1,597 matches
-
Ion Barbu, de exemplu), în creații neomoderniste ori postmoderniste, de la generația șai zecistă la „douămiismul poetic românesc“ (Ștefania Mincu). Lirismul narativ este asociat poeziei contemporane și are ca premisă ipostaze ale omului modern, care nu mai este contemplativul romantic, izolat orgolios în himerica sferă a visului, ci o prezență esențial activă, dinamică, traversând experiențe existențiale, aventuri în orizonturile cunoașterii sau banale evenimente cotidiene, confruntânduse cu sine sau cu ceilalți, cu timpul, cu iubirea, cu moartea. Acest tip de lirism este definit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de viață (caracteristică a romanului experienței). Student eminent la Filosofie, împătimit de cunoaștere, însetat de absolut, el ilustrează tipologia intelectualului inadaptat. Ca majoritatea eroilor lui Camil Petrescu, Ștefan este un om superior, năzuind spre perfecțiune, este un spirit lucid și orgolios, cu un caracter inflexibil, care îl împiedică să accepte compromisul. Provenind din familia unui intelectual de elită, fără mari resurse materiale, Ștefan are un statut social modest, care se schimbă însă radical prin moștenirea neașteptată, lăsată de unchiul său, Tache
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nopții de 15 februarie, când, întors de la Azuga, nuși găsește soția acasă, urmată de o despărțire torturantă și de împăcarea fragilă (cap. 5, Între oglinzi paralele), redeschide răni dureroase în sufletul lui Ștefan. Este reliefat astfel un spirit dilematic și orgolios ce refuză până și ideea că este gelos. Întâlnirea cu Ela la Câmpulung (cap. 6, Ultima noapte de dragoste) îi aduce eroului certitudinea că femeia iubită îl înșală cu Grigoriade și Ștefan hotărăște săi ucidă. Acest punct culminant al poveștii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la fruntea gânditoare, Și blondul șir de forme, urcând din soaren soare, În largul vieții revarsă un trecut. 3. Din călătoarea undă, din apele eterne, Îmi însușesc vestmântul acelor care mor, Și înnoit și ager alerg, subtil fior, - Prin săli orgolioase ori umede caverne. 4. Și astfel, în Pământuri croindumi vaste porți Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată, Aduc Înaltei Cumpeni povara mea, bogată Deatâtea existențe și tot atâtea morți. (Ion Barbu, Elan) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oară cu fermitate. Revenirea la valorile morale autentice nu mai este însă cu putință și eroii vor plăti cu viața abaterea de la norma etică. Ghiță își ucide soția și este, la rândul lui, ucis de Răuț, din porunca lui Lică. Orgolios până la capăt, sămădăul nu se dă prins și alege sinuciderea, izbinduse cu capul de un stejar. Hanul, locul așezat simbolic la hotarul dintre Bine și Rău, este purificat prin foc. Imaginea oaselor albe ieșind pe ici pe colo din cenușa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
student la Medicină. Confruntat cu o lume necunoscută, fără instinct de rudenie, aprigă și agresivă, Felix își construiește o conduită superioară: Voi căuta să fiu bun cu toată lumea, modest și sămi fac o educație de om. Voi fi ambițios, nu orgolios. Pasionat de cercetarea științifică, el studiază cu îndârjire, afirmânduse curând ca un intelectual autentic, în care clocoteau idealuri mari, probleme și energii. Singura ființă căreia îi împăr tășește aspirațiile sale este Otilia, care îi plăcuse de la început, pentru aerul ei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unei asemenea responsabilități. 4. teme: cunoașterea/aspirația spre cunoașterea totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa rele, apele primordiale, călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea contrastivă a lumii fizice (călătoarea undă/apele eterne) sau de a evidenția procesul complex al evoluției
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea contrastivă a lumii fizice (călătoarea undă/apele eterne) sau de a evidenția procesul complex al evoluției umane (săli orgolioase/umede caverne). 7. Epitetul din sintagma apele eterne actualizează mitul Sfintelor Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
săli orgolioase/umede caverne). 7. Epitetul din sintagma apele eterne actualizează mitul Sfintelor Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune în evidență trufia omenirii care a durat monumente ce sfidează timpul. Potențată prin antiteza cu umedele caverne, sintagma personificatoare surprinde și progresul umanității, forța sa creatoare. 8. Din punctul meu de vedere, poezia lui Ion Barbu (care este inclusă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
