2,661 matches
-
care sunt dispuse paralel cu axa centrală. într-o lucrare apocrifă, cronicarul francez anonim povestește:„când Le Nôtre și-a trasat ideile, l-a adus pe Ludovic al XIV-lea la fața locului pentru a judeca distribuția principalelor părți ale ornamentelor. A început cu două mari bazine care sunt localizate pe terasa din fața castelului, cu decorurile lor magnifice. Apoi și-a expus ideea privind aripile duble de scări, care se află pe partea opusă centrului palatului, împodobite cu tisă și cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ilustrat, editat la Amsterdam în anul 1682:„Amabile cititor, este bine cunoscut cum Franța și în special Curtea Regală excelează asupra altor locuri în tot ceea ce privește modul în care se desfată. Admirabilele clădiri și grădini de povești cu toate ornamentele imaginabile și cu spectacolele încântătoare reprezintă pentru ochiul spectatorului obiecte atât de abundente și bogate, încât într-adevăr uimesc pe oricine. Dintre aceste lucrări, nu este nimic mai admirabil și mai demn de laudă decât Grădina Regală de la Versailles, și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dublă identitate. Pe o față (fig. 17av) are, în registrul de sus, un medalion cu vas ceramic, deasupra căruia, pe marginea medaliei, este inscripția arcuită PRIMĂRIA CUCUTENI JUDEȚUL IAȘI. În registrul de jos, inscripția CUCUTENI 5000 este așezată pe un ornament alcătuit din viță de vie cu frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Fața cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICA / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers (fig 52rv), în zona centrală, este plasat chipul lui Asachi, așezat pe un ornament semicircular din frunze de laur dispuse
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICA / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers (fig 52rv), în zona centrală, este plasat chipul lui Asachi, așezat pe un ornament semicircular din frunze de laur dispuse simetric, având deasupra inscripția arcuită PER ASPERA AD ASTRA (Cu greutate până la stele). Inspirat ales ni se pare acest dicton latin, care face o interesantă legătură dintre mesajul aversului și cel al reversului. Așa
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o plachetă (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunică militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau în secția turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina din Iași. Memoria lui Cuza este cinstită și pe două medalii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în dreapta, numele gravorilor G.ADOC și VG (inițialele lui Vasile Gabor) fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE EMIL PALADE / PRIMUL ROMAN LAUREAT / AL PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus faclă stilizată din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta. Inscripția centrală este, de fapt, continuarea inscripției circulare marginale OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” (sub formă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sau clasă de obiecte se poate folosi în modul cel mai eficace și mai rațional doar potrivit naturii lui sau principalei lui însușiri. El capătă o utilizare secundară numai când funcția lui primară s-a perimat; vechea vârtelniță devine un ornament sau o piesă de muzeu; clavicordul, oare nu mai poate servi pentru muzică, este transformat într-o masă de scris utilă. De asemenea, natura unui obiect reiese din utilizarea lui ; el este ceea ce face. Un obiect are structura necesară îndeplinirii
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dincolo pare a se face trimiterea către lucrurile, ideile, fenomenele a căror perenitate, odată stabilită, au fost așezate în paginile cărților închise sau, simbolic, a unei cutii. Cartea deschisă face legătura, prin așezarea sa într-o poziție oblică, diagonală între ornamentul floral al feței de masă și lupa din planul al doilea, ambele, forme circulare aproximativ egale, dar diferențiate prin culoare și valoare, cât și structurile materiale. Aceste dialoguri ne incită la asocieri de idei și aluzii subtile, purtătoare de sensuri
