21,114 matches
-
Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului -Vino să te strâng în brațe!- dorul mamei, dor. Simțea cum o ceață îi macera sufletul, încet, cu o precizie de chirurg. O strângea gelozia oaselor, singurele care o mai puteau atinge, pe sub pielea-i de cârtiță. ...Lumânările jeleau cu o lumină obscură, întunericul. La căpătâiul patului, trona cu sfială, un sfeșnic. Mirosea a rug de pocăință și smerenie în ceața de tămâie groasă, care se
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
2015 Toate Articolele Autorului nuanță Eu nu te aș iubi olimpico te aș lăsa să fierbi în suc propiu până la epuizare ți aș privi apoi cuta oricărei forme atingându te cu genele palmelor înainte de a te pătrunde adânc până în măduva oaselor tale tăindu-ți răsuflarea oricărui cuvânt nerostit fără scop apoi aș desveli soarele dimineții și te aș lăsa acolo să privească tot cerul cum arzi culorile zilei fără să ți pese de norii ce trec și cum ameninți iubirea să
NUANŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382275_a_383604]
-
Craiova, după cum ține să menționeze sub numele din familia dominată de regele animalelor: imperialul, maiestuosul Leu. Corectura și-a asumat-o Emilian Mirea, scriitor frenetic și publicist efervescent, stră-strănepotul genialului poet simbolist și prim teoretician al Poeziei Pure, Alexandru Macedonski, os de general craiovean, cu falnice rădăcini în sudul Dunării, în neamul gloriosului Împărat Alexandru Macedon. Cochetul volum ,,Izvoarele” nu beneficiază, însă, de redactor de carte, ceea ce se și resimte, la nivelul întregului volum, dar și al multora dintre piesele incluse
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
planetari oferă dări de seamă și preluări de sarcini, fără să le pese de siguranța și sărăcia românilor! Românii nu-s decît niște evidențe de care se folosesc crupierii. Alți profitori, cu alte măști fioroase, au fost grupați în jurul unui os de ros, au depus jurăminte cu mîna pe Biblie și s-au angajat solemn și fals, ca ăia din Congresul american, apoi, cu nerușinare, potrivit obiceiului moștenit, ies țanțoși în fața presei și sporovăiesc într-un limbaj ipocrit cît de bine
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
a considerat odinioară pe acei fugari, să-și plece fruntea în semn de respect, ridicând-o din nou LA JUDECATA ISTORIEI ! Doamne, ocrotește-I în continuare pe Români, oriunde se află aceștia ! Și apără-I pe cei pe-ale căror oase chinuite noi trebuie să zidim o Țară ! Radu Petrescu-Muscel București, 3 octombrie 2014
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
un pământ curat,/ Dintr-o Moldovă sfâșiată-n pururi,/ Olteancă mama și al ei bărbat,/ Ei în Ardeal mi-au năzărit contururi./ N-aveam un an, când am fugit c-un tren,/ Cărat de mama spre orișiunde,/ Mai am în oase un bolnav refren/ De roți, ca vechi zădărnicii rotunde./” Numai că, într-o gară, mama a fost scoasă din tren de tălăzuirea mulțimii de români care se refugiau din calea tancurilor rusești și l-a pierdut în vagon pe micuțul
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.” Ardealul frământărilor istoriei, prin glasul lui Coșbuc, în vremuri triste își apăra „Graiul neamului”: „Dar, nestrămutați, strămoșii/ Tot cu arma-n mâini au stat:/ Au văzut și munți de oase,/ Și de sânge râuri roșii,/ Dar din țara lor nu-i scoase/ Nici potop și nici furtună./ Graiul lor, de voie bună,/ Nu l-au dat//...// Vor căta mereu dușmanii/ Graiului român pierzare;/ Dar să piară ei cu toții:/ Nu l-
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
î]mi făcu drum, căci sentinela nu lăsa pe alții să intre. Tocmai duceau iarăși una din multele victime ale catastrofei. Drumul spre cadavre l-ar fi găsit oricine, căci din curte se simțea deja mirosul de grăsime, carne și oase arse. Prin camere zăceau 36 de rămășițe arse ale acelor persoane prinse de mâna morței la un loc unde căutaseră plăceri. În vestibul, de ambele părți ale peretelui, zăceau 74 morți. Deși deprins cu vederea cadavrelor, totuși d-abia puteam
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
râmâind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate din gură. Dinții le erau adânc intrați în limbă. Mulți aveau osul nasului zdrobit, sau că au căzut pe scară, sau că au fost călcați de alții. În primul etaj al casei am aflat 14 femei tot în așa poziție și cu părul desfăcut. Un cadavru era ars de nu se mai
