KorAP: Find »[drukola/base=oniric & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...81 >

2,025 matches

Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653

am dormi, păstrăm un control permanent asupra noastră și menținem legătura cu realitatea exterioară. Cele două precedente ilustrează prin ce anume și cum ne protejează visele somnul. În realitate, suntem supuși fără încetare unor stimuli endogeni și exogeni, iar activitatea onirică le aduce un răspuns mai mult sau mai puțin adecvat și suficient. În general, este suficientă pentru a proteja somnul, dar un subiect care doarme iepurește (neliniștit, tensionat) sau care suferă de probleme organice (durere, mâncărimi) va avea un somn

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
să se disipeze în afară, și să acceadă la nivelul conștient. Diferitele procedee psihice (refulare, cenzură) veghează la menținerea lor în lăcașul lor psihic. Profitând de somn și de adormirea sistemului conștient, conținuturile refulate se exprimă prin vise. Astfel, activitatea onirică corespunde frecvent realizărilor simbolice ale dorințelor nesatisfăcute. Exemplul cel mai elocvent al acestui principiu îl constituie visele copiilor, care intervin în general ca o compensare a unei dorințe neîndeplinite. Visele copiilor (cel puțin până la 6-8 ani) nu sunt identice cu

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
inconștiente. Un adult care, în vis, are relații sexuale cu un animal, de exemplu, nu dorește, în realitate, să aibă această experiență. Relațiile sexuale sunt un simbol, iar animalul un altul. Dorința ascunsă ori situația ce se ascunde în spatele scenariului oniric cere să fie decodată (vezi capitolul IV). Celor trei funcții principale ale visului definite de Freud (funcția de protecție a somnului, funcția de eliberare de conținuturile inconștiente, funcția de compensare) este posibil să le adăugăm altele, care nu sunt lipsite

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
Totuși, în ciuda unei invarianțe a ordinii de apariție a stadiilor, durata fiecăruia dintre ele are tendința să varieze în cursul somnului. Faza somnului paradoxal tinde spre o creștere în durată a fiecăreia dintre reaparițiile sale. Acest lucru implică o activitate onirică în creștere și deci un număr de vise mai important precedând trezirea. «Un creier inactiv într-un corp activ» sau somnul cu unde lente (SOL) Stadiul de SOL se caracterizează prin apariția a patru faze succesive, asociate unei diminuări a

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
fiecare dată atunci când ne trezim dimineața, credem că nu am visat; sau amintirea visului este atât de vagă, de confuză, încât nu-i mai acordăm nici o atenție. Cum se explică faptul că, în general, nu păstrăm nici o amintire a activității onirice? Pentru că visul este o activitate inconștientă și încă de la trezire conștientul își reia activitatea și începe să șteargă toate amintirile deranjante sau compromițătoare. În plus, cenzura (vezi capitolul I) continuă să vegheze chiar și atunci când dormim. Ea se opune fără

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
dorințe respinse, înțelege prin aceasta realizarea incomplet voalată. Adică imaginile, scenele, ideile și sentimentele par suficient de amenințătoare și de penibile pentru a provoca teama sau o stare neplăcută celui ce visează. Totuși, nu este vorba de a analiza scenariul oniric la un prim nivel interpretativ. În cazul Martinei, acțiunea de a-și ucide cumnata poate simboliza, mai mult ca sigur, dorințe morbide sau agresivitate față de ea. Cu alte cuvinte, Martine nu vrea să o ucidă pe cumnata sa, dar nutrește

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
scrisoare necitită.» Brakhot 55 b Tocmai am stabilit că visul provine din inconștient. Din cauza abandonului fizic și mental, conținuturile refulate pătrund în conștient. Pentru ca somnul să nu fie tulburat și ca persoana care doarme să nu fie trezită de activitatea onirică, un anumit număr de procese psihice concură la opacizarea visului și, a priori, îl fac inofensiv. Teoretic, etapa respectivă se numește elaborarea visului. Procesul de elaborare a visului servește la transformarea visului manifest în vis latent (vezi capitolul III). De

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
care trebuie să răspundem este: ne putem interpreta singuri visele? Răspunsul este pozitiv. Nu numai că persoana care visează poate identifica semnificația viselor sale, dar este chiar cea mai potrivită pentru a o face, dat fiind că e creatoarea scenariului oniric. Vă spun că este foarte posibil, că este chiar plauzibil ca persoana care visează să știe, indiferent de situație, ce semnifică visul său, dar, neștiind ce știe, crede că nu știe (Freud, ????, p. 131). În definitiv, ea, și numai ea

