1,395 matches
-
nu ne putem gândi la asta și nici nu vrem! Istoria automobilului cu motor termic cu ardere internă, este una tânără, începuturile sale fiind localizate în sec. IX, mai precis în anul 1862, când un pasionat de mecanică (chiar dacă era ospătar la o cafenea în Paris), Etienne Lenoir, inventează primul automobil (mai precis un triciclu) cu motor termic cu ardere internă din lume, care funcționa cu petrol lampant, aprindea amestecul carburant cu ajutorul unei scântei date de o bujie și străbătea distanța
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
de o activitate promoțională clară și relevantă. • inseparabilitatea. Consumatorul unui serviciu nu poate fi separat de producție, producătorul și consumatorul trebuie să interacționeze. Oamenii sunt parte inseparabilă de produsul turistic rural, în sensul că: agentul de turism care vinde vacanța, ospătarul care servește, recepționerul hotelului sunt toți parte integrantă a produsului vândut. Procesul folosit pentru producerea serviciului devine de importanță majoră pentru satisfacerea consumatorului, după cum pregătirea personalului devine un aspect foarte important pentru succesul marketingului în această zonă. • variabilitatea. Fiecare interacțiune
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
cu, am văzut, răbufniri și nedumeriri aproape argheziene." Adrian Dinu Rachieru, Convorbiri Literare, august 2014, pg. 85 OVIDIU GENARU Ovidiu Genaru (în acte: Ovidiu Bibire) s-a născut la 10 noiembrie 1934 la Bacău, ca fiu al lui Constantin Bibire (ospătar) și al Mariei Bibire (înainte de căsătorie, Vasile). După terminarea liceului în orașul natal, s-a înscris la Institutul de Cultură Fizică din București (deși visa să devină medic). S-a remarcat, în scurtă vreme ca gimnast ("Ca gimnast eram o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
rece/ să vezi ce minte ascunde sau - poate o vei dărui." (Fruntea Soarelui rece). Tehnica se păstrează și la optzeciști, unde aflăm aceleași alunecări dinspre banal spre un univers aparent absurd, sincopat: "A aruncat cu paharul de perete/ A strigat ospătarul:/ - Eu cu Gicu și Ion/ am băut un milion!/ Acum "Gicu și Ion" vine la mine/ sprijinit în baston/ și cu parkinson levantin:/ - E tata?/ - E tăticu?" (Leul cu picioare de argint, Florin Iaru). Astfel textele reprezentative ale generației "pierdute
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un serviciu de asistență socială în cadrul Primăriei Bucureștiului, iar în 1894, prin Legea de reorganizare a comunelor urbane, s-a delegat județelor și comunelor responsabilitatea protejării copiilor abandonați, infirmi, alienați, dar și înființarea unor azile de noapte și a unor ospătarii comunale pentru șomeri. După Marea Unire de la 1918, asistența socială a fost organizată în principal de către stat. La 29 martie 1920, s-a înființat Ministerul muncii și ocrotirii sociale. Acest minister a coordonat și activitatea de asistență socială începând cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
muncitorii din liniile de asamblare, muncitorii care procesează date, maiștri, supervizorii (din fabrici și alt gen de unități de producție, de exemplu). Există o probabilitate mare ca, în viitor, aceste poziții să fie automatizate. * Ocupații de pe piața de servicii. Exemple: ospătari, infirmiere și surori medicale. De cele mai multe ori, aceste slujbe sunt monotone și de rutină, dar implică prezența anumitor abilități profesionale complexe. * Ocupații de procesare a informației. Aceștia sunt analiști, ingineri, oameni de știință, jurnaliști. Aceste ocupații presupun identificarea și rezolvarea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
lua ochelarii de pe nas și cu „ochi iscoditori ca de viezure”, își privea asistența, căutând să citească în ei părerea celor care îl înconjurau... V. Voiculescu era și un iubitor al teatrului, a muzicii, manifestări organizate în casa unui anume ospătar Apostol Apostolide, strada Clinciu din Dealul Spirii, unde întâlnea producții sau oameni de talia lui Enescu, Weingart-Richter, Haciaturian, Iesr, Palady, Caragea, Lipatti, Menuhin, Kreisler, Gisekung, Han, Jalea, Dr. Gh. Danielopol, Zambacian, G. Oprescu, frații Ionel și Păstorel Teodoreanu, Geo Bogza
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și științifice comune pentru studenți și profesori. Ca om pot spune că experiența a fost interesantă și semnificativă. La Roma am înțeles o dată în plus ce înseamnă să-ți asumi cu demnitate și dăruire o profesie aparent comună: cea de ospătar. Nu oriunde, ci într-un restaurant sicilian. Inițial m-a uimit faptul că în România deseori ești servit de oameni plini de complexe și frustrări. Nu își asumă profesia decât ca pe ceva ignobil și, obligatoriu, pasager. E ca și cum ți-
