1,193 matches
-
aparțin. În cazul lui Țuțea este nevoie de un alt autor — editorul — care să consacre oralitatea ca operă și să-i dea dimensiunea obiectivării ei. Ca autor „folcloric“ Țuțea s-a dăruit și s-a risipit în verva propriei sale oralități. „Am purtat ideile și credința precum poartă vântul microbii.“ Iar aceste idei și această credință merită culese din spațiul generozității și migrării lor, pentru a fi puse laolaltă și oferite încă o dată, pentru cei care nu au stat în bătaia
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
alte două forme de plural - borfuri și borfeturi. În însemnările de călătorie ale stolnicului Constantin Cantacuzino (text reprodus în Fl. Dimitrescu, Contribuții la istoria limbii române vechi, 1973), într-un registru de limbaj mai puțin solemn, mai apropiat de colocvialitatea oralității, există chiar un diminutiv de la boarfe: "Am lăsat la dascalul Vartolomei o păreche de dăsagi cu niște cămeș și alte borfușoare" (anul 1666, p. 117). Iorgu Iordan discută termenul boarfă, cu sensul "femeie stricată" în Stilistica sa din 1944; cuvântul
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
să li se întrevadă originea: sînt aduse pe ecranul computerului notițe luate în cursul orei de școală sau de meditații, scrise în grabă după dictarea profesorului și apoi dactilografiate într-o manieră la fel de neglijentă. Ele ilustrează, de aceea, toate gafele oralității transpuse fără ezitări în scris. Unul dintre subiectele specific lingvistice ale programei școlare de liceu - " Originea și evoluția limbii române" - este tratat în Internet în cîteva variante, reproduse fără modificări în mai multe site-uri de referate. Lectura textelor oferă
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
micul dejun inclus) Deconstrucția și reconstrucția poeziei nu constituie însă pentru autoarea volumului împărțit la doi o preocupare sistematică sau - Doamne ferește! - un program estetic. Din sugestii livrești preluate capricios, ca și din neașteptate declarații directe, făcute în registrul stilistic al oralității bucureștenești, Simona Tache își compune și își recompune un autoportret indecis, fluid, un "autoportret din mers", cum ea însăși îl definește. Acest autoportret ni se înfățișează ca o siluetă de fată furișată prin tramvaie pline de bărbați prost-crescuți sau refugiată
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
profesoarei mele din liceu, care v-a fost studentă și căreia i-am promis să-mi respect principiile, valorile, să nu dezamăgesc. Cred că bunul Dumnezeu mi-a dat puterea de a-mi aduna resursele și a menține patina unei oralități ușor expresive ce-a convins personalitatea covârșitoare a domnului profesor. Nici n-am apucat bine să termin șirul explicațiilor mele, c-am și auzit suspinul oarecum încătușat al colegei noastre Beti, ce nu-și mai putea controla lacrimile. Alături de ea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
profesoarei mele din liceu, care v-a fost studentă și căreia i-am promis să-mi respect principiile, valorile, să nu dezamăgesc. Cred că bunul Dumnezeu mi-a dat puterea de a-mi aduna resursele și a menține patina unei oralități ușor expresive ce-a convins personalitatea covârșitoare a domnului profesor. Nici n-am apucat bine să termin șirul explicațiilor mele, c-am și auzit suspinul oarecum încătușat al colegei noastre Beti, ce nu-și mai putea controla lacrimile. Alături de ea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Radu Petrescu sau În preambulul celor ale lui Liviu Petrescu, reproduse În continuare, aici, despre anacronismul tot mai evident al acestui tip de comunicare, Într-o vreme când chiar și dialogul scris preferă formele directe, imediate și clar țintite ale oralității, cum au fost ele intermediate de telefon, telegraf, magnetofon etc. Poate, altădată; la sfârșitul setului epistolar, eventual. Chiar și forma nepretențioasă a „biletului” contemporan, lăsat pe masa vecinului de birou sau inseriat În apelurile de pe e-mail, permite Însă, cred, lectura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Cei care au cunoscut epoca, sigur că lecturează cu aviditate volumul doi : autorul povestește cu talent literar ( el are, de altfel, jucate două piese și un film la care a semnat scenariul), cu simț de observație, cu umor, cu agreabilă oralitate ( din prefața la volumul Întîi, se Înțelege că memoriile au fost dictate, nu redactate direct de autor!) ; analiza sistemului politic comunist este făcută cu duritate, fără menajamente. Portretizarea colegilor ,chiar și-n cîteva rînduri, surprinde esența. Trecerea graniței este și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
