5,006 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului pictor: Mihai Olteanu Curg casele în toamna sângerie Purtând în suflet bogăția ei Din viețile cu sfântă sinergie Iau toată gingășia privirilor de miei Pe dealuri se mai cocoșează-o vie Și fânul greu a mai oftat Zbor transparent de ciocârlie Fuge-n adâncul os săpat Culori ecvestre bat în poartă Se-așterne vântu’-n calea lor Și ca un nod lovit de soartă Soarele pleacă-n ierni ce dor Referință Bibliografică: Toamnă cu dor / Mihaela Tălpău
TOAMNĂ CU DOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363367_a_364696]
-
modern, de-ăla ce se șterge ușor? se aude Bogdan din spiker-ul telefonului. Da, am un pix ieftin, cu pasta groasă. Ăștia m-au drogat cu captagon! - gândesc, sugrumată de spaimă. -Unde te duseși iar, disperare de muiere ce ești? oftează Mihai, la capătul răbdării, și-mi ia în mâini capul răvășit. Pe peretele meu, lipsit de Sfânta Fecioară cu șapte săgeți, se succed “chestii”... pentru revoluționarea domeniului de structuri de date! Mihai scrie febril, pe mica tabletă, iar imaginile de pe
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
o cafea Ți-o fac cu caimac, aromata Mai leapădă-ți coasă cea grea Și mantia asta ciudată. Te rog să iei loc în fotoliu Nu mă supără dacă fumezi După cine ești, Moarte, în doliu? De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeaua Nu te grăbi, că te frigi Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua Dacă eu am să mor, ce câștigi? Ai venit să mă iei în persoana Prea mare onoare îmi faci Din toată specia asta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
1949-2015):ULTIMA CAFEAHai, Moarte, să bem o cafeați-o fac cu caimac, aromatăMai leapădă-ți coasă cea greași mantia asta ciudată.Te rog să iei loc în fotoliuNu mă supără dacă fumeziDupă cine ești, Moarte, în doliu?De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeauaNu te grăbi, că te frigiMai lasă-mi pe cer, încă, steauaDacă eu am să mor, ce câștigi?Ai venit să mă iei în persoanăPrea mare onoare îmi faciDin toată specia asta umanăNumai pe mine mă plăci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
în fața arhiereului. -Îndurare, prealuminate stăpâne, spuse el ridicându-se în genunchi. Arhiereul nu spuse nimic un timp, ci doar îi făcu un semn să nu se apropie prea mult, aceasta din cauza zdrențelor cu care era îmbrăcat, privi spre el și oftă apoi îndelung. -Să sperăm Baraba că de azi înainte vei părăsi viața jafurilor și tâlhăriilor și vei sluji nouă cu credință, spuse arhiereul. - Orice îmi veți cere va fi poruncă pentru mine mărite arhiereu! Vă datorez viața, exclamă el cu
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
Cum știe iarna să îngroape în crinoline viața Ce pâlpâie sub nori de ape cotrobăind prefața Din cartea pe care am scris-o cu irisul crăpat Cu unghia-ncărnată-n visu' ce-n tine l-am săpat. Cum știe iarna să suprime oftatu’-ngenunchierii Să urce-n mine dor limfatic de zorile-nvierii Și să aducă din orbite lumina spre-ntuneric Ningând acorduri mandolina în inimă, feeric... Referință Bibliografică: Cum știe iarna / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V
CUM ȘTIE IARNA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362371_a_363700]
-
emancipate prin specializare, s-ar fi impus o atitudine mai puțin fatalistă, nu?! Marieta, parcă pricepand gândurile Mirei, dădu din cap încercând și un da!, mai mult intuit decât auzit de vreuna din ele. Fiecare își survola reperele. Se pomeniră oftând în același timp, fapt ce le stârni râsul. Marieta râdea și râdea, bucuroasă de articularea acelui ah! puțin mai gros decât își știa ea vocea. Mira nu făcu vorbire despre manifestarea sonoră a mătușii. Cu atât mai puțin se va
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
si pături. -Nu stau, mă duc la tren. Plecă spre gară. Câteva bătrâne din grup au urmarit-o cu privirea până a trecut strada. -Drum bun, a strigat una care o cunoștea de la biserică, vrând să fie amabilă. Alta a oftat ușurată. -Asta o face mereu pe deșteapta, bine că se duce la tren! Trenul inter-regio a pornit agale. “Ce să citesc” se întreabă în gând? Scoate o carte cu coperțile negre, de acatiste, o deschide, citește cateva rânduri. Închide ochii
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