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
jocul misterios și fascinant al grației divine. Generația lor a reușit astfel să înobileze orice profesie. Este, cred eu, o lecție actuală pentru mulți dintre noi. N-ar trebui să ne fie rușine de muncă, indiferent că este cea de ospătar sau cercetător, consilier sau vânzător. Atunci când românii vor scăpa de frustrările profesiei, vom avea și noi speranțe să fim serviti ca într-un restaurant sicilian. În Germania am cunoscut efectele proverbialelor calități teutone: ordine, disciplină, seriozitate. Aparent nimic surprinzător. Numai
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
tinichigii și ospatarii este una irelevantă. Adevărul este că avem nevoie de acești meseriași, dar și de specialiști în filosofie. (Observați că evit termenul de "filosof", extrem de delicat și pretențios). Aș merge mai departe: avem nevoie de mecanici, tinichigii și ospătari care să fi urmat măcar un curs de filosofie adevărată. În fond, marile probleme ale vieții și le pun și acești oameni. Este vorba de misterul vieții, de sensul existenței, de miracolul primei iubiri, de fascinația și riscurile libertății, de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
primei iubiri, de fascinația și riscurile libertății, de gravitatea a ceea ce înseamnă să fii responsabil în viață etc. Ștefan Afloroaei a scris chiar o carte despre Metafizica noastră de toate zilele. Mai importantă decât filosofia pentru tinichigii, zidari, frizeri și ospătari este logica pentru toți. În primul rând pentru politicieni. Sunt exasperat de faptul că Parlamentul României este suprapopulat de indivizi ajunși acolo prin manevre politice și murdare jocuri financiare. Unii dintre ei sunt în comisii de specialitate. Judecă situații, formulează
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mai mult cu cât ea preocupa mai ales pe soțiile românce ale ciprioților. Se afirma că de câteva săptămâni începuseră să fie aduse și din România, fete tinere care sunt imediat angajate prin diferite restaurante, în calitate de "debarasatoare" sau ajutoare de ospătar. Când mi s-a cerut părerea, am apreciat că pericolul invadării pieței cipriote cu mână de lucru din România nu mi se părea posibil cel puțin pentru încă un an. Făceam respectiva apreciere întrucât trimisesem la București de aproape o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
oarecum diferit de ceea ce constatasem comparându-le cu oficierile de tip rusesc, pe care le urmărisem la Moscova. Din primăvara anului 1991, aveam informații despre prezența în Cipru a unor tinere, angajate prin diferite restaurante ca debarasatoare sau ajutoare de ospătari. Adevărul despre această nouă afluență din România în Cipru l-am aflat printr-o întâmplare scandaloasă. Reușisem să facem mutarea sediului ambasadei în fosta reședință a ambasadorului cehoslovac. Acolo îi instalasem pe șofer și pe secretară, în demisolul clădirii, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
asta în bobote nu ajungea nicăieri, își goliră furioși paharele. Lui Arcadi îi părea rău că se lăsase dus, iar Ahile se îndoia că fusese bine inspirat când deschisese ostilitățile. Tot căutând o soluție de ieșire din impas, făcu semn ospătarului că li se terminase combustibilul. În vreme ce rotofeiul destupa o a doua sticlă, mulțumit că intelectualii "lui" se încălziseră, Arcadi își ridică arătătorul: trebuie s-o luăm altfel! Dacă voiau să discute serios, trebuia început cu începutul: pe ce bază aveau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fâstâcise de tot, jenat și rușinat. Stătea în fund complet amețit, neștiind ce s-a întâmplat cu el. La o privire superficială, dar cu totul condamnabilă, l-ai fi putut lua drept unul dintre indivizii azvârliți noaptea în stradă, de către ospătarii vreunei cârciumi nenorocite, sătui de hărmălaia acestor consumatori agresivi, turbulenți și cu apetit alcoolic insațiabil. Haina i se rupsese în spate, căzuse cu capul în miriștea țepoasă și dușmănoasă, care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