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pozitivă și tonică. Gama coloristică temperată este susținută mai ales prin bogatul registru tonal valoric. O paletă ușor exaltată, luminoasă, cu tonalități de roșu, vișiniu, verde, roz la flori, galben și brunuri, până la griurile argintii ale tapetului din fundal, cu ornamente romboidale dispuse vertical, fac ca bogăția plastică să transmită privitorului starea unei bucurii temperate. Vom remarca meșteșugul desăvârșit al pictorului în coordonarea și susținerea expre- sivă a ansamblului. Deși la început, lucrarea dezvăluie tem- peramentul artistului, opțiunea sa estetică, prin-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și parcurgând cu răbdare, pas cu pas, întreaga suprafață a pânzei, să descifrăm miezurile tainice care l-au condus pe pictor atunci când, cu firea sa răbdătoare și calmă, și- a concentrat privirea asupra acestei teme. O față de masă dantelată, cu ornamente ordonate într-o suită de semicercuri amintind de structuri naturale, geometric rânduite, sunt puse în valoare prin fermitatea liniară a unui evantai închis, de forma tronconică a unui pămătuf orientat în direcție diagonală spre centrul cadrului și continuând cu baza
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și l-a impus spovedindu-se, ca apoi să primească cu sufletul împăcat taina împărtășaniei. Masa ovală, aceeași care o vedem și în alte naturi moarte, este acoperită cu o pânză a cărei textură densă este ritmată discret de geometriile ornamentului ton în ton, care rezonează într-un fel cu semnele de pe cele paisprezece prescuri ale căror simboluri au fost, la rândul lor, imprimate conform rânduielilor și canoanelor, de o femeie bătrână, văduvă și bună creștină. Un clondir cu vin, o
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
forme rotunde sau prismatice bine definite, clare. Privind natura moartă cu joben, vom descifra regulile de organizare compozițională vizibile și în alte lucrări. Recuzita însumează planul orizontal al unei lavițe acoperite cu o țesătură dungată cu alternanțe de zone cu ornamente geometrice dar și figurale peste care, un baston din bambus, orientat oblic spre dreapta, traversează cadrul marcând, pe laturile mici ale dreptunghiului pânzei, împărțirea acestora după raporturile secțiunii de aur. O pereche de mănuși din piele, șifonate, intersectează, în centrul
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
se mai făceau și cămăși cu altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm). Motivele ornamentale de pe cingători sunt foarte variate, artistic realizate, și unice în spațiul moldav.În împodobirea costumului predomină decorul geometric specific ornamentelor "albe" realizate din alesături de mână. Cheptarele și bondițele le depășesc, ca realizare artistică pe cele din alte zone ale Podișului Moldovei. Sumanul, o piesă de îmbrăcăminte cu specific moldovenesc, era aici prevăzut cu falduri și o bogată ornamentație.Încălțămintea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în: „Secolul XX”, 1988:214). Această afirmație este o parafrază succintă la „Retorica” lui Nietzsche, readucând încă o dată în prim plan cele discutate mai sus: natura metaforică a limbajului. Cu toate că metafora la origine este un procedeu retoric și poetic un „ornament estetic” care îmbracă discursul în hainele seducției și persuasiunii, se constată astăzi că ea poate fi întâlnită în majoritatea tipurilor de discurs și chiar acolo unde nu ne așteptăm, fiind intrigați că dăm peste ea și în „sanctuarul obiectivității”: discursul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că, în știință, metafora este preponderent cognitivă, iar în artă precumpănitor expresivă.” (idem:119). Metafora reprezintă, în această paradigmă un „mod non-definițional de fixare a referinței”, definindu-se ca „raționalitate imaginativă” (idem:122-123). Departe de a fi doar un simplu „ornament retoric”, metafora funcționează ca instrument de cunoaștere, ea apărând pentru a compensa carențele de „denumire”, lacune ale unui tip de limbaj în criză de termeni pentru noi aspecte ale realității. Metafora este o componentă a limbajului cotidian, Dumarsais afirmând că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
întrebuințat atât într un mod literar cât și într-unul non-literar (metaforic) unul dominând funcție de tipul de discurs sau domeniu. La extreme se situează discursul științific dominat de literalitate și discursul poetic dominat de nonliteralitate. Metafora nu este doar un „ornament estetic” ce îmbracă discursul, menit a emoționa, persuada, ci în aceeași măsură ea este o strategie discursivă, referențială, chiar dacă „slabă”, prin care locutorul poate urmări atât seducția cât mai ales îmbogățirea universului cognitiv al interlocutorului cu noi cunoștințe, „adevăruri”. Metafora
