2,371 matches
-
din grupul apusean amintind doar aramaica iudaică, aramaica palestiniană creștină și samariteană; în aramaica iudaică s-au scris Talmudul ierusalimitean și targumurile palestiniene (traduceri în aramaică ale textului biblic ebraic); aramaica palestiniană creștină era vorbită de evreii convertiți la creștinism, ortografia sa fiind foarte apropiată de scrierea siriacă. În secolul al III-lea î.Hr., apare scrierea iudeo-aramaică1, în dezvoltarea căreia se cunosc trei faze: 1. faza paleoiudaică (250-150 î.Hr.); 2. faza hasmonaică (150-30 î.Hr.); 3. faza irodiană (30 î.Hr.-70 d.
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ebraice care stă la baza versiunii grecești. Abraham Tal spune că aparenta asemănare dintre Pentateuhul samaritean și fragmentele descoperite la Qumran ne determină să credem că cele două surse au un fond comun și deci o vârstă comună. Prin urmare, ortografia samariteană nu reprezintă o ameliorare medievală a vocalizării, ci dimpotrivă, reflectă practicile scribale de la începutul erei noastre 1. Din moment ce această ortografiere era întrebuințată și de către evrei, devine limpede că ortografia masoretică este tardivă. Odată cu inventarea punctuației (pentru desemnarea vocalelor), vechile
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
un fond comun și deci o vârstă comună. Prin urmare, ortografia samariteană nu reprezintă o ameliorare medievală a vocalizării, ci dimpotrivă, reflectă practicile scribale de la începutul erei noastre 1. Din moment ce această ortografiere era întrebuințată și de către evrei, devine limpede că ortografia masoretică este tardivă. Odată cu inventarea punctuației (pentru desemnarea vocalelor), vechile matres lectiones au devenit superflue și au fost eliminate, în mare parte, din textul masoretic. Însă această teză, puțin cam pripită, pare să neglijeze existența scrierilor paralele de la Qumran, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
nici numeroase, nici radicale, pe ansamblu, putem spune că Pentateuhul samaritean se apropie cel mai mult de textul ebraic premasoretic 1. Odată cu prima publicare a Pentateuhului samaritean în secolul al XVII-lea, bibliștii au fost de-a dreptul fascinați de ortografia sa și de modul explicit de exprimare a vocalelor. Edmund Castell a semnalat rolul de vocală al literelor waw și yod2, iar Wilhelm Gesenius i-a dedicat o întreagă carte în care spune că Pentateuhul samaritean conține mult mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
multe scriptiones plenae decât textul masoretic. Mai mult, vocalizarea textului s-a păstrat mult mai bine în Pentateuhul samaritean decât în textul masoretic, iar acest lucru nu poate decât să sporească valoarea textului samaritean. Schimbările care apar, în special în ortografie și morfologie, indică un stadiu mai avansat în dezvoltarea limbii. Astfel, foarte multe diferențe între cele două texte se datorează faptului că samaritenii folosesc mult mai multe litere vocale și matres lectiones decât masoreții; lângă unele substantive apare și pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cărțile dintr-un sertar al bufetului, Nana spusese că, înainte de a se așeza la joc, ar fi drăguț din partea ei să-i facă o scrisoare. O plictisea să scrie și-n plus nu era sigură că nu face greșeli de ortografie, în timp ce bătrâna ei prietenă știa să scrie scrisori pline de sentiment. Alergă în dormitor să caute o hârtie frumoasă și o călimară, mai bine zis o sticlă de cerneală de trei sous ce zăcea pe o mobilă, cu un toc
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
text să folosească În mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Analizând rezultatele evaluării formative efectuate după lecția de predare, am observat că următoarele greșeli au o frecvență mai mare: neînțelegerea conținutului și a mesajului textului ; greșeli de ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație; folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual Toate greșelile au apărut la toti elevii ceea ce a impus o consolidare mai intensă a
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
totuși scăzut. Acest lucru impune utilizarea cu precădere a metodelor concrete, acționale (reale sau simulate) și utilizarea materialelor concret-intuitive. Analizând din punct de vedere calitativ rezultatele testelor am observat că, deși Înțelegerea conținutului a fost mai bună, persistă greșelile de ortografie, punctuație și exprimare (topică). Acest lucru impune consolidarea lor prin alte metode, mai accesibile, În cadrul lecțiilor de gramatică aplicată sau În cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se Îmbunătățesc vizibil
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
