1,402 matches
-
bacoviene, de pildă. Ceva esențial s-a schimbat, începînd cu atitudinea: agresiv-ironică, provocatoare, șarjată. Programatică, sistematică, deriziunea maculează blasfemiator sublimul. Pe cer, păsările sînt asemenea urmelor/dejecțiilor lăsate de muște. Rîpa e Dumnezeu cînd cască. Lacul - topos romantic, naturist al oglindirii înaltului - e acoperit cu mătăsuri... de broască. Puritatea, moralitatea sînt caricate, nu fără o sugestie sinistră în final („doliu alb la fecioara vecinului”)... Nu foarte spectaculos, „Jurnalul săptămînii“ prezintă un concert de gală desfășurat la Palatul Ateneului, susținut de cîntărețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca “operă de creație literară cu o geneză specială, o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă ridică la grad de “fabulos” lumea reală, trecută prin “oglindirea” spiritului său creator. Basmele lui împrumută contururi ale toposului social-țărănesc, etnic și humuleștean, transformat într-
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca “operă de creație literară cu o geneză specială, o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă ridică la grad de “fabulos” lumea reală, trecută prin “oglindirea” spiritului său creator. Basmele lui împrumută contururi ale toposului social-țărănesc, etnic și humuleștean, transformat într-un domeniu vital al existenței fictive, transparând preocuparea pentru reconstituirea faptului trăit aievea. Exponent al poporului său, Creangă înțelege “să sintetizeze, fără a altera ceea ce
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
o repetare a sa, împreună cu trăirile sale din trecut, din cursul vieții anterioare. El nu este suflet,-ceea ce-i supus destinului-, El este spirit, este supus vieților pământești repetate. A te întâlni cu tine însuți, nu-i o simplă oglindire a propiriei tale conștiințe!... A te privi ochi în ochi pe tine însuți, fără a-ți ieși din minți, ca în cazul dublului tău adevărat, înseamnă a pătrunde neînceputul, nesfârșitul și tot ce-i între ele... înseamnă a-L vedea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să-l întreb... e în puterea lui. El poate să-mi spuie despre cele ”de dincolo”, trebuie!”. ”- Om fără minte, ce ești!... îi vorbi liniștit, un gând rece ca gheața. A te întâlni cu tine însuți... nu-i o simplă oglindire. A te privi ochi în ochi cu tine însuți, ca în cazul ”dublului tău”, nu se poate fără a-ți ieși din minți...!”. Prin somn îsi strânse ochii până la durere. Setea de neștiutul tainei, pieri... se stinse în solul rațiunii
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cînd era bebeluș.” „Victor a făcut mai repede la oliță.” „Victor a învățat mai repede să vorbească.” „Victor a învățat mai repede să meargă.” „Victor a învățat mai repede să citească.” Prima parte a vieții mele a fost o continuă oglindire în existența lui Victor, fratele meu mai mare, fratele meu mai vînjos, fratele meu mai puțin bolnăvicios, fratele meu mai vesel, fratele meu mai deștept, fratele meu mai glumeț, fratele meu mai generos... să nu credeți însă că pe fondul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a fi echivocă, ea înrădăcinîndu-se în temeliile unei culturi. În clasicism și în romantism, Franța și Germania și-au întins o oglindă pentru a se putea adora narcisic. În toate momentele mari de cultură, triumfă un Eros spiritual. Este o oglindire în propriul abis de fecunditate și de iradiere. Cu Schelling, Novalis, Hegel și Schlegel, Germania s-a desfătat în străfundurile sale și și-a pipăit marginile. Romantica germană, mai mult decât oricare alt moment al spiritului european, justifică definitiv participarea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prund, le vezi mișcîndu-se și șerpuind cu argintul lor fluid, transparent și viu, aruncîndu-se în brațele bulboanelor în care se-nvîrtesc nebune, apoi repezindu-se mai departe, până ce, suspinând de satisfacere, s-adîncesc în lac, în mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului, ierbăriei și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și, prin depărtare, prin iarba verde, pe costișe de prund, le vezi mișcîndu-se și șerpuind cu argintul lor fiind, aruncîndu-se în brațele bulboanelor, apoi repezindu-se mai departe, până ce, suspinând, s-adîncesc în lac. În mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