paloș. Simptomatic, numele lui SaintJust - Sfânta dreptate - devine și porecla dată de Penciulescu lui Gelu. Spre deosebire de Saint Just însă, drama lui Ruscanu nu se naște numai din inflexibilitatea cu care acționează în numele idealului de justiție, ci mai ales din luciditatea orgolioasă cu care disecă realitatea: Câtă luciditate atâta existență, deci atâta dramă. Când „jocurile“ lumii reale se dovedesc mai puternice decât jocul ideilor pure, adevărate axe ale vieții, eroul refuză complicitatea cu această lume mediocră guvernată de „adevăruri“ relative, pragmatice și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
metoda, pentru că altfel el nu renunță la viziunea Marelui Tot, pe care atomismul pozitiviștilor nu putea decât s-o dezavueze. O asemenea integrare a părții în totalitate dă seama nu numai de situarea părții în raport cu întregul o poziție modestă, deloc orgolioasă, precum în cazul romanticilor -, ci și de întreg, care poate fi înțeles astfel prin prisma componentelor sale. Această deosebire este sesizată într-un fel și de A. Metzger. El arată că, dacă la Dilthey "înțelegerea <<celei mai intime intenții a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lui Metzger nu ne conving. Drept urmare, concluzia autorului, dincolo de formularea ei plastică, ni se pare greșită prin accentul pe care-l pune: "Între romantici și Dilthey există declinul siguranței de sine."153 Dacă "siguranță de sine" înseamnă afirmarea intempestivă și orgolioasă a unor certitudini provenite în fond din predispoziții solipsiste, ori din frustrări și insatisfacții, atunci poate că Metzger are dreptate. Dar dacă ne gândim la binecunoscuta labilitate a romanticilor (vezi și scurta analiză psihologică pe care am întreprins-o în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
afirmă în mod relativ, dar fals prin ceea ce afirmă în mod absolut. Sau într-o reformulare unde accentul cade pe temporalitate: adevărat în raport cu stadiul pe care îl reprezintă, dar fals dacă este absolutizat în raport cu etapele ulterioare. Este tocmai ceea ce face, orgolios, Hegel cu propriu-i sistem. Și ceea ce i-a atras acuzația de dogmatism și a stârnit așa cum am văzut revolta împotriva Sistemului său. Am zice că tocmai sistemul care se dorea a fi încununarea filozofiei a contribuit, în mod paradoxal
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cucerire prin toată lumea, adică fundamentarea certă a ideilor și acțiunilor sale, el găsește acum, revenind la sine însuși." (s.n.)182. Așa cum vom arăta și în ultimul capitol, filozofia își păstrează vocația totalității și caută să și-o împlinească, ignorând parcă, orgolioasă sau nu, limitele pe care i le semnalează, cu luciditate, epistemologii. 6. O imagine alegorică despre Zusammenhang și pars pro toto În loc de concluzie, să ne amintim ce spunea Cusanus atunci când încerca să explice raportul dintre lucrurile existente în lume și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și cu simț practic, un legatar ludic al vechii societăți ardelene distruse de comunism, dar și un sarcastic justițiar vs. mediocritatea fără har. Abordarea jurnalului "Trecut-au anii" de Virgil Ierunca (Lădești, jud. Vâlcea, 1920 - 2006, Paris), pleacă de la apostazia orgoliosului autor ce nu s-a împăcat cu gândul că s-ar fi putut înșela într-o viață de om în privința altor oameni, dovadă stând distrugerea a zeci de caiete scrise de-a lungul a cinci decenii. Gestul e calificat de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a subiectului. În sens poetic, spațiul locuit este hieroglifa persoanei, expresie materială și totodată simbolică a unei naturi umane. Cînd se confundă cu blazonul familiei, expresie a ridicării pe scara socială, casa este și obiect al expunerii, al expozițiunii, etalare orgolioasă, dar caracteristică, a însemnelor de proiecție și autoimagine. Mistica "cetății" arată descoperite, pe parcursul întregului ciclu al Hallipilor, atît înflăcărarea lirică a celibatarei Mini, cît și cinismul unor rezidenți de ultimă generație, precum Ada Razu, doctorul Walter, sau Coca-Aimée, pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
