6,939 matches
-
pentru angajatorii americani, ei s-ar minuna cum pot companiile belgiene să-și mențină competitivitatea cu aceste orare de muncă flexibile. Totuși, este interesant de observat din nou, ca, la fel ca În Franța, lucrătorii belgieni au avut o productivitate orară mai mare decât cei americani În 200251. Europenilor le place să spună că „americanii trăiesc ca să muncească” În timp ce „europenii muncesc ca să trăiască”. La ce folosește să câștigi mai mult, argumentează ei, dacă nu ai timp liber ca să te bucuri de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
școlilor generale. Conform programei școlare de educație fizică pentru clasele a Va și a VI-a, aprobată prin ordinul ministrului educației naționale cu nr. 4237 din 23.08.1999, noua concepție despre predare vizează următoarele aspecte metodico-organizatorice: adoptarea unei scheme orare care să asigure realizarea obiectivelor cadru; stabilirea conținuturilor potrivit schemei orare adoptate, condițiilor materiale, tradițiilor și opțiunilor elevilor; asigurarea prin orar a valorificării integrale a bazei sportive și a posibilităților de demixtare a claselor; omogenizarea nivelului de pregătire al elevilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Va și a VI-a, aprobată prin ordinul ministrului educației naționale cu nr. 4237 din 23.08.1999, noua concepție despre predare vizează următoarele aspecte metodico-organizatorice: adoptarea unei scheme orare care să asigure realizarea obiectivelor cadru; stabilirea conținuturilor potrivit schemei orare adoptate, condițiilor materiale, tradițiilor și opțiunilor elevilor; asigurarea prin orar a valorificării integrale a bazei sportive și a posibilităților de demixtare a claselor; omogenizarea nivelului de pregătire al elevilor începând din clasa a V a și reluarea conținuturilor învățate pe parcursul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
orientare și consiliere, dacă aceasta este prevăzută în planul - cadru; b) în afara orelor de curs, în situația în care în planul-cadru nu este prevăzută ora de orientare și consiliere. În această situație, dirigintele stabilește, consultând colectivul de elevi, un interval orar în care acesta va fi la dispoziție elevilor, pentru desfășurarea activităților de consiliere și orientare. Atribuțiile Comitetului de Părinți al clasei Secțiunea 1 Dispoziții generale Art.45. (1) Părinții/tutorii legali au dreptul și obligația de a colabora cu unitatea
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
este φ0+π/2, iar pentru accelerație este φ0+π. Proiecția fazorului pe axa Ox sau Oy este egală cu valoarea instantanee a mărimii respective. Se poate considera că fazorii sunt ficși, iar axele de coordonate se rotesc în sens orar cu viteza unghiulară ω. Se observă că, derivarea în raport cu timpul, a mărimilor complexe ce reprezintă mărimi oscilatorii sinusoidale, revine la înmulțirea lor cu jω=ωejπ/2, adică la înmulțirea lor cu ω și defazarea cu π/2, înainte. În general
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pe copil să-și exprime gândurile, ideile, sentimentele prin muzică, conturându-i prin aceasta o personalitate armonioasă, sensibilă și creativă. Baza educației muzicale a elevilor o pun educatoarele și învățătorii, care, în condițiile unui spațiu destul de limitat afectat în plaja orară a disciplinei Educația muzicală, încep și desfășoară procesul amplu și complex al educației elevilor în spiritul receptării, asimilării și prețuirii valorilor muzicale, proces ce va continua apoi, de-a lungul întregii vieți. Prezenta lucrare, concepută de un practician pentru practicieni
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
de conviețuire cu ceilalți; creează copilului posibilitatea de a se compara cu cei de vârsta lui; îl familiarizează pe copil cu microgrupul social în cadrul căruia învață să devină partener, să joace unele roluri sociale; îl obișnuiește pe copil cu programul orar, cu programul de viață, cu schimbarea mediului de existență; stimulează dezvoltarea autonomiei personale și a independenței. Se constată că unele familii manifestă totală încredere în rolul pe care școala îl are asupra dezvoltării copilului, pe când altele sunt dezinteresate. Parteneriatele dintre
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
