1,092 matches
-
era denumită în acele timpuri) va confirma importanța sa strategică, când doi ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea efemera a banilor craioveni, iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. Legat de istoria Cetății Severinului și de luptele de apărare purtate în Banatul Severinului și în regiunea
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
însufleți masele și a le convinge să continue lupta revoluționară. Cînd s-a aflat că autoritățile comuniste au trimis muncitori cu bîte din Oltenia pentru a reprima mișcarea revoluționară, F.D.R. a trimis oameni la gară să întîmpine trenurile cu muncitori olteni și să le explice adevărata situație din Timișoara. În 21 decembrie 1989 un trimis al F.D.R. (Beni Oprea) a ajuns în Arad cu scopul de a aprinde flacăra revoluției și în acest oraș. În 22 decembrie F.D.R. a tipărit manifestul
Frontul Democratic Român (1989) () [Corola-website/Science/304444_a_305773]
-
Renașterea" Societatea Renașterea a clerului din Eparhia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului și Severinului a luat ființă în anul 1922, fiind recunoscută persoană morală în 1923 prin legea publicată în Monitorul Oficial No. 39/1923. Cu anul 1940, când eparhia olteană este ridicată la rangul de Mitropolie, și cu primul nostru Mitropolit, I. P. S. Nifon Criveanu, Renașterea a intrat într-o formă nouă de acțiune. In adunarea de la 18 Ianuarie 1940, prezidată de I. P. S. Mitropolit, fiind prezenți toți conducătorii Secțiilor
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
10 mai 1877. Subiectul filmului se axează pe luptele din Războiul de Independență. Filmul urmărește în paralel două acțiuni strâns corelate: deciziile politice și militare din perioada Războiului de Independență și activitatea unui detașament special constituit din soldați moldoveni și olteni pe parcursul ostilităților. La 9 mai 1877, în cadrul unei sesiuni a Adunării Naționale, deputații au votat ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman, iar ministrul de externe Mihail Kogălniceanu (George Constantin) a proclamat independența României. Mulțimea din fața palatului a primit această veste cu
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Adina Popescu), fiica colonelului Mihail Cristodulo Cerchez (Mircea Albulescu), care a devenit soră medicală. Oastea românească este concentrată de-a lungul Dunării, mulțumindu-se la început doar să riposteze tirurilor turcești de artilerie de la Vidin. În urma unei încăierări între soldații olteni și dorobanții moldoveni pe motiv că cei din urmă au fost porecliți „curcani” (din cauza penelor de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni și infanteriștii olteni. Din acest detașament au fost aleși să facă parte printre alții sublocotenentul Spiroiu, sergenții Țurcanu și Ciucă, gorniștii Niță Ion și „Grigore” Ciucă. După înfrângerea oștilor rusești de către armata turcească condusă de generalul Osman Pașa (Ion Dichiseanu), Marele Duce Nicolae
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
românesc ca un deschizător de drumuri și ca un profesor care a avut rezultate remarcabile. Constantin Lecca împreună cu prietenul său Ioan Triffu, care era profesor de istorie și care l-a sprjinit întotdeauna, au dat un suflu nou vieții spirituale oltene. Ei au înființat în Craiova un teatru, un cor al profesorilor și un cerc literar. Însă, după o perioadă prolifică în viața Craiovei și din cauza multiplelor sale ocupații și a călătoriilor în Germania și la Roma, Lecca s-a îndepărtat
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
mai diferite și complexe registre narative a impus un stil și o diferență specifică față de contemporanii lui”.(...) (Oricând despre vitalitatea limbii vorbite la români)" "„În totul, romancierul, chibzuind obiectiv, realizează o capodoperă și devine cel mai important prozator al câmpiei oltene. El se alătură astfel, colegial, marilor prozatori invocați de noi mai sus. Numai că față de toți acești clasici, colegul lor de astăzi, „prezintă o umanitate cum n-a mai cunoscut literatura română, o selecție negativizată poate pentru a ilustra înrăirea
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
dar nu a mai reușit să atingă performanțele din sezonul precedent. În vara lui 1996, Luțu a fost cumpărat de Universitatea Craiova, echipa lui de suflet. În primul sezon petrecut în Bănie el a reușit să intre în inimele suporterilor olteni prin evoluțiile sale excelente. El a evoluat pentru Craiova în 26 de meciuri, și a punctat de 9 ori. În sezonul ce a urmat, Luțu i-a cucerit definitiv pe fanii Universității Craiova, în acest sezon, se poate spune că