frămîntarea degetelor exsangve...Participarea lui este separată interior (într-un act al vederii, împărtășind inconștient suferința care se reflectă în gesturi și paloare) și brutală în replicile de scenă. Doamna T., Dama cu cameliiapar împreună, supratextual, ca victime gratuite ale orgolioasei puneri în scenă, spre știința publică, a geloziei lui AL(FRED)O. "În romanul Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, există referiri exprese la "marile "scene" clasice": Cînd sufeream atît din cauza unei priviri, nici nu-mi puteam închipui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pe care și autorul o lasă a se manifesta cu dublul ei sens. Dincolo de tragedie, victorie efemeră și măruntă a celorlalți; ca titlu, ironie a modestiei abuziv asumate, construită ca un scut, pentru a acoperi eșecul. Inteligența alertă și, firește, orgolioasă, simțul infailibil al propriei superiorități, priceperea șireată, natura lesne de recunoscut a exemplarului unic prin care impune, de pildă, femeilor, l-au predestinat pe Ioanide notorietății. Insularitatea agravează însă diferențele și atrage replica violentă a rivalilor. Personajul ține la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
-mpace, pentru a repara sufletul rănit al băiețelului lor. Și-l mai și expediau în excursia asta cu clasa, ca și cum ar fi vrut să scape de cel a cărui prezență le aducea mereu aminte de împăcare, pe care erau prea orgolioși să recunoască că și-o doreau. Parcă ei se purtau ca niște copii, iar el ca un om mare. Îi plăcea de obicei să călătorească, totuși acum ar fi preferat să rămînă acasă sau să fi plecat într-o excursie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
împiedică distrugerea acesteia. Prin moarte, Manole se unește cu Mira și cu biserica (Actul V). Manole este un arhetip al artistului, un personaj titanic, are voința de a clădi, trece de la asceză la suferință; este înzestrat cu aspirații antagonice, revoltat, orgolios, sfârșește prin zborul icaric de pe acoperișul bisericii. Mira simbolizează destinul și ideea de pace, iubirea totală, perfecțiunea. Ea este veselă, sinceră, dansează nevinovată pe spatele lui Găman, e încrezătoare în harul viitoarei construcții, vrea să împiedice crima și intră singură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Farfuridi și Brânzovenescu, iar în relație cu Nae Cațavencu este perfid și violent. În vorbirea lui Zaharia Trahanache se constată lipsa unui mesaj, tautologia, cacofonia, absurdul comunicării. Nae Cațavencu se află în ofensivă cât timp deține scrisoarea compromițătoare, fiind orgolios, agresiv, inflexibil, dar poate fi ipocrit, fățarnic, sentimental; patriot, umil, atunci când este lipsit de obiectul șantajului. Discursul său este, pe alocuri, aberant ("Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire").Cu nume de rezonanță culinară, Farfuridi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
amploiat". Acesta era Rică Venturiano, arhivar la o judecătorie de ocol, student în Drept și publicist, care se îndrăgostește la un spectacol, de Zița, cumnata lui Jupân Dumitrache. Rică Venturiano a trimis un mesaj Ziței, dar acesta a ajuns la orgoliosul proprietar din cauza unui meșter "binagiu", care a schimbat numerele caselor: "a bătut numărul 6 d-a-ndoaselea". În alt plan, Veta coase galoanele la mondirul lui Chiriac, amantul ei, "tejghetar, om de încredere al lui Jupân Dumitrache, sergent în gardă", conversează "cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin intermediul visului: "Ea îl privea cu un surâs/ El tremura-n oglindă/ Căci o urma adânc în vis/ De suflet să se prindă". Poetul își situează eroul într-un mediu fizic și moral înalt ("Eu sunt Luceafărul de sus"); este orgolios, are conștiința de sine a geniului, origine zeiască și capacitatea de a se metamorfoza la chemarea fetei de împărat. Aceasta își chema iubitul cu vorbe încărcate de forță magică. Dorința se prelungește în vis și Luceafărul coboară din sfera lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
încununată de flori albastre de genunchiul ei, iar pe umărul ei cânta o pasăre măiastră". "Floarea albastră" simbolizează fericirea, iar "pasărea măiastră" semnifică supranaturalul, cântecul vrăjit. Dragostea lor este proiectată în infinit, unde universul este plin de muzică și armonie. Orgolios, eroul vrea să pătrundă taina și să atingă cunoașterea absolută. El îndrăznește, o clipă, să se considere Dumnezeu, dar este sancționat, readus la starea de luciditate și redevine Dionis. Toate întâmplările s-au desfășurat numai în vis. Maria, fiica spătarului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eroului. Are impresia că domnul G., avocat obscur și bărbat monden, îi acordă prea multă atenție Elei și analizează fiecare gest și fiecare cuvânt al acesteia. Pentru el soția reprezenta idealul său de iubire și feminitate, și fiind hipersensibil și orgolios, amplifică drama, ridicându-și suferința la dimensiuni cosmice. Negăsind un punct de sprijin nici în plan sentimental, nici în plan social, Ștefan Gheorghidiu trăiește drama omului singur, inflexibil moral, fără să accepte compromisuri. Eroul trăiește în lumea ideilor pure aspirând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]