2,163 matches
-
de drepturi pornește de la o constatare greu de contestat: politicile aplicate În numele respectului egal față de toți cetățenii au eșuat, În principal din cauză că nu au Înțeles caracterul definitiv al pluralismului valorilor În societățile contemporane. Ghidate de ideea că societatea merge Înspre omogenitate, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu o probabilitate redusă de reconciliere. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au mare lucru În comun. N-ar trebui atunci, În consecință, să ne modificăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a oricărui polis particular) și de umanism (drepturile sunt ale oricărui om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează o filosofie a drepturilor omului despre care trebuie să ne Întrebăm dacă posedă omogenitatea pe care suntem, poate, tentați să i-o atribuim a priori. Franța și Statele Unite: legicentrism versus constituționalism? După acceptarea ideii de drepturi legate de umanitatea omului, era nevoie să i se ofere acestuia mijloacele de a-și păstra autonomia. Și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
permite să se insiste pe supraviețuirea fidelităților comunitare În cadrul societăților moderne și, În același timp, pe eterogenitatea societăților tradiționale. Această dublă constatare a permis reconsiderarea noțiunii de cultură În termeni mai puțin esențialiști și, prin urmare, „substituirea viziunilor tradiționale asupra omogenității culturale cu o perspectivă constructivistă și dinamică” (ibidem, p. 30). Ea constituie, de asemenea, o repunere În discuție a diviziunii muncii Între sociologi (al căror domeniu de studiu ar trebui să se limiteze la societățile industriale) și etnologi (limitați, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
integriste (Lévy, 1994, p. 65 și urm.). Această reluare obsesivă a ideii unei integrități străvechi, care trebuie cu orice preț păstrată și transmisă, protejând-o de orice pericol, ba chiar de orice contact, se exprimă pozitiv printr-o dorință de omogenitate, imaginară, dar reprezentată ca reală, și negativ prin teama de metisaj și de contacte, percepute ca dramatice și distructive. Concepția cu privire la igiena rasială aflată la originea genocidurilor comise de naziști este edificatoare. Știm că regimul hitlerist, de exemplu, a alunecat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se exacerbează paradoxul inerent oricărei revendicări a dreptului la diferență. Pornind de la dorința foarte legitimă de recunoaștere, inversându-se premisele cu concluzia, deși ținta este egalitatea, se ajunge la constituirea de ghetouri, unde riscă să se instaureze o obligație de omogenitate ce se opune eterogenității cerute populației În ansamblul său. Metisajul ar duce atunci la o reafirmare a ipseității de așa natură Încât fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare În spațiul public pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce funcționează conform unor reguli democratice nu poate fi imaginată decât Între oameni care se Înțeleg și care, din acest motiv, trebuie să vorbească aceeași limbă. Mill nu neagă așadar faptul că adoptarea unei alte limbi constituie o inegalitate; totuși, omogenitatea lingvistică fiind o condiție a democrației, procesul de omogenizare (sau de asimilare de către majoritate) ar fi scutit de o examinare din punctul de vedere al justeții. Regăsim ideea, mutatis mutandis, și În argumentația numită uneori „suveranistă” din Franța. Totuși, Încă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
democrației, procesul de omogenizare (sau de asimilare de către majoritate) ar fi scutit de o examinare din punctul de vedere al justeții. Regăsim ideea, mutatis mutandis, și În argumentația numită uneori „suveranistă” din Franța. Totuși, Încă nu s-a dovedit că omogenitatea ar fi o condiție a democrației, ba chiar dimpotrivă, așa cum ne arată exemplul unor democrații multilingve viguroase, ca Belgia, Canada, Finlanda sau Elveția. În al treilea rând, argumentația care se opune drepturilor minorităților (În special În ceea ce privește limbile minoritare), independent de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la extrem, oricare ar fi locul unde sunt cotate, logica confruntării globale ofertă/cerere, ceea ce duce la unicitatea cursului, conform modelului neoclasic al concurenței pure și perfecte care face apel la caracteristici de atomicitate, de fluiditate, de transparență și de omogenitate. Fenomenul are totodată o dimensiune culturală, prin difuzarea de idei și de moduri de gândire, și un conținut ecologic, prin dezechilibrele la nivelul mediului Înconjurător (Ferréol, 2002); nu putem lăsa la o parte nici dimensiunea militară și de securitate, date