Ionuț Luțu () [Corola-website/Science/310678_a_312007]
-
inscrie de 9 ori și să dea câteva pase de gol, în 22 de jocuri bifate la echipa din Asia. Întors din nou în țară, Luțu a debarcat pentru a treia oară la Universitatea Craiova, pentru a satisface dorința fanilor olteni de a-l revedea jucând. Luțu a fost desemnat de patronul de atunci, Dinel Staicu, să poarte tricolu cu numărul zece, care i-a purtat noroc, el reușind să înscrie de 5 ori în primele două etape, după un început
Ionuț Luțu () [Corola-website/Science/310678_a_312007]
-
Imperiului Otoman, luptând în Războiul ruso-turc din 1828-1829, unde a primit gradul de căpitan. În 1830, intră în nou-formata armată a Țării Românești, avansând constant în gradele militare. În 1834 s-a căsătorit cu Târșița Ștefănescu, fiica unui mic boier oltean. În 1843, împreună cu Ion Ghica și Nicolae Bălcescu, a pus bazele societății secrete bucureștene Frăția - care a fost motorul revoluției de la 1848. De asemenea, a susținut în 1857 alegerea deputaților masoni pentru Divanul ad-hoc. La izbucnirea revoluției de la 1848, Christian
Christian Tell () [Corola-website/Science/304968_a_306297]
-
în Moldova, după lunga perioadă fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ioniță Sandu Sturdza și în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Relevante pentru relațiile încordate dintre boieri și domn a fost compromisul dintre cererile pandurilor olteni ai lui Vladimirescu și pretențiile regenței boierești de la București, care încerca să blocheze ascensiunea lui Scarlat Callimachi, ultimul domn fanariot din Muntenia. Domniile lui Ioniță Sandu Sturza în Moldova și a lui Grigore al IV-lea Ghica în Muntenia au
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
s who in France"”, Edition Jacques Laffitte, Paris, începând cu anul 1988, și în dicționarul internațional „"European Biographical Directory"” - în limba engleză și franceză - Database, Bruxelles, Belgia. Figurează în dicționarul “"Who’s who in Romania"” (p.260-261), dicționarul “"Interferențe spirituale oltene"” (p. 130-131), “"Dicționarul biografic al membrilor Societății Scriitorilor olteni"”, de Marian Barbu, 2003, “"Hübners who is who"”- Enciclopedia personalităților din Eomânia, “Wikipedia, Enciclopedia Internet”, "„Valori românești, valori europene”" de Emil Lăzărescu. Este prezent în „"Dicționarul General al Literaturii Române"” (vol
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
cu anul 1988, și în dicționarul internațional „"European Biographical Directory"” - în limba engleză și franceză - Database, Bruxelles, Belgia. Figurează în dicționarul “"Who’s who in Romania"” (p.260-261), dicționarul “"Interferențe spirituale oltene"” (p. 130-131), “"Dicționarul biografic al membrilor Societății Scriitorilor olteni"”, de Marian Barbu, 2003, “"Hübners who is who"”- Enciclopedia personalităților din Eomânia, “Wikipedia, Enciclopedia Internet”, "„Valori românești, valori europene”" de Emil Lăzărescu. Este prezent în „"Dicționarul General al Literaturii Române"” (vol. III, E/k, p.355), editat de Academia Română; “Dicționarul
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
și a boemei acesteia, din perioada celui de-al doilea război mondial. Petre G. Gorun figurează în antologia „"Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura „Grafit”, 1999, „"Interferențe spirituale oltene"”, Editura Sitech, 1999, Const. Păun, „Niște epigramiști”, Ed. M.J.M. (2002). 11. Volumul de memorii "„Oameni și evenimente craiovene”" (350 p.) este „"o carte-document”, o istorie vie și o enciclopedie a Craiovei ultimei jumătăți de veac, suplinind munca unui întreg colectiv
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
din România, filiala Dolj" (2004); "Diploma de Onoare „Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială Dolj, Consiliul Județean al Persoanelor Vârstnice, Dolj”" (2004), "Diploma de Excelență a Primăriei municipiului Pitești - Centrul Cultural Pitești" (2004); "Diploma de Excelență a Societății Scriitorilor Olteni" (2005)"; Diploma de Onoare a Universității de Medicină și Farmacie Craiova" (2005), "Diplome de Croix d’Honneur d’Officier" - Sociètè Française d’Education Civique (1966), "Diploma de Onoare a Agenției Naționale pentru Sport, Direcția pentru Sport a județului Dolj" (2005