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
urmând „să-i convingă pe oameni, oferind discursului podoabe care plac”, cealaltă urmărind „să redescrie realitatea pe calea ocolită a ficțiunii euristice”. (P. Ricoeur, 1984:25,380). Funcția retorică sau rolul persuasiv al metaforei îi pune în evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul metaforic își află puterea de seducție în exploatarea unor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limbajul metaforic „se impune sau nu se impune în funcție de individ” astfel încât, individul- receptor care abordează orice propunere discursivă cu un simț critic, ce izvorăște dintr-un „instinct al adevărului” și nu dintr-un spirit al contrazicerii, va putea distinge între ornamentul care îmbracă un conținut veridic de unul care nu e altceva decât un joc al sensurilor lipsit de referință. El va gusta cu plăcere din primul, satisfăcându-și astfel atât simțul estetic cât și „instinctul cunoașterii”, în timp ce pe al doilea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
emerge din combinația semn-sens-referință, și mai puțin pentru unul de tip saussurean, ce are la bază modelul semnificant-semnificat, eliminând referința din ecuație. Ricoeur acreditează ideea că declinul retoricii se datorează printre altele și situației următoare: „reducerea metaforei la un simplu ornament...; o teorie pur ornamentală a tropului, punând în evidență în cele din urmă frivolitatea unei discipline pe care Platon o situase în aceeași categorie cu <<cosmetica>>”. Deoarece „folosirea figurată a cuvintelor nu comportă nici o informație nouă”, nu rămâne decât că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în planul zidurilor. Bolta naosului este zidită cu întărituri în cruce. Pictura interioară a fost refăcută în anul 1850 de către arhimandritul Chiril de Bizan de la Sinai. Lipsește pictura murală. Catapeteasma este valoroasă, cu cadre executate din lemn de stejar, cu ornamente florale aplicate între registrele icoanelor. Acestea sunt pictate de către un pictor anonim, în ulei, pe lemn, în stilul Renașterii. În exterior, fațada este tencuită simplu, neartistic. Are arcaturi, în multiple acolade lungărețe, deasupra cărora se află un brâu. În partea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
este constituit din trei arcade sprijinite pe două coloane libere și două semicoloane laterale (înglobate în zidurile exterioare). Un alt element neîntâlnit până atunci. câte trei ferestre la fiecare absidă (influență bizantino-muntenească), asigură lumina necesară. Chenarul ferestrelor este lipsit de ornamente. Un brâu median împarte fațada în două câmpuri registre. La partea superioară a fațadei sunt trei șiruri de ocnițe. Lucrările de construcție propriu-zise s-au executat între anii 1582-1584. În anul 1591, când Petru Șchiopul a plecat de pe tron, pictura
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
După inscripția din pridvor, pictura a fost executată între anii 1957 și 1962 (cu întreruperi) de către pictorii Nicolae Stoica și Vasile Robea, pe cheltuiala enoriașilor. În afară de chipuri de sfinți, pe pereți sunt pictate și scene biblice. Picturile sunt încadrate în ornamente decorative. Pictura icoanelor catepetesmei este cea făcută o dată cu recunostrucția bisericii (în anul 1858), este în stil renascentist și executată de pictori anonimi. Icoana Cuvioasei Parascheva este ferecată în argint, iar cea a Sfântului Nicolae este din metal aurit. Printre obiecâtele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
face corp comun cu pronaosul. Tavanul pronaosului și cel al naosului sunt bolite. Interiorul nu are picturi murale, ci numai icoane înrămate. Catapeteasma este înaltă, frumos alcătuită din tradiționalele icoane, iar câmpurile dintre icoane și dintre registre sunt împodobite cu ornamente frumos sculptate în lemn. Ușa de intrare, ca și ferestrele, au niște ancadramente împodobite cu motive florale sculptate în piatră. Clădirea are ferestre atât la pronaos cât și la absidele naosului. Altarul are o fereastră spre răsărit (la absidă), iar
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]