1,082 matches
-
prin salamuri (săruri) și oxid cu acrimi metalice”. Faptul că în această ramură a industriei nu s-a înființat nici o instalație mecanică în această perioadă, este pe deplin explicabil, marea majoritate a poporului folosind încălțăminte confecționată din piei argăsite rudimentar (opinca și ciubota). Pieile fine, pentru încălțăminte de calitate superioară, erau destinate unei pături sociale limitată la orășenii avuți și marii proprietari funciari. Această piele se importa. Așa că Gueldry avea dreptate atunci când motiva lipsa de inițiativă a întreprinzătorilor în domeniul construirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
independenței a stârnit o vie reacție internă făcându-se expresia mulțumirii generale, Românul, oficiosul liberalilor radicali într-un editorial din 5/17 mai, redactat de C. A. Rosetti notează că ”nu s-a rostit ultimul cuvânt”. Milioane de români „cu opincă” cu arma pe umăr „sânt acei care mâine poimâine, când vor înfrânge ca odinioară ordiile turcești” vor și să proclame „ că țara lor România, apărată cu pieptul lor, este și va rămâne pururi un stat de sine stătător”. În acest
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
asociații pentru care cotizează, cu adresă web. Ignor adresa Asociației Inamicilor Amicilor lui Michel Houellebecq... CÎt despre cealaltă, iat-o: HYPERLINK http://www.houellebecq.info www.houellebecq.info). Tot el este se pare cel mai citit romancier francez contemporan, de la opincă, pînă la vlădică (Lionel Jospin declara În timpul campaniei electorale din 2002 că a fost Încîntat să-l descopere). El rămîne cel mai “scandalagiu” personaj al literaturii franceze de Început de mileniu. De multe ori gratuite, declarațille lui stupefiante sunt făcute
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
loc („Dormitînd”), Bacovia vorbește și de „pantofi de argint”. Iar mai încoace, în „Divagări utile”, pentru a evidenția contrastul dintre luxul și mizeria epocii în care a debutat, spune: „Am scris poezii cînd pantofii erau de aur și argint, iar opinca din ogheli”. Așadar, nu e vorba de metafore, ci de obiecte reale. Totuși îndoiala nu m-a părăsit. Am presupus mai departe că pantofii numiți „de aur” ar fi pantofi de marochin (piele cunoscută și sub denumirea de saftian sau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cei mulți ca o premisă indispensabilă și socotită de spiritele naive ca un panaceu universal. Orice iluzie era permisă, iar momentul de care vorbim era atât de favorabil iluzionării colective. Important e însă faptul că lumea înțelegea, de la vlădică la opincă, nevoia schimbării în sens modern, iar cei luminați ai știut să-și apere ideea unor reforme graduale. Valoarea actului de la 24 Ianuarie n-ar fi pusă în lumină, așadar, nici fără îndelunga pregătire a momentului, nici fără a lua în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
CONCLUZII De la o vreme, în politica educațională toată lumea, de la vlădică pănă la opincă, reiterează cu patos ideea de reformă. Adevărul este că domniile lor specialiștii în reforme, “trudesc” din greu. Fără nici o strategie pe termen mediu ori lung, în fiecare an la fiecare schimbare de echipă, sistemul educațional romănesc a fost bulversat din
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3092]
-
dlui N. Iorga la Sorbona, Ion Agârbiceanu, Apostolat cultural, apostolat național, Teofil Bugnariu, Presa provincială, Ștefan Bezdechi, Corecțiuni la ideologia democrată, Victor Iancu, Literatura Ardealului românesc și tradiția. Literatura este ilustrată de pagini selectate din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna de mine." Plecând în căutarea zânei, se oprește într-o vâlcea și îl apucă somnul; aude trei draci certându-se pentru o moștenire: niște opinci "cu care se traversa marea ca pe uscat", o căciulă "care făcea pe purtătorul ei nevăzut" și un bici, care, "dacă era trosnit, împietrea dușmanii". Fiul de împărat își continuă drumul, "unde îl trăgea dorul", cu obiectele fermecate, găsindu-și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
culturii în viața cotidiană; p. 164, r. 11 12 : „cei care n-au copii nu știu ce-i necazul” copiii sunt binecuvântări, dar aduc și multe necazuri prin firea lor neastâmpărată și prin nevoile aferente creșterii lor; p. 165, r. 24 25 : „Opinca-i bună, săraca ! îți șade piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa” eficiența și utilitatea sporită a obiectelor tradiționale față de cele ale civilizației moderne, mai arătoase, dar mult mai ‹‹păguboase›› pentru binele fizic al omului; p. 166, r. 38
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
trebuie nesocotită de către autorități înțelepciunea oamenilor simpli; p. 33, r. 18 19 : „Țăranul, când merge tropăiește, și când vorbește, hodorogește” subaprecierea propriilor calități, pe care oamenii simpli o manifestă dintr-un exces de modestie; r. 28 30 : „de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile și la fericirea țării” la problemele naționale trebuie să ia parte întreg poporul, indiferent de rangul social sau de eveniment în sine; atât necazurile cât și bucuriile naționale trebuie petrecute în colectivitate; p. 34
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a dat și nouă, / Și l-a rupt în trii / Și-a dat la copii, / Și l-a rupt în patru / Și-a hrănit tot satu, / Și l-a rupt în cinci / Și-a dat la voinici, / La feciori cu opinci; / Iar cât a mai rămas / Înapoi că mi l-a tras, / Și l-a pus în cuiu din dos / Ca să fie-ndemânos / Pentru alți plugari de scos..." 405 Colacul ritualic reprezintă sacrificiul spiritului grâului, jertfa divinității care moare și renaște, o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
