1,096 matches
-
str. Luigi Cazzavillan 38 7667. Tomescu Emma, 7 apartamente, București, str. Bucovinei 16 7668. Teodoreanu Nicolae, 13 apartamente, București, Alea Titus 12, 14, Constantă, str. Mihail Cogalnicianu 33, sos. Ștefan cel Mare 15, str. Mihail Dumitru 38 (colț Olteni), str. Olteni 5 7669. Teodorescu Ștefan și Aurora, 7 apartamente, București, str. Meteor 17, str. Frunzei 15 7670. Trașcă Ion, 7 apartamente, București, cal. 13 Septembrie 109, str. 14 Martie 45. 7671. Tvetanovici Iordan, 12 apartamente, București, cal. Rahovei 312 7672. Teodorescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Vitan 13. V. 8001. Vultureanu Constantin, 9 apartamente, București, str. Preot Bidoianu 4. 8002. Vlădescu Florica, 3 apartamente, București, str. Daniel Barcianu 36 8003. Vlădescu Ana, 3 apartamente, București, str. Daniel Barcianu 36 8004. Vatarescu Paulina, 6 apartamente, București, într. Olteni 3. 8005. Visinoiu Ștefan, 5 apartamente, București, sos. Colentina 78. 8006. Vaianu Samuel, 4 apartamente, București, Bd. Kalinderu 14; str. Povestei 7; str. Ștefan Mihăileanu 6. 8007. Vladimirescu C-tin, 3 apartamente, București, str. Preot Bidoianu 2. 8008. Vartic Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Nicu, 3 apartamente, București, str. Crișan, 22. 8042. Voiculescu D-tru, 8 apartamente, București, str. Sebastian 207; str. Drumul Serii, 92. 8043. Vasilescu Haralambie, 4 apartamente, București, str. Severeanu 9. 8044. Vatarescu S., 5 apartamente, Predeal, str. Plevnei 5; București, str. Olteni 12. 8045. Vasilescu Mircea și Lidia Potopeanu, 8 apartamente, București, str. Dr. Lister 5. 8046. Voiculescu Teodor și Aneta, 8 apartamente, București, Cal. Rahovei 132, 134. 8047. Vasiliu Minerva, 4 apartamente, București, str. Dr. Pasteur 48 8048. Vasilescu N. Alex.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
253, str. 11 Iunie 65. 8276. Wirth Elenă Charlote, 11 apartamente, București, str. Mitrop. Filaret 85, str. Virgil Plesoianu 25. 8277. Warthiard Dumitru, 10 apartamente, București, str. Mendeleef 26 8278. Weiss Ionică, 6 apartamente, București, str. Într. Ovidiu 3, str. Olteni 55. 8279. Wolf Hans și Maria, 6 apartamente, București, str. Banu Mărăcine 7. 8280. Weithiach Alexandrina, 8 apartamente, București, str. Mendeleef 25. 8281. Walmer Iulia, 17 apartamente, București, str. Valeriu Braniște, 28. 8282. Weintraub Pincu, 3 apartamente, București, str. Negoiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Apsenteist în diviziune cu Brilescu Virgil, 2 apartamente, București, str. I.G. Ducă 5 19. Bruhess Marica București, str. M. Eminescu 17, imobil complet 20. Barbu Zevedei București, B-dul 6 Martie 44 imobil complet 21. Bilig Onas, 2 apartamente, București, str. Olteni 16 22. Bercovici Jean, 2 apartamente, București, str. Cal. Dudești 66 23. Baxchel Eliza, 7 apartamente, București, str. S. Mureseanu 1 24. Bădescu Marian, 5 apartamente, București, str. Sirenelor 44 25. Bratu Iosif, 5 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
iulie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 53/2010 . Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 6 iunie 2011. Nr. 96. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232864_a_234193]
-
sfârșitul secolului li s-au alăturat umoristul D. Marinescu- Marion. În perioada de până la 1916, C. O. a făcut loc în paginile sale unui material literar ilustrativ, în bună măsură, pentru viața culturală și intelectuală din Craiova. Mănunchiul de poeți olteni sau din București care colaborau era format din Petru Vulcan, N. Burlănescu-Alin, Sofronie Ivanovici, G. Al. Zamphirolu, C. D. Vâlceanu (mai semna și C. Dragu), I. Demetrescu-Ghiocel. S-au republicat versuri de Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, Veronica Micle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
s-o pomeni, / că ei se gonesc / și nu se-ntâlnesc. Luna când lucește, / Soarele sfințește, / Soare când răsare, / Luna intră-n mare”. Acesta este primul și cel mai vechi tip al baladei Soarele și Luna, întâlnit în spațiul muntean, oltean, bănățean, dobrogean și moldovean. Balada se înrudește, totodată, cu basmele tratând tema incestului. Prin forma ei, se înscrie printre cele mai reușite creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri, lopeți, tunuri. Ca și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face apel la proverbe. Interesul cărții de interviuri Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni (1980), unde se urmărește cum se reflectă în opera interlocutorilor atitudinea față de ținutul natal, stă mai cu seamă în originalitatea unor răspunsuri care pun sub semnul îndoielii „tema” convorbirilor. Contrariantă este, de pildă, replica lui I. D. Sârbu: „Determinările regionale le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
cinci de dialoguri sunt inegale ca importanță, fie ea numai documentară, deoarece, cum spune Cornel Ungureanu, „prea mulți sunt autori de mâna a doua, veleitari care dau sfaturi și fac plângeri”. SCRIERI: Ventuze, București, 1977; Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni, Craiova, 1980; Fabule, București, 1982; Cartea cu fabule, București, 2003. Repere bibliografice: Grigore Beuran, O culegere de fabule: „Ventuze”, TR, 1977, 26; Laurențiu Ulici, Rime și ritmuri, RL, 1977, 29; Ștefan Luca, „Ventuze”, F, 1979, 9; Șerban Cioculescu, Oltenia literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