expresia lui Emil Cioran), originea lor poate fi dibuită în secolele medievale, în care Imperiul Otoman a cuprins Grecia și statele slave din Balcani, orientalizîndu-le profund și, se pare, pentru totdeauna. A rezultat o lume anistorică, multietnică, un spațiu al oralității și al fantasmelor, de o sărăcie pitorească și în același timp de o opulență de basm oriental, mai cu seamă însă o lume a toleranței fără sfârșit. Aceștia sânt Balcanii mei primordiali, care formează și azi substratul lumii sud-dunărene: biserica
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Hara din romanul „Pe aripile vântului” (a cărei foame era pricinuită de ravagiile războiului de secesiune din S.U.A.), șterge farfuria de resturile mâncării cu dumicați de pâine, pe care, apoi, Îi Înghite. Nota definitorie a stilului acestui memorialist o constituie oralitatea. Dumnealui scrie așa cum povestește Într-o lungă convorbire telefonică. Încă nu l-am văzut aievea pe acest autor, Însă din cele câteva convorbiri telefonice, lungi și delectabile, știam deja (adică până la primirea cărții) că este un cozeur fermecător, un narator
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În variate domenii practice ale activității umane. Impresionante sunt pentru orice lector, nu numai pentru noi, atât cunoștințele foarte Întinse de literatură română, de literatură universală, de lingvistică, de istorie și de religie, dar și mijloacele de exprimare, cu osebire oralitatea stilului. Pe măsură ce Înaintezi În lectură, ești tot mai captivat de naturalețea cu care povestește autorul, părându-ți că-i lângă tine, seducându-te Într-atât Încât uiți și de mâncare și de somn. Ești fascinat și de bogăția ideilor și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fond fidelă marii tradiții a prozei „realiste“ dintotdeauna - în fapt, a Prozei. Dincolo de asta, maniera ei particulară stă în orchestrarea muzicală, estetizantă a sintaxei (un sound de modă retro, cu tăietură rafinată, foarte modernă), în balansul abil al discursului între oralitatea populară și distincția cultă, și mai ales în dramatizarea accentuată a narațiunii. Multe dintre scrierile acestei autoare sunt parcă scrise pentru a fi puse în scenă. Unele au și fost, cu un important succes de public. Oricum, de la „autoficțiunea feminității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
al romanului pune în valoare urzeala romanescă. Cititorul trece cu entuziasm de la un punct de vedere la altul, de la o epocă la alta și poate recompune o vastă lume caleidoscopică. În același mod cu Céline, Gabriela Adameșteanu exploatează cu succes oralitatea limbii, și suntem cuceriți de cuvintele Vicăi care, pentru că a trăit o viață atât de grea, nu se plânge și nu se înduioșează niciodată de soarta ei. Departe de orice urmă de pesimism, autoarea ne face să împărtășim existența Vicăi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Aceeași rămânere în exterioritate în alăturarea lui Țuțea și Noica. Dincolo de faptul că erau apropiați ca vârstă, descinzând amândoi din "interbelic" (așadar "bătrînei" și "tataie"), nimic nu-i leagă: Țuțea era un "personaj", un cabotin de geniu dotat cu o oralitate prodigioasă, dar incapabil să scrie o pagină coerentă. De pe urma lui au rămas "322 de vorbe memorabile" și admirația înduioșată a lui Cioran. De pe urma lui Noica a rămas ultimul sistem de ontologie european. Noica aparține istoriei gândirii, Țuțea mitologiei culturale. " Dar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
economic și social) va intra, ca un virus contagios, În România, că dispar limitele. Și Daniel Knorr e un virus. În primul rând, el nu mai vorbește o limbă națională, ci un idiom personal: topica pe care o folosește, plăcerea oralității, dar și manipularea unui limbaj În grad zero sunt speciale. Interviul l-am realizat prin email și o parte pe Skype (tocmai pentru că Internetul e deja parte a subconștientului nostru): răspunsurile sale sunt ale unui artist matur-jucăuș care nu vrea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
spre magie și ocultism. În basmul modern legile naturale sunt suspendate, iar determinațiile spațiale de obicei lipsesc. Autorul se joacă cu timpul și cu spațiul, reușind să-și manipuleze de cele mai multe ori cititorul. „În momentul În care basmul părăsește sfera oralității, se modifică și raportul dintre emițător și receptor; comunicarea devine indirectă (textul este vehiculat cu ajutorul mediilor artificiale) și intervin coduri suplimentare abstracte (scrierea, de pildă); În schimb, legătura emițătorului cu textul se subiectivizează: el este acum autor (nu simplu colportor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și de ce Basarabenii, sub Ruși, s-au Întors la oralitate și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat rusească - nici muzica textului slavon... - Și ție-ți plăcea. Când erai copil și păduri cutreieram... ca să nu ne repatrieze Rușii În Siberia, cum ziceai, mai ții minte, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care, de cele mai multe ori, sunt determinantele invizibile ale situației), textul poate fi definit ca orice producție vizibilă rezultată în urma unui act de comunicare. Extensional, textul este "discursul fixat prin scriitură"19, însă putem extinde această definiție introducând și fixarea prin oralitate, prin suport radio, prin televiziune. Astfel, texte ale discursului vor fi: enunțuri, ansamblul imagine-cuvânt, ansamblul cuvânt-sunet, precum și ansamblul cuvânt-sunet-imagine specific televiziunii. Această abordare opune textul, ca obiect material, discursului, ca ansamblu virtual de producții lingvistice relative la o poziție socială