fizică obligatorii din clasele III - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de baschet se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun si orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale jocului de baschet se manifestă în trei direcții: Direcția recreativ-distractivă; Direcția compensatorie, de refacere neuro-psiho-motrică; Direcția formativă asupra personalității si caracterului elevilor. Desigur că, practicarea jocului de baschet în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
curriculare sunt numite curriculum formal. Avem de-a face cu trei categorii de obiectivări ale demersurilor curriculare: a) obiectivări primare: planul de învățământ și programele analitice; b) obiectivări secundare: manualele (pentru elevi) și metodicile (manualele profesorilor); c) obiectivări terțiare: programe (orare) școlare, planificări calendaristice ale materiei (trimestriale sau semestriale), proiecte pedagogice. Normele cuprinse în aceste documente au caracter oficial și obligatoriu (planul de învățământ și programele analitice); altele au caracter oficial, dar nu și obligatoriu (manualele școlare); altele au numai caracter
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de către angajați sau de alte persoane pentru a prelucra informații personale sau ale altor persoane sau organizații fără avizul prealabil al conducerii. Valoarea pierderilor pentru o componentă a sistemului de prelucrare automată a datelor poate fi determinată prin înmulțirea tarifului orar de plată pe care l-ar percepe o unitate specializată cu timpul cât ar avea loc folosirea neautorizată a componentei, ținând cont de abilitățile manageriale din acest domeniu. Edificator este următorul tabel: Tabelul 1.18. Folosirea neautorizată a echipamentelor Dezvăluirea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
determină prin evaluarea tuturor cheltuielilor necesare realizării softului, ceea ce ar însemna ponderarea numărului mediu de instrucțiuni din fiecare program cu numărul mediu de ore necesare unui programator principal pentru a le scrie, codifica, depana, testa. Rezultatul se înmulțește cu tariful orar plătit unui astfel de programator. Preîntâmpinarea acestor pierderi se poate realiza printr-o moralitate ridicată a personalului sau printr-o atitudine fermă a conducerii în probleme de securitate a sistemului. Modificarea neautorizată a softului O astfel de posibilitate apare atunci când
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atâtea frunze-n palmă / și un crin pe inelar”. Gesturile suprarealiste, evocatoare de absență (în Salut panglica pălăriei, fără cap, ocupă scena), accentele de umor negru („Tu mă credeai la bariere / trăgând cu pușca în jivine / dar dacă schimbi fusul orar / dă-mi cangea să mă prind de tine”) sunt, de asemenea, pregnante. Și când reușește să evite capriciile unor asociații alese pentru efect, P. găsește în poezie un spațiu care e numai al său prin balansul, convingător, între ușurința jocului
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
la unul sau două comportamente circumscrise, această sarcină este propusă, niciodată impusă. Natura și nivelul participării pacientului oferă foarte multe informații pentru individualizarea metodelor de tratament. Analiza cantitativă a rezultatelor nu se poate limita la o lectură normativă. Unele fluctuații orare sau zilnice generează întrebări privind variabilele interne sau externe capabile să le explice. In unele cazuri, auto-observația poate antrena schimbări în comportamentele evaluate. Condițiile obținerii eficienței acesteia au făcut obiectul unor cercetări diverse. Astfel, s-a demonstrat că observația unui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cere terapeutului său să redacteze un raport în care să justifice continuarea tratamentului. Acesta pregătește un document pe care îl redactează împreună cu Doamna B. și îi înmânează și ei o copie. Consultația telefonică Terapeutul care practică TCD oferă pacientului intervale orare în cadrul cărora aceasta poate să-l contacteze prin telefon pentru a obține un sprijin în aplicarea competențelor sale privind controlul situațiilor dureroase. Primul obiectiv al acestor consultații telefonice este acela de a permite generalizarea competențelor la situațiile cotidiene în vederea însușirii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-mi spăl mâinile” este insuficientă. Trebuie să știm cum se efectuează această spălare, de cât timp are nevoie și de câte ori se realizează în fiecare zi. De exemplu, să noteze frecvența și durata comportamentului de spălare a mâinilor în anumite intervale orare timp de mai multe zile. De exemplu, să nu efectueze ritualul spălării. Stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi. Senzații corporale, gânduri. Anticiparea unui eșec sau a unei judecăți negative, de exemplu. De exemplu, în cazul unei disfuncții erectile, dispariția sau menținerea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