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultură sau subcultură depinde de punctul de vedere mai mult sau mai puțin cuprinzător ales de observator (o cultură regională nu este subcultură decât În raport cu cultura națională, iar cea a bandelor de skinheads numai prin raportare la standardele urbane), de omogenitatea populației În cauză (orice melting pot este un conglomerat de culturi diverse) și de suma trăsăturilor culturale convergente care permit definirea unei identități de grup, În ciuda interferențelor generate de faptul că aparținem Întotdeauna mai multor medii sau ansambluri simultan (de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
geografia politică a zonelor de modernizare secesioniste. Teza armatei salvatoare și care atenuează tribalismul nu prea funcționează, cel puțin În Africa, dacă examinăm modul În care aceasta guvernează, fără să dea neapărat dovadă de mai multă competență, eficiență, integritate și omogenitate decât un guvern civil, deși pretinde că ar avea În plus un cod al onoarei și un simț al ierarhiei. C. R. & CARATINI Roger (1986), La Force des faibles, Paris, Larousse. HENNEBELLE Guy (coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care deseori sînt regulate și alcătuiesc o serie stabilă: a asculta la radio, de exemplu. Aceste procese se pot descompune în realitate sau prin discurs în diverse alte procese al căror început și sfîrșit pot fi de asemenea specificate, dar omogenitatea internă a fenomenelor este evidentă: am ascultat la radio ore întregi. Procesele de tipul realizărilor se definesc, ca și activitățile, printr-o serie de schimbări, dar de data aceasta există evidente limite intrinseci inițiale și finale: Maria a născut. Schimbările
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
date lingvistice selecționate și organizate după criterii lingvistice explicite pentru a servi ca eșantion de limbă". Un corpus se constituie, în consecință, pentru efectuarea de analize obiectivabile. În general, criteriile de constituire a unui corpus privesc reprezentativitatea (calitativă și cantitativă), omogenitatea și pertinența în raport cu fenomenul studiat. Metodologia de constituire a corpusului presupune stabilirea tipului de corpus și a sub-corpusurilor (exhaustiv/reprezentativ; închis/deschis), a metodei de culegere/ constituire și tratare a datelor lingvistice (chestionare/ prelevare, tratare manuală/ automată), a tipului de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de reprezentanții școlii scandinave) și "interdiscurs(ivitate)", noțiunea definește o trăsătură fundamentală a limbajului prin care, într-un discurs, aparent unic, se întrepătrund elemente ce trimit la surse enunțiative diferite. Complexitatea discursului presupune un refuz implicit al unicității responsabilității enunțiative. Omogenitatea discursului nu poate fi, din această perspectivă, decît o iluzie. O producție discursivă este, de obicei, un spațiu de interferență în care se întîlnesc secvențe, genuri, registre, discursuri etc.: comunicăm (explicit sau implicit, conștient sau nu, într-o măsură mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se dezambiguizează făcînd inteligibil un sens exprimat anterior. Explicația comportă în mod necesar o activitate cognitivă cu componentă interacțională ("a face pe cineva să înțeleagă ceva"), în care enunțiatorul, deținătorul unei competențe asupra obiectului de explicat (întotdeauna problematic), îi restabilește omogenitatea. Orice discurs poate fi explicativ, însă natura explicației este diferită în funcție de tipul de discurs în care se inserează, principala distincție făcîndu-se între explicația comună (empirică) și explicația didactică sau științifică. Criteriul general de identificare a unei secvențe explicative este reprezentat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
studierea situațiilor interculturale nu se opune comparațiilor interculturale, ambele fiind complementare din perspectivă metodologică. Apar în acest demers numeroase probleme în funcție de spațiul în care este circumscris fenomenul analizat (arie culturală, țară, etnie, comunitate etc.), ținînd cont și de faptul că omogenitatea se manifestă în grade variate. Aceste probleme care țin de stabilirea obiectului și de variația internă presupun opțiuni metodologice distincte pentru a pune în evidență maniera în care indivizii înșiși se raportează la componentele comunicative avute în vedere. V. comunicare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structura și de organizarea nonlineară a textului și contribuie la coerența lui, avînd la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice se poate manifesta explicit sau implicit (de exemplu, marea izotopie destinul în Zadig de Voltaire), prin recurența aceleiași categorii semantice, prin fenomene de acord sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru concret (ex. A băut cîteva pahare; Nu bea decît Cotnari; A cumpărat un Luchian. ). Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, metonimia reprezintă unul dintre principiile de omogenitate care contribuie la economia și la densitatea discursivă. V. metaforă, sinecdocă, trop. