1,074 matches
-
își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci. Călușul zilelor noastre, despovărat de credințele și superstițiile de altădată, este un joc spectaculos, de mare virtuozitate și măiestrie coregrafică. El se dansează în diferite ocazii festive (nu la o anume sărbătoare de peste an).
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
tăbăcar. Tăbăcari cunoscuți apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca: Ioan Maxim, Constantin Comănean (Dinu), Daniil Ignat, Atanasie Căbunea și Ioan Bucur. Aceștia argăseau doar piei de miel, oi sau capre și confecționau căciuli, pieptare, cojoace și foarte rar opinci, șerpare și hamuri. "Cizmăritul" a apărut în sat la sfârșitul secolului al XIX-lea o dată cu „încălțămintea domnească” sub formă de cizme, „păpuci” (ghete), sandale, pantofi, etc. Meseriașii cizmari purtau denumirea de „șustări” care inițial făceau doar reparații și mai apoi
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Potrivit tradiției orale din timpul graniței militare, din păr de capră se confecționau sacii de merinde, pentru ca la începutul secolului al XX-lea folosirea părului de capră să se restrângă, fiind folosit doar la confecționarea băierilor pentru desagi sau la opinci, înlocuind „nojițele". Industria textilă tradițională a intrat intr-un declin lent începând din deceniul IV al secolului al XX-lea, o dată cu pătrunderea în sat a fibrelor industriale de factură urbana precum și a unor țesături cum au fost: postavul, „satinul”, catifeaua
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
urs rănit la o vânătoare, dar nu a renunțat la vânătoare și în toate analele Brașovului este evidențiat că de-a lungul vieții sale ar fi împușcat peste 27 de urși. purta părul lung și umbla mai tot timpul în opinci, având obiceiul de a vorbi încet, fiind obișnuit așa de când mergea la vânătoare cu tatăl lui. A fost însoțitorul renumitului botanist brașovean Julius Römer. Bun cunoscător al florei din Bucegi, l-a asistat pe acesta la alcătuirea ierbarului său din
Ioan Stănilă () [Corola-website/Science/317357_a_318686]
-
anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
austriece a suprimat răscoala. Crișan a fost prins pe 30 ianuarie 1785 și închis la Alba Iulia, urmând a fi judecat și condamnat la moarte. S-a sinucis în celula sa pe 13 februarie 1785, sugrumându-se cu curelele de la opinci
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
10. 000 de ani și este o sanda realizată din fibrele copacului Artemisia tridentata. În anul 2008 în situl arheologic Areni 1 din Armenia a fost găsit cea mai veche piesă de încălțăminte realizată din piele, cusută în formă de opincă. Este bine păstrată și are o vechime de 5500 ani. Acest obiect de încălțăminte este cu circa două sute de ani mai vechi ca papucul omului zăpezi Ötzi care a fost găsit în Alpi și care are o vechime de 5300
Încălțăminte () [Corola-website/Science/324216_a_325545]
-
Opinca este un tip tradițional de încălțăminte din vestimentația românească din cele mai vechi timpuri. Opincile sunt confecționate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele).Aceste obiecte vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
Opinca este un tip tradițional de încălțăminte din vestimentația românească din cele mai vechi timpuri. Opincile sunt confecționate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele).Aceste obiecte vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din cele mai vechi timpuri. Ele sunt încălțările tradiționale pe care românii le purtau în picioare
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele).Aceste obiecte vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din cele mai vechi timpuri. Ele sunt încălțările tradiționale pe care românii le purtau în picioare fie iarnă, fie toamnă, fie vară. Opincile nu doar că erau parte integrantă a costumelor populare, dar erau nelipsite și de la război. Meseria de opincar era învățată în familie și era continuată din tată în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trăi omenește din practicarea ei. Opincile
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
Opincile nu doar că erau parte integrantă a costumelor populare, dar erau nelipsite și de la război. Meseria de opincar era învățată în familie și era continuată din tată în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trăi omenește din practicarea ei. Opincile, încălțări moștenite de la daci, se purtau la țară. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau “souvenir-uri” pentru turiștii străini. Răspândirea atât de largă printre români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de opincari (în maghiară bocskoros
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
dar erau nelipsite și de la război. Meseria de opincar era învățată în familie și era continuată din tată în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trăi omenește din practicarea ei. Opincile, încălțări moștenite de la daci, se purtau la țară. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau “souvenir-uri” pentru turiștii străini. Răspândirea atât de largă printre români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de opincari (în maghiară bocskoros). Spre deosebire de cisme, pantofi, ghete, opincile sunt comune și femeilor și
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trăi omenește din practicarea ei. Opincile, încălțări moștenite de la daci, se purtau la țară. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau “souvenir-uri” pentru turiștii străini. Răspândirea atât de largă printre români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de opincari (în maghiară bocskoros). Spre deosebire de cisme, pantofi, ghete, opincile sunt comune și femeilor și barbaților. Și alte popoare vecine, la costumul popular tradițional, poartă opinci, sârbii, bulgarii. Insă opincile purtate de români