obținute după etapa de comprehensiune nu se Îmbunătățesc vizibil după etapa de interpretare a textului ceea ce indică o limitare a posibilităților și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde În foarte mare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz Întâmpină dificultăți În formarea acestor deprinderi instrumentale, problemele care apar fiind diferite În funcție de natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți În dobândirea sunetelor vorbirii, În discriminarea lor, slabe achiziții În domeniul ortografiei și citirii. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează În limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe Întâmpină dificultăți În dezvoltarea proceselor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lecției se găsesc într-o perfectă succesiune. Metodele interactive folosite la orele de limba și literatura română pun în aplicare obiectivele urmărite de învățător: formarea și perfecționarea deprinderilor de citire ale elevilor; îmbogățirea, precizarea, activizarea și nuanțarea vocabularului; însușirea ortoepiei, ortografiei și punctuației prevăzute de programa școlară; redactarea compunerilor; însușirea elementelor de construcție a comunicării de către elevi. În continuare, voi prezenta un model de abordare și desfășurare pe ore de studiu, afectat unui text epic, după unele modele din volumul Metodica
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
științifice moderne și după principiul că limba asigură conservarea naționalității. În acest scop a recomandat consecvent cultivarea limbii populare, socotind că un idiom evoluează după uzul vorbitorilor, nu după legi inventate de filologi. Aportul său principal constă în soluționarea problemelor ortografiei, chestiune spinoasă, pe care a abordat-o mai întâi în lucrarea Despre scrierea limbei române (1866), în spiritul unui fonetism rațional. El a atacat sistemele ortografice etimologizante, grăbind abandonarea lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
lucrarea Despre scrierea limbei române (1866), în spiritul unui fonetism rațional. El a atacat sistemele ortografice etimologizante, grăbind abandonarea lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai mare parte a raportului prezentat (în numele comisiei însărcinate cu elaborarea ortografiei) și aprobat de Academia Română la 8 aprilie 1880. Reluate și perfecționate în 1903, ele constituie norme fundamentale ale ortografiei românești moderne și au avut însemnătate deosebită în păstrarea specificului limbii. Același scop e urmărit și în articolul Limba română în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai mare parte a raportului prezentat (în numele comisiei însărcinate cu elaborarea ortografiei) și aprobat de Academia Română la 8 aprilie 1880. Reluate și perfecționate în 1903, ele constituie norme fundamentale ale ortografiei românești moderne și au avut însemnătate deosebită în păstrarea specificului limbii. Același scop e urmărit și în articolul Limba română în jurnalele din Austria (1868), care a avut o contribuție decisivă la apărarea individualității limbii române din provinciile aflate sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
observa o litera"M" în plus introdusă în nume. Se pare că a existat o predilecție în a se folosi numele Gramont în lucrările apocrife. O altă lucrare, scrisă într-o latină proastă și o franceză cu multe greșeli de ortografie, a fost atribuită tot contelui. Concluzie total greșită, trasă de cercetători mult prea repede, pe baza inițialelor P.D.C. care apar inscripționate pe diferite pagini ale volumului. Inițialele P.D.C. aparțin lui Philibert De Cramont și era una din modalitățile în care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Topin a publicat două sute cincizeci și opt de scrisori ale lui Ludovic al XIII-lea, adresate lui Richelieu, pe care le-a descoperit în arhivele naționale pariziene. Scrisorile au fost verificate de către specialiștii bibliografi și li s-a confirmat autenticitatea, ortografia și semnătură. Corespondență intimă dintre cei doi ne confirmă faptul că regele și cardinalul, desi beneficiaseră de o educație diferită, deși aveau caractere diferite, se dedicaseră în totalitate unui singur țel: stabilitatea Franței. Marius Topin se întreabă retoric care a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Comentarea și corectarea unor fragmente din compunerile elevilor, din răspunsurile lor orale la lecții și, chiar, din conversațiile particulare cu profesorul au o eficiență mai mare decât exercițiile - uneori artificiale - în care se urmărește o problemă. Fixarea unei reguli de ortografie și formarea deprinderii corespunzătoare se înfăptuiesc prin exercițiu organizat și prin practica spontană a scrierii, în împrejurări multiple și variate. Pe de altă parte, nu toate faptele de ortografie au nevoie de o fixare intenționată și organizată. În mod normal
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