problemelor satului românesc. Cei intervievați au tendința de a include prezenta campanie în seria emisiunilor „Viața satului” și „Ferma”, pentru că se referă tot la evenimente direct legate de lumea rurală, și pentru că două dintre emisiuni au fost difuzate pe intervalul orar al „Vieții satului” și moderate de prezentatorul principal al acesteia, Gabriel Gherghescu. Pentru săteni, aceste programe TV sunt foarte utile deoarece le furnizează informații despre integrarea în Uniunea Europeană și despre efectele pe care aceasta le va avea asupra vieții rurale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
astfel de mediu, pe care va dori să-l înțeleagă și să-l stăpânească. Computerele devin obiecte ale unui peisaj comun, întâlnit la tot pasul. Prin ele vei avea acces la realități diversificate, cu iz pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii în care trăim, noi moduri de înțelegere, de simțire, de raportare la ceilalți, de încorporare a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoașterii. Unii autori (Castegnau, 2005) fac o distincție între cultura audiovizuală, deja clasică, și cultura de tip internet, de ultimă oră. În cadrul culturii audiovizuale, ce corespunde unei rețele stelare (unul se adresează către toți), emitentul (profesorul) impune constrângerile tematice și orare la consumatorii receptori. Cel ce are puterea (formală, instituțională) emite mesaje, ceilalți le primesc. Această schemă, pe care se bazează învățământul la distanță, nu face decât să reediteze vechile principii pedagogice, realizând o educație frontală tradițională, cu o slabă interactivitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățare. „Al treilea val” trebuie să urmeze. Curriculumul din România a ajuns, după aproximativ 15 ani de căutări, dar și de transformări importante, în momentul unei noi schimbări. Nu vorbim aici despre o schimbare de conjunctură, la nivel de alocări orare în planurile de învățământ, sau despre schimbarea unor conținuturi cu altele noi... E nevoie de o altă concepție privind proiectarea și dezvoltarea curriculumului, valorificând experiența și expertiza acumulate, dar trecând dincolo de ele și de structurile de organizare consacrate. Șansa interdisciplinarității
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
semio-discursivă, care nu se limitează la cuantificarea și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
intervalul prime time pe trei canale private (PRO TV, Antena 1, Prima TV): EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Frecvența schemelor de violență în intervalul prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților), în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se referă nu doar la intensitatea violenței în același tip de programe, ci și la proporția serialelor, programelor dramatice și a desenelor animate importate, mai ales a celor din SUA, care tind să amplifice nivelul violenței televizate în anumite intervale orare, inclusiv în prime time, când „televiziunea familială” este mai prezentă. Comparația privește ponderea violenței în seriale și filme de acțiune, de aventură, polițiste. Este importantă compararea situației din România cu cea din alte țări (pe aceste subiecte), cum ar fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între 26 iulie și 8 august și 28 octombrie și 11 noiembrie 2004. Au fost analizate și evaluate 10 canale în prima etapă și 12 canale în etapa a doua. Intervalele orare de monitorizare (de fapt, analiză și evaluare) au fost 19-24, plus știrile de la ora 17 (PROTV, Antena 1) și știrile de la ora 18 (Prima TV). Astfel, timpul de monitorizare a acoperit programele difuzate în: ● Intervalul „acces prime time” (orele 17-19
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]