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
ea semnificația propriilor vise. Nu trebuie însă să pierdem din vedere că toate răspunsurile sunt în subiect și că acesta «știe» ce semnifică visul său. Totuși, este o sarcină dificilă. Din acest motiv, a doua parte a cărții (dicționarul simbolurilor onirice) își propune să vină în sprijinul celui ce visează, pentru a facilita emergența cunoașterii inconștiente. Nu am scris acest lucru cu scopul de a da o explicație imuabilă și sistematică, ci pentru a sugera noi căi și, mai ales, pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
niciodată sau doar excepțional visele, sunt mai rezistente și nu doresc - inconștient - să fie deranjate de viața lor psihică. Pentru a ajuta memorarea, trebuie mai întâi să decidem și să vrem să ne amintim visele. Interesul în sine față de activitatea onirică este adesea suficient pentru a ne aminti visele. Nu este ceva magic, iar fenomenul nu se constată de pe o zi pe alta. Este mai degrabă progresiv și lent. Pe lângă luarea deciziei, trebuie să renunțăm la somnifere, care, conform tuturor studiilor

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
de asemenea important să nu ne ridicăm brutal, ci să rămânem cam zece minute alungiți, cu ochii închiși, între somn și trezie. O trezire brutală corespunde unei abateri «violente» a cenzurii, care, fulgerător, va șterge toate urmele mnezice ale activității onirice. Procedând cu blândețe, se evită această problemă atât de frecventă. 2. Povestirea viselor Am văzut că, din punctul de vedere al aparatului psihic, totul concură pentru ca visul să nu ajungă la sistemul conștient și, prin urmare, să nu lase nici o

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
sunt și simboluri, cuvântul trebuind astfel subliniat de două ori; acest lucru îi atestă importanța. Odată făcută marcarea, trebuie procedat punctual pentru a afla sensul. Analiza se poate face în două etape: 1.Semnificațiile colective: căutați în dicționarul de simboluri onirice (în cea de-a doua parte a lucrării de față) sensurile date elementelor simbolice. Am grupat intenționat cuvintele în rubrici largi, întrucât un delfin este înainte de toate un pește, iar gura este mai întâi o parte a corpului. Pentru o

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
lui Marjorie face adesea gimnastică acasă. Activitatea respectivă o menține în formă și este garanția unei stări bune de sănătate. De asemenea, în vis, când mama îi spune bunicii că este în plină formă aceasta face gimnastică, stabilind astfel linia onirică bunică = mamă. Pasajul scris cu majuscule este o condensare, adică o accelerare și o compactare a unor evenimente fără o legătură aparentă. Condensarea este indicată prin expresia: «deodată» (bruschețea tranziției) și prin incoerența dezvoltării: bunica face gimnastică plânge, moare și

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
ales că îi este frică de bărbați. Chiar dacă ei prezintă o imagine plăcută și liniștitoare (imaginea medicului), ei sunt - pentru inconștientul său - amenințători și susceptibili să declanșeze cele mai îngrozitoare catastrofe din viața sa. Partea a doua DICȚIONAR DE SIMBOLURI ONIRICE A Abandon, singurătate Teama de a fi abandonat, mai ales în cazul copiilor, este foarte mare. Visele a căror temă principală sau inițială o constituie abandonare pot fie să corespundă unei activități dureroase sau care generează un sentiment de nesiguranță

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
și ca o confirmare a emancipării ființei. Abator Abatorul este în mod simbolic un loc de sacrificiu. Cel ce visează se percepe probabil ca victimă a unei situații. Este la fel ca animalul lipsit de apărare condus spre abator. Scenariul oniric mai dezvăluie că subiectul este «abătut», având un pesimism manifest sau refulat. Vezi Altar, Sacrificiu. Abis, vid, gaură Abisul reprezintă haosul originar în care a plonjat umanitatea la începuturile sale, dar și genunea înspăimântătoare în care sufletele păcătoase ajung după

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
care îi poate permite persoanei și să se protejeze, nedăruindu-se total. Absență, absent Absența are în mod simbolic un sens, idee pe care o regăsim în sintagmele: «a străluci prin absență» sau «absenții nu au niciodată dreptate». În scenariul oniric, absența pune adesea accentul pe elementul fundamental. Ființa sau obiectul care lipsesc sunt învestite cu o semnificație majoră. Fenomenul este cu atât mai important cu cât este rezultatul deplasării (vezi capitolul III): pentru a evita alertarea cenzurii, accentul psihic este