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
vechi pantof: are 5.500 de ani, a fost descoperit în Armenia și printre materialele din care este făcut, se găsește iarbă și excremente de oaie. Cel mai vechi instrument de suflat: are 40.000 de ani, este făcut din os de vultur și a fost descoperit în Germania. Cei mai vechi pantaloni: au 3.300 de ani și au fost găsiți în vestul Chinei. Cea mai vehce toaletă cu ”jet de apă”: are 2000 de ani și sub closete curgea
16 cele mai vechi obiecte pe care le folosim și azi - FOTO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/82178_a_83503]
-
ierburi și minciuni." (Flux atavic) Nopțile tăgadei, în care miturile nu mai cresc, ci înaintează ghemuit, la înălțimea unui om care se chircește și suferă, vin, din toate neliniștile timpului, în versuri: "Mocirle și bălți și noroiu;/ câtă noapte 'n oase și sânge,/ tresar în armură, mi-e frig,/ și castelanul din stânga mea plânge." (Tablou) Și, după ce știi bine că războiul a fost mașinăria mică răsturnînd Istoria, farsa mare, artificialul cel mai forțat se ține aproape: "Macarale suiau Luna pe cer
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
ale sultanului? Probabil că și acesta, dar mult mai important e acela de a întreține vraja poveștii și după ce Șeherezada ajunge la capătul ei. Doniazada are grijă ca inspirația surorii sale să nu sece. Ea e zeița în carne și oase care o ajută pe Șeherezada să o ia de la capăt. Sau cum spunea ceferistul Cornățel: "Trag oamenii ăștia de mine, să ne treacă timpul."
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
aerian, fără trăsături și totuși groaznic de posesiv, nebun, carnivor, cap de primăvară ce a reușit să iasă din vis sfidându-mă acuzator și care e în stare să-și ia rolul în serios, să graviteze ca o planetă de os prin camera joasă, luminând slab, căutând amintiri, reflectând ca să se-nchege un fel de minte gelatinoasă în care răsturnându-mă goală să mă împingă, alunecoasă, până la capătul percepției. Dacă vrei să-nclini cuvântul către tine, să-i sorbi parfumul, cuvânt
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
asistată de ordinator: „un animal cu adevărat înspăimântător, atât prin mărimea exagerată a corpului său, cât și prin cruzimea sa; forța îi stă în șale, iar virtutea în buric; coada lui, încordată, arată ca un cedru, nervii genitali sunt contractați, oasele îi sunt ca niște țevi, iar cartilajele ca niște lame de fier... Colții săi inspiră teamă, corpul său parcă ar fi din metal, plin de solzi așezați unui peste altul...” (Georges Minois: Diavolul, trad. Adrian Ene, Ed.Corint, București, 2003
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
creat de hazard, adică de "întîmplare" care poate să și aranjeze, să ordoneze lucrurile. Alma (Zooey Deschanel), soția lui Elliot, a fost pe punctul de a avea o aventură cu Joey ( M. Night Shyamalan), nu o prezență în carne și oase, ci o voce în receptor, iar într-un moment de cumpănă, fratele lui Elliot, Julian (John Leguizano), le încredințează fiica, pe Jess (Ashlyn Sanchez), ceea ce responsabilizează și sudează cuplul. Cum bine se știe și o știe și regizorul, dezastrele naturale
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
Simona Dăncilă Arde, doamne, din adâncuri/ Pleava oaselor rămase/ Adunată-n patru scânduri/ Putrede, și toate roase.// Și o pune laolaltă/ Cu tăcutul din durere,/ Ca să vezi de se mai ceartă/ Cu minciuna din tăcere.// Și te rog, înseamnă locul/ Unde treptele sunt puse/ Până nu se stinge
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
Somn", onorate și de o parodie voioasă a amicului Marin Sorescu în Singur printre poeți; pe aceasta din urmă mi-e drag s-o retranscriu: "Prea mult îmi ia, prea mult încearcă/ Fragila mea alcătuire / Din plasmă, gânduri și din oase/ Această quasiadormire.// Când moțăi crâncen, prin picioare,/ Simt somnul cum mă ia mai tare.../ Și-atâta timp mi-e refuzat/ Când dorm în mine ca pe-un pat!" Nu trebuie să-l adorm și pe cititorul acestei confidențe autocritice, de
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
