluția recomandată, atunci ca și mai târziu, de Hodocin, viza de fapt sistematizarea lucrărilor de extracție prin extinderea spațiului lucrativ, ceea ce ar fi condus implicit la extinderea capacității de producție a salinelor de la Tg. Ocna. Nici unul însă dintre antreprenorii ocnelor atunci, ca și mai târziu n-a reținut această idee, probabil, din teama de a nu risca diminuarea cotei de profit, pe de o parte, și de a nu periclita ordinea între lucrători prin concentrarea tuturor acestora într-o singura

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
atunci, ca și mai târziu n-a reținut această idee, probabil, din teama de a nu risca diminuarea cotei de profit, pe de o parte, și de a nu periclita ordinea între lucrători prin concentrarea tuturor acestora într-o singura ocnă, pe de alta. De altfel, chiar și unele proiecte de reorganizare a exploatărilor saline, elaborate în epocă, preconizau, din aceleași rațiuni conservatoare, nu extinderea capacităților de producție, ci numai reducerea cheltuielilor de producție la ocnele existente, măsură considerată mai avantajoasă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
tuturor acestora într-o singura ocnă, pe de alta. De altfel, chiar și unele proiecte de reorganizare a exploatărilor saline, elaborate în epocă, preconizau, din aceleași rațiuni conservatoare, nu extinderea capacităților de producție, ci numai reducerea cheltuielilor de producție la ocnele existente, măsură considerată mai avantajoasă pentru antrepriză 11. Studiul publicat de Hodocin în anul 1849, însoțit de o planșă efectuată de același autor, reprezentând "o sțenă la groapa ocnelor", a reprodus de fapt chintesența observațiilor și sugestiile sale formulate în

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
extinderea capacităților de producție, ci numai reducerea cheltuielilor de producție la ocnele existente, măsură considerată mai avantajoasă pentru antrepriză 11. Studiul publicat de Hodocin în anul 1849, însoțit de o planșă efectuată de același autor, reprezentând "o sțenă la groapa ocnelor", a reprodus de fapt chintesența observațiilor și sugestiile sale formulate în 1846, cum de altfel și precizează nota preliminară: "extract din un memoar oficial al vrednicului nostru montanist, comisul C. Mihalic de Hodocin"12. Surprinzătoare poate părea implicarea montanistului Hodocin

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
întreprinzători autohtoni sau străini, în scopul înlesnirii circulației mărfurilor pe axa nord-sud până la Dunăre 13, în anul 1851 Nicolae Suțu preconiza, în premieră, construcția unei astfel de căi, care să traverseze Moldova de Jos, de la est la vest, între Tg. Ocna și Galați 14. Întemeindu-și proiectul pe convingerea că "toată întrebuințarea antreprizei ocnelor și baza propășirii sale și, prin urmare, a folosului haznelii nu stă decât în exactețea transportului sării la schela Galaților", pe de o parte, iar pe de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Dunăre 13, în anul 1851 Nicolae Suțu preconiza, în premieră, construcția unei astfel de căi, care să traverseze Moldova de Jos, de la est la vest, între Tg. Ocna și Galați 14. Întemeindu-și proiectul pe convingerea că "toată întrebuințarea antreprizei ocnelor și baza propășirii sale și, prin urmare, a folosului haznelii nu stă decât în exactețea transportului sării la schela Galaților", pe de o parte, iar pe de alta, că "greutățile cărăușiei s-au înmulțit an de an", cunoscutul economist demonstra

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pădurile statului, iar brațele de muncă, din rândul birnicilor (în contul obligațiilor lor la lucrarea drumurilor), a și aprins spiritul de inițiativă a autorităților. Calea ferată proiectată de Suțu ar fi deservit, în viziunea economistului, nu numai transportul sării de la ocne la Galați, ci și pe acel al mărfurilor de import, de la poarta fluvială spre interiorul țării; în perspectivă, linia urma a fi prelungită până la Roman, deschizându-se astfel calea valorificării prin export a cerealelor din zona nordică a țării. Aceste

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
prelungită până la Roman, deschizându-se astfel calea valorificării prin export a cerealelor din zona nordică a țării. Aceste considerente au și stat la baza expunerii de motive, prezentată de I. Cantacuzino, asupra legiuirii pentru înființarea unei căi de comunicație de la Ocnă la Galați, alcătuită din railuri și slujită cu vagonuri trase de cai, votată de Divanul Obștesc, la 15 martie 1852, și sancționată de domnitorul Ghica, la 26 martie același an16. Punerea în aplicare a legii a fost însă amânată mereu

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pod costisitor peste Siret, cum și iezături și viaducte mult mai costisitoare în apropierea Galațiului"17. Socotința sa pare totuși exagerată, de vreme ce Suțu întemeindu-se pe studiile inginerului francez aflat în serviciul Moldovei, Béguin aprecia că instalarea liniei ferate Tg. Ocna Galați nu putea să coste mai mult de 6 milioane de lei18. Evident, și într-un caz și în celălalt, era vorba de utilizarea, în exclusivitate, a șinelor de fier, care ar fi ridicat până într-atât costul construcției. Demonstrarea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lei18. Evident, și într-un caz și în celălalt, era vorba de utilizarea, în exclusivitate, a șinelor de fier, care ar fi ridicat până într-atât costul construcției. Demonstrarea inutilității și inoportunității unei astfel de căi de legătură între Tg. Ocna și Galați îi servea lui Hodocin drept suport pentru a lansa un nou proiect, vizând punerea în valoare a cursului apei Siretului pentru efectuarea transporturilor de sare către portul dunărean. Inspirat, probabil, de încercările anterioare de navigabilizare a Siretului (rămase