necropole au fost descoperite unelte agricole, precum la Bandu de Câmpie (Transilvania). Piese și obiecte metalice se obțineau cu ajutorul tiparelor de lut, piatră sau os. Localități cu activitate meșteșugărească intensă, pe lângă cele menționate, sunt: Davideni (jud. Neamț), Dodești (jud. Vaslui), Olteni (jud. Teleorman), Dumbrăveni (jud. Sibiu), Costești (jud. Iași), Hansca-Chișinău. La Felnac (jud. Arad), au fost descoperite 44 tipare de bronz. Olăritul era o ocupație însemnată, răspândită în fiecare obște-produsele ceramice sunt numeroase, în secolele VII-X. Ceramica lucrată cu mâna era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Severin, punct de sprijin al dominației sale asupra Țării Severinului. Aceasta presupunea, în condițiile geopolitice date, izolarea formațiunilor politice românești dintre Olt și Dunăre de țaratul vlah de la Târnovo, un aliat posibil, firesc. Regalitatea ungară urmărea să controleze Dunărea olteană, țel fixat prin instituirea Banatului de Severin, centură militară, formațiune teritorială de frontieră (marcă) ce includea estul Banatului și vestul Olteniei. În 1233, documentele menționează aici pe Luca, primul "ban de Severin". Instituția militară a "banatului" era motivată de apărarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
literar. Se întâlnesc și note de fantastic, de straniu ori fabulos, lăsate în ambiguitate, ca în proza așa-zis „fantastică” a lui I. L. Caragiale ori ca la Pavel Dan, de pildă. Există fără îndoială o componentă „ardelenească” a acestui prozator „oltean”- prin origine și tematică - ori, mai bine zis, după cum observa Valentin F. Mihăescu, scrierile lui se situează „la confluența între polemismul muntenesc și moralismul grav ardelenesc”. SCRIERI: Duhul pământului, București, 1971; Mihai Ralea, vocația eseului, București, 1973; Fratele nostru Emanuel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
la început sub înrâurirea lui Béranger, publicând în reviste craiovene și în unele din București. Debutul și-l face în 1891, la „Revista școalei”. În rest, colaborează la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Revista nouă”, „Noua revistă olteană”, „Curierul Olteniei”, „Revista literară”, „Generația viitoare”, „Foaie interesantă”, „Familia”, „Liberalul”, „Naționalul”, „Universul”, „Românul” și altele. A mai semnat Alin, N. B. Alin, N. Burlănescu, Nicol Burlănescu-Alin. A scos el însuși o revistă, „Speranța” (1902-1903), la Târgu Jiu. Figura în comitetul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele noastre cu olteni sau ardeleni nu pot fi receptate de alte popoare care nu cunosc profilul moral al acestor locuitori). Deci glumele legate de specificul național nu sînt înțelese dacă nu avem anumite cunoștințe despre mentalitatea celor în cauză (infra VIII): viii) La
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vezi biserica nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem?", această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii sunt valahi ȘI moldoveni, olteni ȘI dobrogeni, sud-basarabeni ȘI bucovineni (iar înșiruirea nu face decât să se multiplice după 1918). Dimpotrivă, arhitectura neoromânească târzie, cea care face mariajul cu stripped classicism și cu modernitatea, va încerca să pună între paranteze episodul medieval, stânjenitor din multe
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
D. Pencioiu (1869-1936), avocat în Baroul Dolj (1899), primar al orașului Craiova în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, putem spune că înainte de a deveni doctor în drept la Bruxelles s-a afirmat că editor, alături de Traian Demetrescu, al "Revistei Oltene", ca traducător din opera poetica a lui Heine, precum și că un atent critic literar al prozei eminesciene; a mai fost colaborator al publicațiilor periodice "Ramuri", "Românul Liberal" sau "Evenimentul Literar"20. Să mai amintim aici pe avocatul din Baroul Vlașca
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fiind considerați fără notorietate 29. Desigur că noi am putea să mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al Justiției din 1896-1897, Ștefan Șendrea 30 ori pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (1850-1908), care fusese și primar al urbei oltene 31, respectiv de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
deputați, senatori, primari ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
limbă cu o anume savoare arhaică, scrisorile lui Ș. către negustorul sibian Hagi Pop, trimise din Karlsbad, sunt interesante și ca document psihologic. În orașul apusean, unde petrecerile se țin lanț, frecventând o societate care i se pare strălucitoare, boierul oltean nu își mai revine din uimire și încântare. Luxul îi ia ochii, civilizația apuseană îl impresionează, atenția cu care se vede înconjurat, poate din simplă curiozitate, îl măgulește. Spiritul de observație nu îi lipsește și el are prilejul să constate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
săi începe treptat să îl încerce și se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58, 429-430; Iorga, Ist. presei, 17-18; Dicț. lit. 1900, 835-836; Faifer, Semnele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]