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
numeroase variante. Poate fi vorba de scene deosebit de violente, și deci de coșmaruri sau de situații mai echivoce, dar întotdeauna angoasante, așadar de vise urâte. Coșmarul este semnalat întotdeauna de o trezire bruscă (vezi capitolul III) și întrerupe cursul scenariului oniric în general în momentul cel mai critic. Visul urât nu îl trezește pe cel ce doarme, dar îi lasă dimineața un sentiment neplăcut sau ciudat. În orice caz, visele negative generează senzații negative de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
să fie el însuși. Acel «ceva» poate fi propriul său psihic. Răpitorul poate fi interior. Poate fi vorba de o timiditate excesivă, dar și de o conștiință morală prea severă care îl împiedică să își trăiască dorințele. Dacă, în scenariul oniric, cel ce visează scapă de agresori, interpretarea este ambiguă. Ea poate fi pozitivă: subiectul găsește soluții, iese dintr-o situație dificilă, dar poate fi și negativă, dobândind semnificațiile viselor de fugă sau de urmărire (vezi mai sus). Subiectul nu rezolvă

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
înfățișării și a atingerii. Coada este mai mult decât orice alt element evocarea animalității din om, întrucât doar animalele au coadă. În expresiile populare, termenul coadă desemnează și sexul masculin, prin urmare intervine în vis ca un simbol falic. Scenele onirice ce se derulează într-o grădină zoologică, o menajerie sau o fermă evocă, în funcție de caz, contrastul dintre animalele domestice și cele sălbatice. Ele vorba deci de animalitatea subiectului, care este fie îmblânzită și stăpânită (la animalele domestice), fie amenințătoare, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de pertinență sau atitudinea îndărătnică și obtuză. Dacă în scenariul oniric se chinuie să urnească un măgar sau un catâr, atunci înseamnă că, în realitate, se luptă cu lipsa de cooperare a celor din jur. Așadar, ceilați au față de el o atitudine încăpățânată. Totuși, în plan sacru, măgarul corespunde unui simbolism

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
imaginile frâului și șeii, dar și a cowboy-ului ce prinde cu lasoul un cal sălbatic. În vis, calul reprezintă energia subiectului. În acest sens are o dimensiune pozitivă, întrucât îi oferă ceva din forța și puterea sa. Totuși, în funcție de scenariul oniric, interpretarea se nuanțează: - în cazul în care calul este domesticit, prietenos și liniștit, el simbolizează stăpânirea instinctelor, acordul între dorință și realitate, armonia emoțională; - dacă este agresiv, nervos și neprietenos, reprezintă amenințarea revărsărilor pulsionale; Subiectul nu știe să își gestioneze

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
agresive și răutăcioase: faimoasa limbă de viperă; medicina, vindecarea, ca simbol al a farmaciilor, inspirată de caduceu, bățul sacru în jurul căruia se încrucișează doi șerpi. Dată fiind pluralitatea sensurilor, e bine să ținem cont și de celelalte elemente ale scenariului oniric pentru a decide care este interpreatrea cea mai potrivită. Maimuță Mai mult decât orice alt animal, maimuța intervine în vis ca o caricatură a ființei umane. Exprimă mișcarea regresivă, percepută de cel ce visează, privindu-l în mod direct sau

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
negativă, de uzură, lehamite, devalorizare. Poate indica nașterea sau instalarea unei stări depresive. Platan Deoarece se găsește pe marginea șoselelor și este frecvent asociat cu accidentele, platanul simbolizează adesea obstacolul, pericolul ce îl amenință pe cel ce visează. În funcție de scenariul oniric, obstacolul este sau nu evitat. Brad, pin La fel ca toate coniferele, pinul și bradul sunt prin excelență simbolurile nemuririi. Dar, în imaginar, bradul este mai ales asociat cu festivitățile de Crăciun. Este arborele ce decorează casele, dar și magazinele

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
vis, banii semnifică puterea pe care persoana o are asupra vieții sale, asupra celorlalți sau asupra sa, ori, dimpotrivă, poziția de supunere. În sfârșit, banii au legătură cu sexualitatea, mai ales cu capacitatea de fecundare. Cumpărarea, când intervine în scenariul oniric, arată costul unei transformări, prețul unei realizări. Nu este vorba numai de un cost material, ci mai degrabă de un cost afectiv sau moral. Subiectul are ceva de plătit, o factură de onorat. Trebuie să contribuie. Trebuie «să treacă pe la

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
posesia sau utilizarea lor pune în evidență resursele aflate la dispoziția subiectului pentru a evolua. Adjectivul «înarmat» semnifică, de altfel, mijloacele fizice, psihice sau materiale. Astfel, dincolo de dimensiunea războinică sau conflictuală, armele vorbesc de forțele subiectului. Ele indică, în funcție de scenariul oniric, faptul că este înarmat sau nu pentru a face față evenimentelor, că ia armele și se angajează în luptă sau că depune armele și deci renunță la proiectul său. Din acest motiv, armele intră în categoria atributelor favorite ale divinităților

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]