2,457 matches
-
evaluarea din perspectivă educațională, la ce folosește acest amplu demers de cunoaștere a elevilor cu cerințe speciale? Dacă se urmărește eficientizarea procesului instructiv‑educativ, acest demers are o relevanță crescută în modalitățile de formulare a obiectivelor didactice, în structurarea, accesibilizarea, operaționalizarea și flexibilizarea conținuturilor lecției, alegerea metodelor și mijloacelor didactice celor mai potrivite pentru nivelul și particularitățile psihopedagogice ale elevilor clasei și, nu în ultimul rând, alegerea modalităților și strategiilor de evaluare care să evidențieze cât mai obiectiv nivelul de pregătire
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reprezentărilor vizuale, completarea și îmbogățirea acestora prin noi experiențe; b) educaționale: - accesul la toate gradele și formele de învățământ; - pregătirea științifică, tehnică și culturală; - orientarea școlară și profesională; - desfășurarea de activități didactice care să consolideze și să perfecționeze mecanismele compensatorii; - operaționalizarea conținuturilor educaționale prin metode și mijloace accesibile. Principalii indicatori funcționali utilizați în aprecierea deficiențelor vizuale sunt: 1. Acuitatea vizuală - desemnează distanța la care ochiul poate percepe distinct obiectele (acuitatea vizuală se calculează după formula: V=d/D, unde D - distanța
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obiecte date și a obiectelor în contextul lor, jocuri de utilizare a obiectelor, de căutare a însușirilor obiectelor etc., astfel încât însușirile să devină proprietăți mobile, transferabile. Dezvoltarea și antrenarea funcției vizuale depind în mod hotărâtor de cantitatea și gradul de operaționalizare a informațiilor stocate, memoria vizuală completând și susținând memoria logică. Prin antrenamentul vizual se urmărește și îmbogățirea bagajului informațional pe baza căruia sunt facilitate percepția și, mai ales, recunoașterea și evocarea informațiilor. Pentru reușita procesului de normalizare a vieții și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice" Dezvoltarea cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de identificare empirică. În ciuda acumulărilor spectaculoase, multe dintre variabilele teoretice ale teoriilor sociologice rămân doar parțial operaționalizabile, iar altele deloc. Hubert Blalock (1969) sugerează termenul de teorie auxiliară pentru a desemna
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contact cu produsele de vârf ale culturii, forme de participare activă în conducerea societății. Sau pe baze mai mult teoretice decât empirice, putem estima că un grup social oarecare are mai multe oportunități decât un altul. În cele mai multe cazuri însă, operaționalizarea variabilelor structurale abstracte se face în mod direct, prin intermediul variabilelor contextuale care acționează cauzal asupra lor. Émile Durkheim (1960) ne oferă un exemplar celebru de asemenea tip de operaționalizare. În analiza sa a sinuciderilor, el introduce ca variabilă cauzală abstractă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are mai multe oportunități decât un altul. În cele mai multe cazuri însă, operaționalizarea variabilelor structurale abstracte se face în mod direct, prin intermediul variabilelor contextuale care acționează cauzal asupra lor. Émile Durkheim (1960) ne oferă un exemplar celebru de asemenea tip de operaționalizare. În analiza sa a sinuciderilor, el introduce ca variabilă cauzală abstractă anomia. În teoria durkheimiană, anomia este un concept teoretic, neasociat cu un set de proceduri de identificare empirice. Dacă nu putem măsuraanomia în mod direct și complet, putem să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizare de sine, de dezvoltare a personalității umane; munci în care aptitudinile și talentele să-și găsească realizarea în activități utile pentru colectivitate, desfășurate într-o ambianță umană pozitivă. O altă contribuție majoră pe care sociologul o poate aduce este operaționalizarea obiectivelor. Obiectivele neoperaționale, care nu sunt clar și corect definite, rămân slab realizate. Discrepanța dintre intenții și realizări se datorează nu numai lipsei mijloacelor, ci și caracterului vag al obiectivelor. Operaționalizarea obiectivelor, pornind de la diagnoza necesităților colectivității, este de naturăsă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contribuție majoră pe care sociologul o poate aduce este operaționalizarea obiectivelor. Obiectivele neoperaționale, care nu sunt clar și corect definite, rămân slab realizate. Discrepanța dintre intenții și realizări se datorează nu numai lipsei mijloacelor, ci și caracterului vag al obiectivelor. Operaționalizarea obiectivelor, pornind de la diagnoza necesităților colectivității, este de naturăsă ofere sistemelor sociale o imagine mai clară a ceea ce trebuie să facă. Ce înseamnă o muncă interesantă? Ce produse trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realmente la o îmbunătățire a condiției umane. Dacă sub anumite aspecte se pare că unele progrese au fost realizate, din punctul de vedere al altora, se poate susține chiar teza regresului. În orice caz, din cauza imposibilității, cel puțin deocamdată, a operaționalizării sub formă de indicatori măsurabili ai valorilor umane, problema existenței sau nu a unui progres real este tipic speculativă, neputând primi nici o soluție științifică. În fine, a patra obiecție se referă la mecanismul propriu-zis al progresului. Dacă dinamica în timp