place, să începem cu Despărțirea ? — Sigur. Dar... — Dar ? și Fernic face ochii mari, în așteptarea răspunsu- lui. Pribeagu ajunge și el într-un târziu, dând buzna în resta- urantul aproape gol, unde în afară de Cristi și Ionel mai erau doar doi-trei ospătari, care se învârteau de zor prin sală, începând să aranjeze mesele. — Fraților, cum de nu cântați deja ? — Cu respect, domnule Pribeagu ! — Sachi e de-ajuns. — Sachi să fie atunci, domnul meu ! Iar eu am să fiu Ionel, iar domnul Vasile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se învârtise, ca de obicei, în tot salonul, și se așezase aproape la fiecare masă, observând atent cum se vede scena din fiecare colț ; „Aia mai la dreapta, aia trage-o un pic în spate“, a dat repede câteva indicații ospătarilor. „Uitați, dragilor, aici fața de masă e întinsă mai mult în stânga, nu e egală. Iar în colțul ăsta e puțin prea răcoare, de la curent, închideți ferestruica aceea mică de sus. Așa, exact !“ Apoi își lua la rost orchestra. „Aurel ! Aurele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
muncii și repetițiilor și învățării continue. Își trăiau pasiunile cu o intensitate nemaiîntâlnită, petreceau fără măsură, iubeau aventurile și amorul sălbatic, iar pe orice ban puneau mâna, îl și cheltuiau pe prieteni și amici, umplându- le paharele, farfuriile, lăsând mereu ospătarilor cu mult peste nota de plată, pentru a-i ajuta să-și schimbe mai repede slujba. Erau întotdeauna alături de cei mai săraci, ajutându-i, îndrumându-i, mai ales pe cei tineri, pe studenți sau pe artiștii debutanți, pe care îi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cum dorește, aducându-și cei mai talentați și cunoscuți instrumentiști, construindu-și singur scena, decorurile, având un cuvânt de spus până și pentru sală, organizarea și chiar culorile folosite, până și pentru felul în care se servea sau se îmbrăcau ospătarii, urmând să ia un procent considerabil chiar și din încasările zilnice, pe care însă îl va împărți cu toți angajații. Dar nu s-a dus la Vișoiu numai pentru bani, chiar dacă în acel moment, dincolo de faptul că era unul dintre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fost să mă abțin să nu râd în hohote când l-am văzut câte spume face. I-am zis că dacă ies comuniștii, el o să moară de ciudă, că d-aia-i votez, și iar au început toți să râdă. — Ospătar ! Ospătar ! — Da, domnule Fernic. — Ospătar, dă-ne afară ! — Cum să vă dau afară, domnule Fernic ? îl bufnește râsul și pe micuțul tânăr care îi servea de ore bune. — Uite-așa, cheamă poliția și dă-ne afară, nu vezi că suntem
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să mă abțin să nu râd în hohote când l-am văzut câte spume face. I-am zis că dacă ies comuniștii, el o să moară de ciudă, că d-aia-i votez, și iar au început toți să râdă. — Ospătar ! Ospătar ! — Da, domnule Fernic. — Ospătar, dă-ne afară ! — Cum să vă dau afară, domnule Fernic ? îl bufnește râsul și pe micuțul tânăr care îi servea de ore bune. — Uite-așa, cheamă poliția și dă-ne afară, nu vezi că suntem niște
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu râd în hohote când l-am văzut câte spume face. I-am zis că dacă ies comuniștii, el o să moară de ciudă, că d-aia-i votez, și iar au început toți să râdă. — Ospătar ! Ospătar ! — Da, domnule Fernic. — Ospătar, dă-ne afară ! — Cum să vă dau afară, domnule Fernic ? îl bufnește râsul și pe micuțul tânăr care îi servea de ore bune. — Uite-așa, cheamă poliția și dă-ne afară, nu vezi că suntem niște degenerați care trădează țara
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristi ! țipă el, ca să se facă auzit, zi ce mai trădăm ! — Arta, în inima ei o trădăm, râde Cristi. Da, ospătare, arta ! Trădăm arta ! Pentru că arta trebuie să fie numai despre lauda poporului, despre cât de bravi și competenți suntem ! Ospătar, cheamă poliția ! Vreau să mă predau ! Dar ce-ați făcut, domnule Fernic ? râde iar tânărul. — Am preacurvit, ospătar ! — Mult, domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristi. Da, ospătare, arta ! Trădăm arta ! Pentru că arta trebuie să fie numai despre lauda poporului, despre cât de bravi și competenți suntem ! Ospătar, cheamă poliția ! Vreau să mă predau ! Dar ce-ați făcut, domnule Fernic ? râde iar tânărul. — Am preacurvit, ospătar ! — Mult, domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte am preacurvit în gând despre iubitorii de patrie ! — Nu cred că pot chema poliția pentru amor, domnule Fernic
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte am preacurvit în gând despre iubitorii de patrie ! — Nu cred că pot chema poliția pentru amor, domnule Fernic. — Stimabile ospătar, sunt doamne lângă noi, fie-ți rușine ! Cum să instigi la o orgie ? — Taci, mă, Ionele, sare Mia. Numai de scandal ai chef. Mai lasă-ne cu comuniștii și legionarii tăi ! Trădare ! Trădare ! Vreți să vorbim despre amor ? Numai la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]