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
se purtau la țară. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau “souvenir-uri” pentru turiștii străini. Răspândirea atât de largă printre români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de opincari (în maghiară bocskoros). Spre deosebire de cisme, pantofi, ghete, opincile sunt comune și femeilor și barbaților. Și alte popoare vecine, la costumul popular tradițional, poartă opinci, sârbii, bulgarii. Insă opincile purtate de români erau unice prin modul cum se confecționau. Așa numita “opincă românească” era diferită. Doar pe partea exterioară
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
Răspândirea atât de largă printre români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de opincari (în maghiară bocskoros). Spre deosebire de cisme, pantofi, ghete, opincile sunt comune și femeilor și barbaților. Și alte popoare vecine, la costumul popular tradițional, poartă opinci, sârbii, bulgarii. Insă opincile purtate de români erau unice prin modul cum se confecționau. Așa numita “opincă românească” era diferită. Doar pe partea exterioară a opincii prezintă îngurzire (încrețire). Din acest motiv opinca apare asimetrică. În vara anului 1908, agenția
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
printre români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de opincari (în maghiară bocskoros). Spre deosebire de cisme, pantofi, ghete, opincile sunt comune și femeilor și barbaților. Și alte popoare vecine, la costumul popular tradițional, poartă opinci, sârbii, bulgarii. Insă opincile purtate de români erau unice prin modul cum se confecționau. Așa numita “opincă românească” era diferită. Doar pe partea exterioară a opincii prezintă îngurzire (încrețire). Din acest motiv opinca apare asimetrică. În vara anului 1908, agenția pariziană Touring Club de
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
în maghiară bocskoros). Spre deosebire de cisme, pantofi, ghete, opincile sunt comune și femeilor și barbaților. Și alte popoare vecine, la costumul popular tradițional, poartă opinci, sârbii, bulgarii. Insă opincile purtate de români erau unice prin modul cum se confecționau. Așa numita “opincă românească” era diferită. Doar pe partea exterioară a opincii prezintă îngurzire (încrețire). Din acest motiv opinca apare asimetrică. În vara anului 1908, agenția pariziană Touring Club de France a lansat o provocare inedită: cine parcurgea 100.000 de kilometri pe
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
comune și femeilor și barbaților. Și alte popoare vecine, la costumul popular tradițional, poartă opinci, sârbii, bulgarii. Insă opincile purtate de români erau unice prin modul cum se confecționau. Așa numita “opincă românească” era diferită. Doar pe partea exterioară a opincii prezintă îngurzire (încrețire). Din acest motiv opinca apare asimetrică. În vara anului 1908, agenția pariziană Touring Club de France a lansat o provocare inedită: cine parcurgea 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pământul cu mijloace materiale proprii, avea să
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
popoare vecine, la costumul popular tradițional, poartă opinci, sârbii, bulgarii. Insă opincile purtate de români erau unice prin modul cum se confecționau. Așa numita “opincă românească” era diferită. Doar pe partea exterioară a opincii prezintă îngurzire (încrețire). Din acest motiv opinca apare asimetrică. În vara anului 1908, agenția pariziană Touring Club de France a lansat o provocare inedită: cine parcurgea 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pământul cu mijloace materiale proprii, avea să primească 100.000 de franci (sumă ce
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
în Paris și toți în vârstă de doar 19 ani: Dumitru Dan și Paul Pîrvu și Gheoghe Negreanu și Alexandru Pascu. Tinerii au văzut o oportunitatea de a promova valorile naționale astfel ei au hotărât să facă înconjurul lumii în opinci și costum popular "" Dacă suntem români și vom cunoaște lumea, atunci când să cunoască lumea românii dacă nu atunci când aceștia le vin la poartă? Vom purta tot timpul opinci și costum popular."" Arheologii au găsit cu ocazia săpăturilor arheologice, urme de
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
promova valorile naționale astfel ei au hotărât să facă înconjurul lumii în opinci și costum popular "" Dacă suntem români și vom cunoaște lumea, atunci când să cunoască lumea românii dacă nu atunci când aceștia le vin la poartă? Vom purta tot timpul opinci și costum popular."" Arheologii au găsit cu ocazia săpăturilor arheologice, urme de opinci datând din anul 2500 î.e.n și pe care le purtau geto-dacii. Pe Columna lui Traian, se vad ilustrați cu daci în costume ce se aseamănă
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
și costum popular "" Dacă suntem români și vom cunoaște lumea, atunci când să cunoască lumea românii dacă nu atunci când aceștia le vin la poartă? Vom purta tot timpul opinci și costum popular."" Arheologii au găsit cu ocazia săpăturilor arheologice, urme de opinci datând din anul 2500 î.e.n și pe care le purtau geto-dacii. Pe Columna lui Traian, se vad ilustrați cu daci în costume ce se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
urme de opinci datând din anul 2500 î.e.n și pe care le purtau geto-dacii. Pe Columna lui Traian, se vad ilustrați cu daci în costume ce se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
daci în costume ce se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]