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
terapia comportamentală dialectică care face parte din acest curent. Hayes și colab., 1996. De exemplu, gânduri, sentimente, amintiri, senzații corporale... Acceptance. Goal. Goal. Acceptare și distanțare față de acele evenimente private nedorite. Angajare într-o identificare a valorilor și obiectivelor, și operaționalizarea lor în comportamente. Hayes și colab., 2004. Baer, 2003. Cu excepția traducerii foarte recente în limba franceză a lui Segal și colab., 2006, asupra prevenirii recidivelor depresive cu ajutorul terapiei Mindfulness Training. Cititorul interesat va putea obține mai multe informații pornind de la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Concluzii 172 Cursul 8. Modelarea alegerilor sociale (III): acțiunea colectivă 175 I. Trei jocuri și implicațiile lor 176 II. Problemele acțiunii colective de n persoane 180 III. Soluțiile acțiunilor colective 187 IV. Concluzii 194 Cursul 9. Probleme legate de date: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectare 197 I. Operaționalizarea 200 II. Observațiile 205 III. Tehnicile de colectare de date 213 IV. Concluzii 221 Cursul 10. Teoria testării (I): experimente și cvasi-experimente 225 I. Patru tipuri de testare 227 II. Experimentele formale 231
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
III): acțiunea colectivă 175 I. Trei jocuri și implicațiile lor 176 II. Problemele acțiunii colective de n persoane 180 III. Soluțiile acțiunilor colective 187 IV. Concluzii 194 Cursul 9. Probleme legate de date: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectare 197 I. Operaționalizarea 200 II. Observațiile 205 III. Tehnicile de colectare de date 213 IV. Concluzii 221 Cursul 10. Teoria testării (I): experimente și cvasi-experimente 225 I. Patru tipuri de testare 227 II. Experimentele formale 231 III. Cvasi-experimentele: analiza univariată 236 IV. Cvasi-experimentele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de modelarea alegerilor raționale, incluzând jocurile de două persoane și cele de n persoane. Următoarele patru cursuri se axează pe probleme de colectare de date și testare, fapt ce constituie partea sintetică a cercetării empirice. Acestea vor indica tehnici de operaționalizare a variabilelor și de selectare a observațiilor, precum și de descoperire a unor paternuri sistematice în datele colectate și de realizare a unor inferențe care să susțină validitatea ipotezelor propuse. Vor fi discutate atât metodele calitative, cât și cele cantitative de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la faptul că, pornind de la convențiile standard din științele sociale, pot fi aplicate criterii în a stabili, în mod pragmatic, ce este probabil adevărat și ce nu. Scopul nostru este să înțelegem aceste convenții - privind construirea de modele, specificarea ipotezelor, operaționalizarea variabilelor, selectarea de observații, colectarea de date și inferențele statistice - și să învățăm să le folosim cu acuratețe. Adesea, ne desfășurăm cercetarea mult după momentul începând cu care cunoaștem deja rezultatul acesteia. Unele rezultate provizorii pot fi suficiente pentru practicieni
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mondial, sau Cartagina în războaiele Punice. În al cincilea rând, exemplul ilustrează în general rolul judecății în cercetare. Nu există nici o rețetă clară care să fie aplicată și care să poată rezolva problemele inerente ridicate de crearea modelului, specificarea ipotezei, operaționalizarea variabilelor, selectarea observărilor, colectarea de date și inferența statistică. Toate acestea sunt probleme pe care cercetătorul trebuie să le rezolve singur, făcând alegeri rezonabile dintre convențiile de testare științifică validă. În al șaselea rând, proiectul a fost aventuros din punct
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
teoria implicită, care dă sens variabilei, și pe cantitatea de date disponibile din punct de vedere practic care vor completa categoriile formale cu observații reale. Ne vom întoarce la aceste chestiuni în Cursul 9, când vom discuta problemele practice ale operaționalizării variabilelor, ale selectării observațiilor și colectării de date. Deocamdată, accentul nostru cade pe modelare. O variabilă trebuie modelată; de aici decurg anumite decizii referitoare la ce și cum trebuie observat. Acest lucru trebuie făcut înainte de modelarea oricărei afirmații cauzale și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că suntem în stare să examinăm cum caută actorii să reducă complexitatea deciziilor lor și să sporească șansele de a obține un rezultat satisfăcător. În cadrul arenei de joc desemnată de către considerațiile jocului formal, actorii adaugă reguli instituționale și proceduri de operaționalizare standard ca să ajute la structurarea jocului și la limitarea gamei strategice. Este foarte important să studiem