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
sine. Discursul nu este doar un eveniment comunicativ, ci și o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social, el însuși parte a discursului. Extensional, granițele discursului se extind maximal. Discursul cuprinde, în sfera sa, pe de o parte, oralitatea, scriitura și dialogul, iar, pe de altă parte, gestica, limbajul non-verbal, imaginile și orice altă producție simbolică a unui context discursiv. Analiza componentelor discursului s-a realizat prin precizarea caracteristicilor acestuia în cadrul unei tripartiții menite să releve plenar, în capitolele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Întâmplări. Își nara prost invențiile, tocmai pentru că știa că Timpul avea să le șlefuiască, dacă meritau, așa cum făcuse deja cu Odiseea și O mie și una de nopți. La fel ca literatura la Începuturile sale, Nierenstein s-a redus la oralitate, căci nu ignora faptul că anii aveau să sfârșească prin a scrie totul. Naturalism la zi Nu fără un sentiment de ușurare am observat că polemica descripționism - descriptivism nu mai ocupă prima pagină a suplimentelor literare și a celorlalte publicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ajun și cel al dimineții neînțărcate, nu vom uita cu ușurință batjocoritoarele diatribe proferate de Loomis, causeur neobosit, contra metaforiștilor care, pentru a da sens unui lucru, Îl transformă Într-altul. Atari diatribe nu au ieșit niciodată, desigur, din sfera oralității, căci Însăși severitatea operei le respingea. Nu există, oare, o mai mare capacitate de evocare În cuvântul lună - obișnuia el să Întrebe - decât În ceaiul privighetorilor, În care ar fi travestit-o Maiakovski? Datorită mai mult formulării de Întrebări decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
băuturii, mâncării, mărgelelor și celorlalte se oferă povești: adevărat etalon, monedă absolută. În aceste condiții, stilul ultimului Sadoveanu nu poate fi decât rafinat-livresc, îndepărtându-se de vorbire și apropiindu-se de scriere. Aceasta mai înseamnă: forme ale scriiturii, nu ale oralității; artificiu, nu spontaneitate; joc, nu invenție; manieră, nu poezie. Așadar, o artă a expresiei, înflorită și prețioasă; uniformă și decorativă; cântătoare, cadențată ca în versetele biblice“. Poate că temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a-și contempla cu obiectivitate propria devenire istorică și culturală, fără menajamente și fără înfrumusețări decorativiste. Este evident faptul că principalele surse de reconstituire a mitolo- giei românești sunt textele și manifestările folclorice, fenomene cultu rale caracterizate prin anonimat și oralitate. Din punctul de vedere al cercetătorului, dezavantajul pe care îl prezintă o cultură tradițională, eminamente orală (sărăcia izvoarelor scrise), este recom- pensat de un avantaj esențial : perpetuarea în forme vii a unor străvechi motive mitice și practici rituale. Aceste date
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
informatizate este propus pentru a asocia mediile de masă și mediile de comunicare.49 McLuhan definește mass-media catalogând-o în medii calde, precum radioul, cinematograful, tehnica foto, alfabetul fonetic, tipăritul și în medii reci, în care se înscriu telefonul, televiziunea, oralitatea, desenele animate 50. În evoluția comunicării de masă pot fi identificate trei etape. Prima constă în ceea ce McLuhan, în stilul său caracteristic, plastic, a numit Galaxia Gutenberg 51, aflată sub semnul scrisului și, în special, al tiparului. Producția de carte
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
iaca te ții de drum. (Adrian Alui Gheorghe) Criticul Grigurcu a ținut să rămână cu consecvență pe baricada profesiei sale, spre a face în ciudă poetului Grigurcu Constantin Noica spune că avem o literatură de urechiști, nedesprinsă de duhul unei oralități, propriu culturilor populare. Eticheta pe care o aplică nu este una măgulitoare și anume aceea de lăutărism, care s-ar caracteriza prin "reușita de a spune lucrurile oarecum "după urechi"" iar omul de cultură român e slăbit de "deschiderea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]