artificiale - în care se urmărește o problemă. Fixarea unei reguli de ortografie și formarea deprinderii corespunzătoare se înfăptuiesc prin exercițiu organizat și prin practica spontană a scrierii, în împrejurări multiple și variate. Pe de altă parte, nu toate faptele de ortografie au nevoie de o fixare intenționată și organizată. În mod normal, nu pot face obiect de lecție specială fixarea regulilor individuale și deprinderile care se constituie pe baza unei singure reguli particulare sau pe baza unor reguli generale, fie mai
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
în textul dat, înlocuirea unor termeni, trecerea unor cuvinte de la o formă gramaticală la alta etc. De orice factură ar fi, exercițiile de dictare sau autodictare nu au eficiență dacă nu sunt analizate și corectate, de fiecare dată, greșelile de ortografie și punctuație comise. „Exercițiile gramaticale sunt manifestări ale unor jocuri inteligente. Orice joc se desfășoară după reguli dinainte stabilite. Enunțul oricărui exercițiu gramatical conține obligatoriu condițiile rezolvării acestuia. Precum jucătorul, elevul trebuie să stăpânească anumite cunoștințe pentru a se angaja
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
întreaga lor cultură generală, la atitudinile lor și la deprinderile de a gândi critic, de a înțelege în mod corect ceea ce este în jurul lor, cu cauzalitățile care există. Consider că, bunăoară, modul de a se exprima oral sau în scris, ortografia, punctuația ș.a.m.d. nu sunt numai responsabilitatea profesorilor de limba română, ci și a celorlalți profesori, care nu ar trebui să lase nimic neînțeles sau necorectat. Acest aspect m-a preocupat încă din primii ani de învățământ și una
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
George Barițiu, un dicționar german-român. Mai multă însemnătate prezintă Gramatica română (1860-1861). În discursuri, disertații (unele reproduse în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), M., membru în comisia filologică transilvăneană, argumentează pe larg romanitatea limbii române, declarându-se pentru o ortografie etimologică. În articolul Purismul în limba română, inserat în „Revista română”, el cere înlăturarea cuvintelor de origine nelatină și înlocuirea lor prin vocabule culese din cărțile vechi sau existente în graiurile românilor din toate provinciile. Bun cunoscător al literaturii bisericești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
II GRIL) DE AUTOEVALUARE Capacitatea: Exprimarea scrisă Rezultate Pozitive Negative Nr. crt. Subcapacități I II III I II III 1. Formularea de propoziții, respectând cerințe date 2. Redactarea unui text scurt 3. Utilizarea cuvintelor noi în enunțuri proprii 4. Respectarea ortografiei cuvintelor și a punctuației în scriere 5. Scrierea lizibilă și îngrijită Exemplul III GRAFIC DE AUTOEVALUARE Disciplina: Educație plastică Clasa: a IV-a Succesiunea probelor (date calendaristice) Aspecte urmărite Calificative Exemplul IV SCARĂ DE CLASIFICARE -autoevaluarea participării la lecții Frecvența
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
se înregistra înjumătățirea lor la aprecierea finală, așa cum se întâmplă la clasa martor. Diferențele relativ mici dintre ultima autoapreciere a elevului și aprecierea învățătorului se explică prin aceea că elevii au luat mai puțin în considerare aspecte ca: grafia și ortografia lucrărilor, unele detalii privind conținutul etc. Concluziile cercetării realizate sunt: * preocuparea pentru formarea la elevi a capacității de autoapreciere corectă a randamentului școlar trebuie să înceapă de timpuriu, continuând, prin mijloace specifice pe toate treptele școlarității;* autoevaluarea - practică alternativă de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
românilor, cultivarea limbii și încurajarea încercărilor literare în limba română, organizându-se conferințe și șezători în care se citeau și se analizau producțiile literare ale membrilor societății. Adunările generale aveau ca tematică limba și istoria românilor. De asemenea, problemele de ortografie completează lista subiectelor frecvent discutate. În 1845-1846 va fi redactată și difuzată revista manuscrisă săptămânală „Ziorile pentru minte și inimă”, care, distribuită gratuit școlilor românești, va capta repede interesul în principalele orașe transilvănene. Deviza sub care apărea era „Numai cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
de care leagă dificultatea tălmăcirii lucrărilor cu conținut științific și filosofic, cât și puținătatea cunoștințelor din domeniul retoricii și al poeticii. Încât, după ce clasifică și definește, în cartea întâi, părțile cuvântului, iar în cea de-a doua prezintă regulile pronunției, ortografiei și sintaxei, adaugă și o parte dedicată poeticii sau artei versului. Aici definește stihurile „iambicești, dactilicești, troheos” (și le ilustrează cu versuri alcătuite de el), apoi figurile „gramaticești” (elipsa, hiperbatul, silepsa, anacolutul), încheind cu alegoria și metafora, văzute ca fundamentale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]