instituțiile din această perspectivă. Un astfel de studiu ne dă posibilitatea să analizăm mai în profunzime justificările în favoarea diferitelor structuri organizatorice și a standardelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mare parte a provocărilor cu care va trebui să se confrunte generația post-revoluționară - și mai ales studenții care studiază aceste cursuri - pe măsură ce se vor îndrepta spre poziții de responsabilitate din țara lor. Cursul 9tc " Cursul 9" Probleme legate de date: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectaretc "Probleme legate de date\: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectare" Rezumat. Acest curs face tranziția de la partea analitică la cea sintetică a proiectului științific. După ce a propus o aserțiune lumii, cercetătorul trebuie să colecteze și să interpreteze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se confrunte generația post-revoluționară - și mai ales studenții care studiază aceste cursuri - pe măsură ce se vor îndrepta spre poziții de responsabilitate din țara lor. Cursul 9tc " Cursul 9" Probleme legate de date: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectaretc "Probleme legate de date\: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectare" Rezumat. Acest curs face tranziția de la partea analitică la cea sintetică a proiectului științific. După ce a propus o aserțiune lumii, cercetătorul trebuie să colecteze și să interpreteze datele pentru a verifica dacă afirmația sa se susține
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afirmația sa se susține. Cursul se concentrează asupra colectării de date. Sunt tratate trei teme centrale: ce fel de date dorim să colectăm, unde le colectăm și cum trebuie să le colectăm. Prima temă se ocupă de problemele legate de operaționalizarea variabilelor, elaborând indicatorii corecți care să măsoare cu acuratețe variabilele din ipoteză. Cea de-a doua se ocupă de selectarea de observații, hotărând care vor fi cazurile folosite în scopul dobândirii de informații asupra valorilor variabilelor independente și dependente. Cea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
are două componente esențiale. În primul rând, trebuie colectate datele. Trebuie să decidem ce fel de date să colectăm, unde să le colectăm și cum să le colectăm. Aceasta este tema prezentului curs. Aceasta se referă la probleme legate de operaționalizare, de selectarea observațiilor și de tehnicile de colectare de date. Colectarea absoarbe o bună parte din timpul și banii alocați unui proiect de cercetare. Adesea, ne trebuie luni ca să intervievăm funcționarii de stat, sau să facem un sondaj și să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Pornind de la această bază, puteți să vă continuați instruirea în abordările pe care le găsiți cele mai utile pentru propriile proiecte de cercetare. Dar testările plauzibile necesită date plauzibile. Astfel, în prima secțiune a prezentului curs ne vom ocupa de operaționalizarea variabilelor, respectiv de relațiile dintre un anumit concept și indicatorul său empiric, de diferitele forme de indicatori și de temeiurile pe care se susține validitatea unui indicator. Operaționalizarea ne indică ce date dorim să colectăm. În cea de-a doua
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
plauzibile. Astfel, în prima secțiune a prezentului curs ne vom ocupa de operaționalizarea variabilelor, respectiv de relațiile dintre un anumit concept și indicatorul său empiric, de diferitele forme de indicatori și de temeiurile pe care se susține validitatea unui indicator. Operaționalizarea ne indică ce date dorim să colectăm. În cea de-a doua secțiune a cursului ne vom ocupa de selectarea de observații, respectiv de diferența dintre un eșantion și o populație, de numărul potrivit de observații dintr-un eșantion și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
minimaliza erorile de măsurare. Reperele de deprins sunt relativ elementare. Totuși, costurile potențiale care ar decurge din neglijarea sau nerespectarea lor sunt mari. Cercetarea empirică depinde în mare măsură de cantitatea, calitatea, validitatea și siguranța datelor cercetătorului. I. Operaționalizareatc "I. Operaționalizarea" Să analizăm următoarea afirmație, făcută într-o revistă prestigioasă de științe politice: Se crede, în general, că variația în... votarea din Congres este determinată în mare măsură de starea de sănătate a economiei naționale... Prezentul studiu sugerează interpretarea conform căreia
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de locuitor nu apare legată în mod semnificativ de votul din Congres.1 Articolul este unul foarte tehnic despre determinanții potențiali ai suportului partidelor politice în Statele Unite. Trebuie să observăm că o controversă în ceea ce privește concluziile se naște din dezacordul asupra operaționalizării variabilelor. Astfel, se susține că, atunci când una dintre variabilele esențiale ale proiectului de cercetare este specificată în mod diferit, rezultatele obținute prin testare vor fi și ele diferite. Însă discuțiile asupra operaționalizării ne captivează rareori imaginația. Nu acestea sunt cele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]