există o concordanță deplină între vârsta timpului calendaristic și vârsta sfinților din calendarul popular: Sfântul Vasile sau Sânvăsâi, sărbătorit la început de an, este un tânăr petrecăreț, Sântoader este un flăcău frumos, cu coadă de cal, în cioareci și cu opinci, care intră pe la șezători să joace fetele, Dragobete (24 februarie) este zeul dragostei, Sfântul Gheorghe sau Sângiorzul era un tânăr războinic, Sfântul Ilie sau Sântilie și Sfântul Dumitru sau Sâmedru erau sfinții maturi, în timp ce sfârșitul de an era dominat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i întâlneau în cale. Spre seară Cucii mergeau din casă în casă pentru a face câte o horă în curte.244 Întregul ceremonial se desfășoară "pe mutește" ceata însăși este condusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le‐a fost dăruită de către un membru al societății „Drumeții”, acestea să servească pentru transpo rtarea bagajelor iar pentru a se ușura pe ei, și‐ au făcut opinci și și‐au croit un fel de tașcă pentru a păstra hrana zilnică; cu o zi înainte de plecare, ei și‐au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi miercuri 19 aprilie, ei au fost gata de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai amintește de societatea "Drumeții", creată de tânărul Ghinsberg, "care în disperare au hotărât să plece în America pe jos, au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le-a fost dăruită, și-au făcut opinci ... cu o zi înainte de plecare, ei și-au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi 19 aprilie, ei au fost gata de drum...". Ziarul "Junimea zionistă" organ de propagandă zionistă. Nr. l a apărat în ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de-a doua a sfârșit prin înfrângerea totală a țărănimii, la Altenesch, în primăvara anului 1234. La sfârșitul secolului al XV-lea, lupta țărănimii se intensifică. Organizarea răscoalelor se prezintă acum la alte dimensiuni, datorită formării uniunilor secrete țărănești, precum "Opinca" în regiunile din sud-vest și sud (Renania, Würtenberg, Baden). Această uniune a condus mișcările țărănești din Badenul de Sus (1443), episcopatul de Salzburg (1458 și 1462) și Hegau (1460). Două răscoale propagă în această perioadă idei care promovau înlocuirea structurilor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care îl aflăm pe poet ca neguțător de rose, stranii mărfuri: "Deschideți-vă porți mari!/ Marfă-aduc, pe doi măgari,/ Ca să vînd acelor case/ Pulberi, de pe lună rase,/ Și-alte poleieli frumoase;/ Pietre ca apa de grele,/ Ce fierturi, ce inele,/ Opinci pentru hagialîc/ Deschide-te Isarlîk!" Cum remarcă și Basarab Nicolescu: Definiția Poetului ca fiind cel ce împarte locuitorii cetății, "pulberi de pe lună rase" și "pietre ca apa de grele" ni se pare una dintre cele mai fericite". După cum știm, între
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sunt oarecum, cu metodă, scandalizat, dar, de regulă, evit să o fac pe inchizitorul. Prefer poziția cetățeanului informat, necruțător, celei de judecător atoateștiutor. Să vedem deci, ce-i cu drogurile legale. Cel mai la îndemână, răspândit epidemic, de la vlădică la opincă, este dependența de alcool. Nu e vorba aici de faptul că orice om educat își însoțește sărbătorile gastronomice cu alese produse euforizante înainte, în timpul și la finele festinului, respectând combinațiile și rafinamentele induse de acea știință miraculoasă a felului superior
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și cărți. Apare radioul și televizorul. Locuitorii satului se ocupau cu mineritul și agricultura. Vechea Îmbrăcăminte consta la bărbați, din nădragi de dimie albă, simpli sau Împodobiți cu gîtane cu 3, 5, 7, 9 fire, după posibilități. În picioare aveau opinci din piele de porc sau de vită, mai rar argăsite, pe care uneori le pingeleau ca să țină mai mult. Ciorapii erau din lînă, lucrați În casă și erau Înveliți cu obiele de lînă țesute vărgat și tivite cu lînă subțire
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri tivită cu mărgele sau sabace și basmale subțiri de tîrg, iar iarna broboade groase din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa era de mult popor Cu sdrăngăneii la opinci Venit să plângă pe-un fecior Ca-n port de sat. De împărat! Trei pași la stânga linișor Și alți trei pași la dreapta lor; Se prind de mâini și se desprind, S-adună cerc și iar se-ntind Și bat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vite, cu turme, cu ospețe sunt de un specific românesc izbitor. Traducătorul a știut să dea firesc hexametrului. În hexametru își latră furia, țărănește, Ahile, Nestor vorbește ardelenește-popește și se îmbracă aproape ca un țăran, cu veșmânt mițos, încălțîndu-se cu opinci. Priam își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere, eroii se lauă, își pun primeneli. De la întîiele replici ai impresia a fi căzut într-un sat ardelenesc de-al lui Slavici: "Hainule, besmeticule Mentor, Ce vorbă spui și-ndemni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gol, ca al unui condamnat la moarte căruia i s-a tăiat gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu găinile, iarna, vara, merge numai în surtuc sau cu o pelerină pe umeri, vara își pune opinci în picioare și cu bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură și genială se văd urmele profesorale, poncifele. Toate figurile din poetică sunt puse la contribuție, dar mai ales
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]