acești ucenici ai lui Iisus. Despre Iisus îți pot spune însă unde se află chiar acum! -Spune atunci Gaius! spuse Simbinacus surprins și totodată uimit. -E chiar aici! spuse acesta punându-și degetul gros al mâinii drepte înspre inimă. Simbinacus oftă dezamăgit și se lăsă pe spate zâmbind dezamăgit. -Oh! Gaius! Mă tem că nu înțelegi. Și eu îi port pe toți ai mei în inimă! Asta se cheamă că iubești pe acela pe care îl porți în inima ta. Eu
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
nu un lucru sau un sentiment și care se cheamă Iisus Hristos fiul lui Dumnezeu! De aceea nu vă mint că acesta trăiește în inima mea și nu-l mai pot trăda cu nici un chip, tăgăduindu-i numele. Magistratul Simbinacus oftă dându-se bătut. Zâmbi totuși. -Bine Gaius. Încerc să te înțeleg. Am să văd ce voi scrie în raportul anchetei. Iar acum du-te în baraca ta! Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman) Partea a doua - al treisprezecelea fragment-continuare. / Mihai
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
și de aceea ne plac. Te rog să-mi răspunzi cât mai repede posibil la scrisoare. Mai am și eu cui spune dorul de altădată. Chiar de mi se va reproșa că nu mai sunt timpurile alea... Eu după ele oftez! Mi-e dor de tine, de amintiri, de timpuri... Dintre câți am fost aseară... Berthold ABERMAN-TELLU Nazaret Elit, Israel octombrie 2014 Referință Bibliografică: Berthold ABERMAN - SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAȚĂ ȘI PENTRU O VIAȚĂ... / Berthold Aberman : Confluențe
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
pe creștetul capului zicându-mi: "Costumul ți-l las ție, floricica bunchii!... Să-l porți cu cinste, maică! Are să-ți aducă mult noroc în viață". (O mică umbră de tristețe a trecut peste ochii senini ai aristei Steliana Sima, a ofta și a spus în continuare)... Costumul îl îmbrac foare rar, numai la anumite ocazii și, credeți-mă că-i simt aroma pe care a păstrat-o de la bunicuța mea Gheorghița. Ori de câte ori îl ating, simt că bunicuța este aproape de mine, mă
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
chinuiește și de dor te-mbolnăvește"/, dar când o întâlniți, iar ochii dau scântei, bătăiile inimii sunt de nestăvilit, iar dvs. ca artistă profesionistă, având experiența scenei, aș putea adăuga un vers popular: "Dintre cei ce m-au văzut,/ Au oftat și-au suferit.../ Ochii mei... mulți i-au plăcut" - dar au fost și i-ați uitat dacă despărțirea a fost mai de lungă durată, așa-i? Ce farmece folosiți și cu ce forțe de seducție îi faceți pe admiratori să
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
pătrundere, în densitatea sensurilor frazei, nu era încă destul de subtilă pentru a simți dincolo de metaforă?! Computerul, în timp ce scriu, îmi dă un mesaj: “It's never too late to learn to play the piano.” Să înveți, să știi, să înțelegi, să oftezi, să speri, să visezi, să te lamentezi ... Aici este punctul critic! În seara asta am fost la o nuntă, din întîmplare. M-am dus să cumpăr două kilograme de zahăr, ca să facem dulceață de mure. La bar era nuntă mare
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
ca de mac, tușea de două-trei ori și începea poezia El-Zorab, care-mi storcea lacrimi, sau Peneș Curcanul a lui Alecsandri. Citea frumos, din suflet, parcă era un școlar ce recita pe scenă o poezie. Din când în când bunica ofta fie de dorul bunicului pierdut, fie de starea fiului Costel jignit de comuniști a cărui caricatura era la gazeta de stradă - el în față, gras, cu un lanț greu trăgând o mașină cu trei roate, sub care scria: Chiaburul Costică
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
verde trăsură./ Sunt paturi albe sus, și sunt pâini./ Ne-așteaptă-n luceafăr Iisus, cu lapte cald și prescură/ și-un pahar plin cu lacrimi, în mâini („Vecinul care-a murit”, p. 45); M-au scos din celulă-ntr-o duminică, tată.../ Oftând veniseși la vorbitor./ Temnița strâmbă juca în jurul meu, beată,/ și-n piept ningea cu fulgi de cocor.// Nu m-ai strâns la piept, tată, nu mi-ai dat mâna/ (acest lucru e strict interzis)./ Dar s-a făcut o tăcere
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o clădire imensă, o Casă de cultură, multe magazine, spații comerciale, străzi moderne cu trotuare și spații verzi, toate