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MICROUNIVERS. Noțiunea "microunivers" desemnează o realitate lingvistică pe care locutorul o concepe și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limba nu oferă numai situațiile socialului, ci participă la impunerea lor, căci servește atît la comunicare, cît și la discriminare, la separare, la dominare etc. Deoarece studiază limba așa cum este vorbită într-o comunitate lingvistică, sociolingvistica nu poate susține o omogenitate a structurii gramaticale, așa cum postulează de obicei știința gramaticii, căci ea are în vedere tot ce variază în limbă și structurează structura socială a acestei variații. Pe o direcție apropiată perspectivei deschise de teoria lui W. Labov se înscrie praxematica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în care au fost construite tipurile și care este ponderea acestora în populație, încercând totodată și o comparație cu alte țări, în timp ce de-a doua parte descrie tipurile sociale identificate. I. CONSTRUCȚIA TIPURILOR Orice demers care își propune să studieze omogenitatea populației sub aspectul religiozității trebuie să plece de la distincția primară autodefinirea ca persoana religioasă versus ateu. În capitolul dedicat afilierii religioase arătam că în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
subutilizare a veritabilelor linii de conflict societale pentru valorizarea unui consens menit să transcede identitățile particulare. Ca urmare, pledăm pentru lipsa de vizibilitate în timpul regimului comunist a cărui clivaj autonom altul decât cel întreținut de ambiguitatea solidarității de clasă. Desigur, omogenitatea socială face parte din bagajul identitar afirmat de regimul comunist, dar diferențele rămân prezente într-o societate care e departe de a fi monolitică. Diferențele dintre mediul urban și cel rural, diferențele de nivel de viață, diferențele de percepție a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
diferențele de percepție a regimului în funcție de ceea ce s-a câștigat sau s-a pierdut, apoi chiar diferența dintre națiunea majoritară și națiunile conlocuitoare, toate aceste viziuni complementare sunt ignorate în mod voluntar și superficial de către un stat care pleda pentru omogenitate, pentru solidaritate. Conținutul referințelor se schimbă, dar logica e similară celei de dinainte de 1947. Această congruență nu implică o similitudine de fond între situația de dinainte de 1947 și cea de după. Regimul comunist este mai mult decât o paranteză, el induce
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o viziune de stat și de a întreprinde reforme coerente și continui. Acest eșec joacă pentru noi rolul de catalizator al reacțiunilor anticomuniștilor sau contra forțelor anticomuniste. În Bulgaria, transformărilor economiei planificate în economia de piață le lipsește coerența și omogenitatea. La începutul anilor 1990, măsurile de liberalizare rapidă a prețurilor au fost luate, dar adevăratele reforme structurale sunt în întârziere 39. Eșecul reformelor economice se datorează, în primul rând, succesului fostului partid comunist în timpul primelor alegeri libere: chiar dacă a rămas
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
întregului, nu se pot aplica unei părți. Cele din enunțurile de la (29) se pot aplica doar unei părți din entitatea denotată de nominalul cuantificat. Diferența dintre aceste două tipuri de predicate poate fi captată mai bine prin regula Constrângerii de omogenitate (engl. Homogeneity Constraint), care a fost propusă de Lønning (1987) pentru predicatele ce se pot combina cu substantivele masive și care poate fi extinsă la sintagmele din (29) și (30). Conform aceste constrângeri, predicatele care se combină cu substantivele masive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lichid nu sunt omogene, ele nu se pot aplica doar unei părți din entitatea cuantificată, ceea ce face ca enunțurile din (30) să fie agramaticale. Întrucât aceste predicate trebuie să se aplice întregului, le putem numi predicate integrale. Aceeași constrângere de omogenitate se aplică și sintagmelor cu cuantificatorul tot. Enunțurile de mai jos sunt agramaticale pentru că predicatele nu sunt omogene (cumulative și distributive): (32) a. *Toată fata este înaltă / blondă. (enunțul este agramatical dacă presupunem că scaunul nu este vândut pe bucăți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau observații de frecvență, deoarece dă ca regulă fermă utilizarea verbului la singular). (b) Caracteristici ale substantivelor masive și abstracte Substantivele de acest tip nu au trăsătura de plural, denumind materia (masivele) sau calitatea (abstractele). Ele se caracterizează prin divizibilitate, omogenitate, cumulativitate (dacă adăugăm o cantitate de lapte la altă cantitate de lapte, ceea ce rezultă este tot lapte), spre deosebire de substantivele numărabile. Cu alte cuvinte, aceste substantive au o referință cumulativă (Quine, apud Dogaru 2007: 26). Nearticulate, ele denumesc o proprietate. Coordonarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]