prund, le vezi mișcîndu-se și șerpuind cu argintul lor fluid, transparent și viu, aruncîndu-se în brațele bulboanelor în care se-nvîrtesc nebune, apoi repezindu-se mai departe, până ce, suspinând de satisfacere, s-adîncesc în lac. În mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului, ierbăriei și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cunoscut evoluții continue, iar spațiul economic actual este diversificat ca organizare statală sau suprastatală. Sunt în desfășurare economia de piață, socială, cu nuanțe religioase, fenomenul globalizării susținut de o concepție liberală etc. În această lume complexă ca realitate materială și oglindire în gândirea umană (cu trimitere la spiritualitate și principii morale ca etica ecologică), apelarea la logică ar putea însemna controlul, gestiunea factorului uman, devorator de resurse, până a-l aduce la dimensiunea de echilibru cu potențialul de resurse al mediului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Împrumutate adesea cotidianului, Însă transformate În tot atîtea „Întîmplări În irealitatea imediată”. Peisaje și itinerarii obișnuite apar Învăluite Într-o lumină ireală, de vis, gesturile și obiectele capătă contururi halucinante, Într-un univers de aburoase, somnolente himere, de ecouri și oglindiri, de impalpabile reliefuri. Drumul poetului (și al poemului) e trasat din primele momente Într-un spațiu oniric („Da, pe drumul acesta / Mai fusesem poate cîndva / Într-o după-amiază sau Într-o toamnă /... Și totuși gesturi dintr-o adormire apropiată sau
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
prezenței și comunicării cu celălalt, se exprimă Întîi de toate - ca să preluăm răspunsul lui Paul P. Drogeanu la Întrebarea: „a cui sărbătoare e sărbătoare?” - „o sărbătoare (o comemorare și o celebrare) a Însuși celui care o serbează”. Bucurie, cîntec, lumină, oglindire, asimilare a mișcării cotidiene cu dansul și cu ceea ce francezul numește loisirs, ca o degajare de apăsările existenței de fiecare zi, creează acea atmosferă destinsă, specifică momentelor festive, de răgaz, - spațiu și timp al „Îngăduinței” de a-ți descoperi propria
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pusă În scenă prin intermediul concepțiilor dominante ale societății. Suntem pe drumul tranziției dinspre paradigma economică clasică spre teoriile sociologice ale capitalului social: cooperarea emerge din norme sociale și rețele. Acest drum traversează inevitabil funcționalismul economic (Williamson - teoria costurilor tranzacționale) având oglindiri perfecte În cel sociologic (Durkheim - teoria solidarității organice) de care ne-am ocupat În capitolul precedent. V. Analiza instituțională a organizării social-economice Neo-instituționalismul economic a elaborat modele explicative ale organizării economice pornind de la asumpția acțiunii intenționale raționale, Însă În condițiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
că celălalt este empatic. Rezultatul este inversarea ierarhiilor și rămânem cu paradoxul în forma dată de Sen; b) putem considera că fiecare cunoaște preferințele reale ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema însă persistă, fiindcă, atâta vreme cât empatia tare presupune „oglindirea” preferințelor reale ale celuilalt, sfârșim în paradox. 6.1.2.* Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe [d.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU : Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și să se facă inferențe asupra sentimentelor, inteligenței și personalității sale" (idem, p. 226). Percepția umană nu se reduce doar la o reflectare (activă) a stimulilor fizici în diferitele segmente ale sistemului nervos central; ea poate fi înțeleasă și ca "oglindire a omului în alt om, ca imagine a noastră în alții și altora în noi înșine. Prin aceasta precizează P. Golu (2003) percepția se transformă din act individual în act interpersonal. Ea devine unul dintre mecanismele inițiale, fundamentale ale reflectării
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
incluse în interacțiune. "Fiecare participant la interacțiune își raportează activitatea sa la celălalt și acțiunea celuilalt la el însuși; actele lor se interpenetrează și, în consecință, se reglează reciproc", scrie P. Golu (2003, p. 227). Relațiile interperceptive au drept conținut oglindirea unei persoane în altă persoană (cu care interacționează) și se realizează cu ajutorul unei serii date de stimuli vizuali, tactili, auditivi, olfactivi, care-i parvin subiectului receptor de la înfățișarea externă, vocea, gesturile și acțiunile partenerului de interacțiune (Golu, M., Păiș-Lăzărescu, M.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