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
ciolanele mele/ cu pătura Ta de somn și pământ./ Facă-se voia Ta/ chiar dincolo de moarte/ că iubitu-Te-am foarte.”// Pe când se ruga/ Iov/ a văzut la răscruce/ pe Fiul Omului/ căzând prima oară sub cruce./ Închise ochii și, oftând, tot largul/ se prăbuși alături, în genunchi,/ apoi amândoi se ridicară/ să-nalțe peste lume/ catargul.//” (Iov - fratele Domnului, 41-42). Erudiția teologului, stilul biblic, când solemn, când smerit, permanent interogativ și meditativ și talentul poetului cuprins de cele sacre păstrează
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
absent prin parbriz, răsucind alene volanul cu o singură mână. Nu închide poarta pe care tocmai a ieșit semețul lui autoturism, o lasă să fie închisă în urmă de către cei de-ai casei, care rămân în prag cu suflete pustiite, oftând de dor în plină zi senină A plecat dandy! Pleacă și liceenii la oraș, cu geamantanele doldora de lucruri. Rămân suspinele celor de acasă și melancoliile prietenilor din vecini. N-ar fi deloc un paradis acest loc de n-ar
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
din oferta bordelurilor și multe altele. În consecință, verzulii se îmbrățișau și se pupau de zor cu reptilienii, meduzoizii cu fumurii, ce să mai vorbim, era, în sfârșit, egalitate, fraternitate și dreptate! Ba, chiar și Preabunul, la primirea mesajului, a oftat ușurat. Fiindcă, de mai multe zile (zile de-ale Lui, desigur) îl frământau niște gânduri. Bine, El nu făcea niciodată vreo greșeală, însă în urmă cu ceva timp stătuse cu unul din fii săi la un șpriț în grădina din
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
starea lui se datora de bună seamă întâmplărilor din ziua precedentă când fusese răstignit învățătorul lor. Baraba gândi totuși să treacă imediat la atac. -Știi că aș putea anunța soldații? spuse el dintr-o dată. Omul nu-i răspunse ci doar oftă și încercă din nou să mănânce, însă după ce amestecă de câteva ori cu lingura în blid unde se afla puțină linte, renunță. -Ești căutat în tot orașul, mai spuse Baraba.Tu și toți ai Lui. Știi asta? Omul nu-i
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
vieții sale. Cine ar putea face aceasta? Uite! Învățătorul vostru e mort ca toți morții și odată cu el și iubirea de care v-a tot vorbit... Tăcură un timp iar Baraba îl privi cu duritate pe cel din fața sa. Ucenicul oftă adânc și începu a plânge încet cu capul plecat pe masă, aducându-și aminte de chipul învățătorului. După un timp în care Baraba încercă să mai mănânce și să mai bea ceva, ucenicul păru că vrea să-i spună ceva
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
o cafea Ți-o fac cu caimac, aromata Mai leapădă-ți coasă cea grea Și mantia asta ciudată. Te rog să iei loc în fotoliu Nu mă supără dacă fumezi După cine ești, Moarte, în doliu? De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeaua Nu te grăbi, că te frigi Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua Dacă eu am să mor, ce câștigi? Ai venit să mă iei în persoana Prea mare onoare îmi faci Din toată specia asta
CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015) : ULTIMA CAFEA//EU VOI MURI DEFINITIV,ODATA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363231_a_364560]
-
corpul tău ce se mlădie miroase a iasomie și se pierde peste vreme în miros de crizanteme; când în dragoste te-afunzi, îți zornăie galbeni uzi, mahmudele și inele să te fudulești cu ele, îți vibra privirea-n aer, când oftai plină de vaier, doamna galbenului da, când o luai anapoda... Referință Bibliografică: faraoană (cântec țigănesc) / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
FARAOANĂ (CÂNTEC ŢIGĂNESC) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368352_a_369681]
-
se datora de bună seamă întâmplărilor din ziua precedentă când fusese răstignit învățătorul lor. Baraba gândi totuși să treacă imediat la ceea ce îl interesa. -Știi că aș putea anunța soldații? spuse el dintr-o dată. Omul nu-i răspunse ci doar oftă și încercă din nou să mănânce, însă după ce amestecă de câteva ori cu lingura în blid unde se afla puțină linte, renunță. -Ești căutat în tot orașul, mai spuse Baraba.Tu și toți ai Lui. Știi asta? Trecu puțin timp
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]