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
funcții de conducere economică (șef birou, șef compartiment, șef serviciu, jurist, economist etc.). În cadrul acestei întreprinderi a înființat și condus, în calitate de președinte, Asociația sportivă ”Jiul TCIF” Craiova, concomitent ocupând și alte funcții politice și sindicale. Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, cunoscînd o adevărată explozie, devenind o modă. Tradiția populară spune că tinerii olteni care "nu luau calea haiduciei, cu greu își găseau o fată", nefiind considerați bărbați dacă nu ucideau un soldat imperial. Din aceasta perioada provine expresia de "neamt cu coada", personaj ce apare pana in prezent in povestiri semi-fantastice perpetuate oral
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte. În ianuarie 1734 , austriecii au hotărât să retragă cea mai mare parte a trupelor și să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. A fost actul de naștere al pandurilor olteni. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie, fără să facă nimic. Timp de aproape doi ani, austriecii au plătit simbrie
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de acolo drept o țintă prea mică - haiducii au trecut Dunărea la Calafat. La întoarcerea lui Iancu Jianu, a fost mare sărbătoare în Craiova. Iancu Jianu a fost primit ca un erou. Potrivit tradiției populare, cîntecul: "M-a făcut mama oltean" "a fost compus, în acea seară, pentru Iancu Jianu de lăutarul Niță Băloi din Ișalnița, căruia vodă îi tăiase în 1802 degetele de la mîna dreaptă ca să nu mai răscoale norodul prin cîntecele sale, dar el nu înceta să cînte". Cu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
din Timișoara a fost înștiințată din vreme despre venirea oltenilor și va trimite manifestanți care să-i întîmpine la gară și să le explice adevărul: "nu este vorba de o invazie maghiară, ci de o manifestație contra lui Ceaușescu". Muncitorii olteni fraternizează cu demonstranții timișoreni plecînd acasă (pe 21 decembrie) cu ochii înlăcrimați povestind în oraș despre atrocitățile văzute. Cel mai mult tulburase orașul, relatarea împușcării unui grup de copii chiar pe scările catedralei. În fapt, craiovenii avuseseră cîteva informații despre
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
devenit unul dintre reprezentanții tinerei burghezii aflate în plină ascensiune: a fost arendașul mai multor moșii, vătaf de plai (subprefect) de Mehedinți și a practicat negustoria. A participat la războiul ruso-turc din 1806 - 1812 în fruntea unui corp de panduri olteni, fiind decorat cu ordinul „Sfântul Vladimir” clasa a III-a și înălțat la gradul de locotenent. A călătorit mult în țară și în străinătate, a învățat câteva limbi străine și a legat o strânsă prietenie cu intelectuali ardeleni (Gheorghe Lazăr
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Lupșei. Prezența acestor falii explică ivirile de lavă și înaintarea mării în miocen din sectorul nord-vestic al Perșanilor centrali. Rocile eruptive din Defileul Oltului sînt reprezentate prin bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire. Bazaltele și andezitele de acolo, sau de la Bogata Olteană, Valea Vîrghișului, etc. dau un relief colinar, cu interfluvii largi și văi puternic adîncite și strîmte. Coloanele de bazalt de la Racoș și Comana de Sus sînt ocrotite ca monumente ale naturii. În ultima localitate apar și jaspuri. Piroclastitele și tufurile
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
la capătul ei dinspre Calea Craiovei (Calea Rahovei din 1877). În prezent sunt mai multe teorii care încearcă explicarea originii numelui său: una din aceste teorii susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza - ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, e legată tot de niște ferentari, din
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
nu au avut legături cu familia Magheru, sau să fi purtat numele de Magheriu sau Măgheriu. Ba mai mult, numele rezultat din toponimicul Magherești este Magherescu ceea ce duce la concluzia că originea toponimicului trebuie căutată în altă parte. Primii Magheri olteni sunt menționați sporadic în actele vremii făcând grea munca de reconstituire a înaintașilor acestei familii. Astfel, acel Vlad Măgheriu și fiul său Constantin, apar în menționarea târzie a unui act, astăzi dispărut, al lui Constantin Brâncoveanu în care li se
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]