expresivitate, sunt pri-mele licăriri ale eului, sunt atitudinile anticipatoare prin care conșiința omenească a înlocuit instinctele. Emoția este reacția de "a simți", instinctul este reacția de a acționa; uneori, cele două tipuri de reacție se diferențiază cu dificultate. Emoția este oglindirea sub formă de stări sufletești a atitudinii omului față de fenomenele și faptele realității, față de alți oameni și față de el însuși. Emoțiile sunt trăiri specifice ale raporturilor noastre cu viața reală, raporturi între motivele subiective și datele obiective. Cultivată, emoția devine
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
stă la baza oricărei preluări pozitive în proiect. Iubirea de sine este premisa libertății. Cu toate acestea, iubirea de sine, care îmi dă certitudinea conturului și a identității mele, nu se poate realiza doar ca tautologie a eului. În simpla oglindire care îmi reflectă conturul eu nu ajung să obțin decât un rudiment din mine. Eu vreau să mă cunosc și să mă iubesc drept cel care sânt dar pentru ca să mă pot avea trebuie să mă privesc în altul și trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ajung să obțin decât un rudiment din mine. Eu vreau să mă cunosc și să mă iubesc drept cel care sânt dar pentru ca să mă pot avea trebuie să mă privesc în altul și trebuie, la rândul meu, să ofer prilejul oglindirii pentru altul care se dobândește prin mine. Pentru că nu pot deveni eu însumi decât dacă devin altul în mine și eu însumi în altul, la iubirea de sine nu pot ajunge decât prin iubirea de altul. În "iubirea de altul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
respecți cel mai mult." La cine se gândește oare Noica atunci când cade în metafizica ciobănașului și a "arcului carpatic", care, Doamne, dincolo de geschmacklos-ul ei, nu ar fi cu nimic vinovată, de nu s-ar recunoaște acolo, ca într-o pocită oglindire, mințile înfierbîntate sau cinice ale zbierătorilor de profesie? Ce stranie și, pentru el, compromițătoare întîlnire. Dar pentru noi, Noica va trebui să rămână mereu altceva: îndemnul și știința de a face un simplu și tăcut pas în lumină. 17 octombrie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
morfologie a peisajului străbătut, o cronologie a acestei călătorii, un punct terminus al ei. Pe scurt, toate religiile dezvoltă o scenografie a lui "apoi" și "dincolo". În marile religii lucrurile se complică, apar articulații între "aici" și "acolo", armonii subtile, oglindiri, ierarhii, unificări succesive, stări ale ființei, principii crescătoare și descrescătoare, verticale care unifică planurile, raporturi între manifest și nemanifest, cosmogonii subtile, proiecte ale divinității, cicluri amețitoare, vârste, evi și aioni. În acest spectacol grozav, în această panoramare extremă a ființei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost pedepsită destul; și, în definitiv, nu era decât o femeie vulnerabilă.” 977 „Cresida a trădat. Trădându-l pe Troilus, ea a încălcat codul dragostei curtenești, păcat de neiertat în concepția medievală. Faptul rămâne fapt, însă plină de semnificație este oglindirea sa în sufletul cititorului și al poetului Chaucer, confruntat cu această realitate pe care io impune subiectul. De la începutul până la sfârșitul poemului, Chaucer o urmărește pe Cresida cu ochi de îndrăgostit. S-a îndrăgostit de această minunată creație a sa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost pedepsită destul; și, în definitiv, nu era decât o femeie vulnerabilă.” 977 „Cresida a trădat. Trădându-l pe Troilus, ea a încălcat codul dragostei curtenești, păcat de neiertat în concepția medievală. Faptul rămâne fapt, însă plină de semnificație este oglindirea sa în sufletul cititorului și al poetului Chaucer, confruntat cu această realitate pe care io impune subiectul. De la începutul până la sfârșitul poemului, Chaucer o urmărește pe Cresida cu ochi de îndrăgostit. S-a îndrăgostit de această minunată creație a sa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu face decât să decodifice și să sistematizeze semnificațiile acestui decupaj În real. Prin urmare, acumularea de asimetrii transformă jurnalul Într-o oglindă involuntară a eului. Adică forma cea mai complexă de autocunoaștere. (De altfel, În Evul Mediu, speculum, oglinda, oglindirea, numea sistematizarea enciclopedică a cunoștințelor.) Fără Îndoială, e vorba de o oglindă retrospectivă, Îngânând ironic inscripția de pe retrovizoarele automobilelor de azi: „Obiectele percepute În oglindă sunt mai apropiate decât par”! În jurnalul intim, „obiectele” confesiunii sunt mai „Îndepărtate” decât le
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]