e prea murdar pe mâini pentru astfel de îndeletniciri, deși avea un salariu mai mic cu aproape o mie de lei decât al ei. Doar că-l vedea mai mereu ostenit în ultima vreme, mai spunea câteodată că-l dor oasele de parcă ar fi bătut, și când venea de la lucru adormea înainte să apuce să mănânce. Osteniseși, pesemne. Prea timpuriu, dacă faci socoteala anilor pe degete. N-ai decât s-o duci așa mult și bine, să te lași dus, așa cum
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
invariabilul fel al cartofilor (de preferință prăjiți), cu alimentele sărăcăcioase din Alimentara: conservă de pește, tocană de legume (într-o anumită rețetă, aceasta devenea ciorbă), biscuiții cazoni (îi numeam ca atare) și ceai de zahăr ars. Rîdeam de cozile la oase - afumate - care adunau zeci, poate sute de oameni pe trotuarul din fața Filologiei care se învecina la acea dată cu o Gospodina. Făceam cozi doar la țigări și la cafea, invariabil în amestec (sau cu înlocuitori), uneori la fructe. Îmi amintesc
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
Anecdotica romanelor bune nu-i un capitol de istorie literară. Rezumatele, care extrag ideea principală (barbară preocupare, întocmai ca lucrătura lui Pirgu, cu cuțitul, în cega rasol), o sar. Iar cititorii grăbiți ai rezumatelor rămîn cu ideea, plăcută ca un os de pește. Și proza care-a conținut-o le pare, firesc, o conservă. Se pot încerca, pe urmă, toate strategiile de resuscitare. Una dintre ale a fost/ este, pentru Patul lui Procust, coborîrea la subsol. Opinia nesolicitată, proza neautorizată (dar
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
mai suferit Anton Pann de pe urma inimii sale care-i stârnea stihul". Căci, vorba lui Ienăchiță, poezia se face și din inimă nu numai din cap. La fel, mărețe idealuri și fondator de limbă este și "Iliade, Heliade...", și Cârlova, "drag os de aur", și Bolintineanu, care se dedă mai abitir la meditații, și Alecsandri cel "născut din cântecele țării". Encomioanele pentru Eminescu, Caragiale, Bacovia Topârceanu, Tudor Arghezi, Marin Preda percep "miracole ale literaturii române".
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
un gentleman bun de pus la rană, un fighter necruțător. În schimb, tonalitatea de bază a ființei lui Vladimir Tismăneanu nu cunoaște ruperile de nivel ale "licantropului" Mihăieș. Afabilitatea liniștită și neagresivă cu care politologul te întîmpină în carne și oase se regăsește în fibra scriitorului. De aceea, în cazul lui Vladimir Tismăneanu, există o continuitate neîntreruptă între alura cotidiană și tonul specialisului în filozofie politică. Firea lui politicoasă și precumpănitor cerebrală dă naștere unui discurs în al cărui echilibru recunoști
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
ca și autorul Registrului ideilor gingașe, că mult lăudatul comunism pe care o bună parte a proletariatului internațional nu-l cunoștea, pentru că "nu știa ce se petrece în Rusia" e un sistem criminal, "o mașină de fabricat fericirea" "prin sfărâmarea oaselor". Pe urmele lui Panait Istrati se află Petre Pandrea, care cochetase și el multă vreme cu ideile comuniste, chiar și după 23 august 1944, tot sperând într-o ameliorare, deși cumnatul său, Lucrețiu Pătrășcanu va fi condamnat la moarte de către
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
dădea nici un semn de conștiență. Cam cu maximum douăzeci de minute înainte de a muri, s-a petrecut ceva care îmi va rămîne întipărit pînă la propriul sfîrșit. Vlad, care gemea și se agita tot timpul, s-a ridicat în capul oaselor, s-a agățat cu ultimele puteri de mînerul de sprijin de deasupra patului și a deschis brusc ochii cu o dilatare neverosimilă și o expresie nemaiîntîlnită. Eram de față numai trei persoane: părintele Flecan, Constantin Xifta și eu. Ochii lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
cu patos despre suferințele trecute și despre necesara lor răscumpărare. Demagogia durerii (altora) a fost în floare după 1990. La antipod, adevărații martori și martiri ai infernului închisorilor politice, cei care au fost acolo și au simțit pe pielea și oasele lor umanismul socialist, vorbesc cu mare discreție, cu o uimitoare delicatețe sufletească, despre experiențele teribile prin care au trecut. Și nu discută niciodată la modul general, extrapolând cazul concret pe care l-au reprezentat, judecându-i pe toți ceilalți cu
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]