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot pe seama tradiționalei și costisitoarei cărăușii. Neîndoielnic, transportul pe apă în cazul de față, al sării era mult mai avantajos decât cel în uz, pe uscat: greutatea unei încărcături era incomparabil sporită, pe un singur șlep putându

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
sale de a urca vasele pe Siret până la Adjud, practica n-avea să-i îngăduie acest lucru. Încât cea mai mare parte a drumului pe care sarea moldovenească, destinată exportului, trebuia să-l străbată până la Galați, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot în seama cărăușiei, ca principală pârghie de legătură între centrul de producție și cele de desfacere (și) pentru piața externă. Consecvent în opinii, Mihalic avea să revină, în primăvara următorului an, 1854, și să extindă potențialele

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
însă lista preocupărilor trecute și în curs, pentru că alte "slujbe însemnate" și proiecte nefinalizate, nici abandonate nu mai puțin importante pentru țara de adopție erau consemnate în subsidiar: continuarea extinderii rețelei de alimentare cu apă a capitalei, "regularisirea salinelor de la Ocnă" și înființarea în Moldova a unei "fabrici de fier, atât de mult trebuitoare". Aceste din urmă îndeletniciri sau proiecte se presupune că vor fi fost binecunoscute autorităților, încât nu considera necesar a le mai invoca drept dovezi peremtorii ale ostenelilor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
expresie, i-ar fi răpit "chiar și putința de a cerca aiurea un nou mijloc de viețuire". De aceea, apela la dreapta judecată a conducerii acelui onorabil Departament, rugându-l ca, pentru expertiza lucrărilor sale "în privirea regulării salinelor de la Ocnă"2, să se adreseze celor mai competente autorități în domeniu, respectiv Direcției montane de la cea mai cunoscută mină de sare din Europa acelei vremi, Wieliczka din localitatea omonimă, situată în sudul Poloniei, iar "în privirea regulării și a completării apeducului

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mai ieftin și mai ușor prin utilizarea căii navigabile a râului Siret, precum am amintit mai sus. În esență, era vorba de materializarea unui proiect comun (asupra căruia am stăruit deja) vizând și comercializarea, în exterior, a sării de la Tg. Ocna, prin Galați, de valorificare a potențialului navigabil al principalului râu din Moldova și pentru transportul cărbunelui de pământ. Calitatea superioară a resurselor minerale descoperite în zonă, atestată prin expertizarea probelor la Cabinetul de istorie naturală din Iași, incluzând și aprecierea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a înfățoșa, în mai multe rânduri, trista stare a importantei, însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri pentru o păstrare și exploatare cu mult mai mari folosuri, nu mai puțin și pentru producerea de pietre pentru paveaua capitaliei"5. Meritul asumat în legătură cu acest din urmă material de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
decât aceea care iesă din gura unui sărac vindecat? Vouă, îndeosăbi, cărora vi s-au întors scumpa voastră sănătate la izvorul cel răce al mult vestitului sătean, vouă nu vă este ertat a scăpa un asemene prilej! 4 Sarnițile sau ocnele Moldovei 13 în "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 15-23 Unul din ramurile de căpitenie a<l> îndestulării și a<l> înavuțirei Moldovei sînt sarnițile noastre, care se numără între cele mai însemnate a<le

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
l> îndestulării și a<l> înavuțirei Moldovei sînt sarnițile noastre, care se numără între cele mai însemnate a<le> Europei, atât în privirea câtimei sării ce se scoate, cum și a cvalității ei. Despre uricul, descoperirea și începerea sarnițelor de la Ocnă [Târgu Ocna n.ns.] ni lipsesc documente istorice și autentice. După tradiția păstrată, lucrarea lor ar fi ca de 200 ani, când, mai nainte, Moldova scotea sarea la Ocniță, amu în Beserabia. Însă, încă din încurgerile și stirpirile tătarilor, au

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și a<l> înavuțirei Moldovei sînt sarnițile noastre, care se numără între cele mai însemnate a<le> Europei, atât în privirea câtimei sării ce se scoate, cum și a cvalității ei. Despre uricul, descoperirea și începerea sarnițelor de la Ocnă [Târgu Ocna n.ns.] ni lipsesc documente istorice și autentice. După tradiția păstrată, lucrarea lor ar fi ca de 200 ani, când, mai nainte, Moldova scotea sarea la Ocniță, amu în Beserabia. Însă, încă din încurgerile și stirpirile tătarilor, au fost de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Briceni, cătră care, de la coastele răsăritene a<le> Carpaților, se trage o formație de ipsos pe la Ștefănești, peste Prut, până la Ocniță. Din alăturarea întinderei straturilor de sare cu metodul de azi a<l> prelucrării, se poate încredința că sarnițile de la Ocnă nu sînt mai vechi decât de 200 ani. Aceste straturi se află pe coasta anti-Carpaților, în înălțimea muntelui ca de 600 palme. Muntele de sare se compune din un amestec de lut săros, ipsos și merghel, așezat fiind între piatră

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]