1,318 matches
-
întru a cărora capite se află două tinichele câte cu 4 foi de imitație; 1 sfântă masă îmbrăcată cu citu vechiu cu chinar de lână prin prejuru" etc. 43 obiecte în total, care "s-au găsi-tu în paraclis la ospiciu". Aceste obiecte de cult au fost completate pe parcurs cu altele, în special cu iconițe, încât spre deceniul al X-lea inventarul cuprindea în plus încă 66 de obiecte de cult. Nu cunoaștem în ce măsură slujbele intrau în protocolul terapeutic sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se cifra la 5-6 bolnave pe an. Bolnavele noi se internau în special în urma deceselor înregistrate, adică în limita locurilor libere survenite pe parcurs. Eliberarea din spital, la domiciliu, constituia o excepție rară. Și sub acest aspect caracterul static al Ospiciului este semnificativ. La Golia se întrebuințau mijloace represive, existând în special sistemul de detenție (camere întunecoase), mai târziu introducându-se "spențere de forță". Astfel, în 1864, dr. Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o excepție rară. Și sub acest aspect caracterul static al Ospiciului este semnificativ. La Golia se întrebuințau mijloace represive, existând în special sistemul de detenție (camere întunecoase), mai târziu introducându-se "spențere de forță". Astfel, în 1864, dr. Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele de forță ce sunt acum la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în special sistemul de detenție (camere întunecoase), mai târziu introducându-se "spențere de forță". Astfel, în 1864, dr. Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele de forță ce sunt acum la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația acorda o libertate limitată celor care fuseseră internați în Ospiciul Golia. Internarea la Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Astfel, în 1864, dr. Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele de forță ce sunt acum la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația acorda o libertate limitată celor care fuseseră internați în Ospiciul Golia. Internarea la Ospiciul Golia stigmatiza pe plan social mai mult decât internarea la Ospiciul Neamțu, care avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația acorda o libertate limitată celor care fuseseră internați în Ospiciul Golia. Internarea la Ospiciul Golia stigmatiza pe plan social mai mult decât internarea la Ospiciul Neamțu, care avea o faimă mai puțin proastă. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația acorda o libertate limitată celor care fuseseră internați în Ospiciul Golia. Internarea la Ospiciul Golia stigmatiza pe plan social mai mult decât internarea la Ospiciul Neamțu, care avea o faimă mai puțin proastă. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația acorda o libertate limitată celor care fuseseră internați în Ospiciul Golia. Internarea la Ospiciul Golia stigmatiza pe plan social mai mult decât internarea la Ospiciul Neamțu, care avea o faimă mai puțin proastă. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală încă nedispărută. Ospiciul Golia s-a zbătut în multe dificultăți generate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe plan social mai mult decât internarea la Ospiciul Neamțu, care avea o faimă mai puțin proastă. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală încă nedispărută. Ospiciul Golia s-a zbătut în multe dificultăți generate de birocrație, de neînțelegeri permanente dintre Epitropia Generală Sf. Spiridon și instituțiile care solicitau internări și nu primeau aprobarea necesară și de faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dintr-o tradiție orală încă nedispărută. Ospiciul Golia s-a zbătut în multe dificultăți generate de birocrație, de neînțelegeri permanente dintre Epitropia Generală Sf. Spiridon și instituțiile care solicitau internări și nu primeau aprobarea necesară și de faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor să fie suportate de instituțiile care trimeteau pentru internare pe acești bolnavi. În special cu Comisia Interimară a orașului Iași Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vorba de satisfacerea Casei aflămu rezistența cea mai absolută și am încercatu tocmai a vă convinge"(!). Conflictul era cronicizat, cum reiese din multe adrese, și se reflecta asupra bolnavilor care erau cele dintâi victime ale neînțelegerilor. Relativ la spitalizarea bolnavilor în Ospiciul Golia este propus dosarul 562 (Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872) care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică de altfel cu aceea de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
victime ale neînțelegerilor. Relativ la spitalizarea bolnavilor în Ospiciul Golia este propus dosarul 562 (Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872) care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică de altfel cu aceea de la alte ospicii. Pentru internare se cerea: avizul unei comisii medicale în prezența procurorului; avizul Epitropiei; fixarea unei taxe pentru plată. Aceste condiții s-au aplicat pe parcurs; complicația avea ca scop evitarea internării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
este propus dosarul 562 (Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872) care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică de altfel cu aceea de la alte ospicii. Pentru internare se cerea: avizul unei comisii medicale în prezența procurorului; avizul Epitropiei; fixarea unei taxe pentru plată. Aceste condiții s-au aplicat pe parcurs; complicația avea ca scop evitarea internării unor persoane eventual sănătoase. Aprobarea Epitropiei devenise necesară, după cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
I. Felix (care ocupa funcția de secretar general al Ministerului), "nici nu s-ar putea admite raționa-lmente ca în spitalele Casei Sf. Spiridon fiecare să dispună după placul său fără control și fără știrea administrației". Cu timpul, tutelarea directă a Ospiciului de către Epitropie a devenit tot mai strânsă. Datorită apropierii imediate de Spitalul Sf. Spiridon, Ospiciul servea de staționar pentru cazuri psihice acute, mai greu de rezolvat, fiind primiți chiar și bărbați (pentru 2-3 zile) până la rezolvarea internării la Neamțu. Comisarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
admite raționa-lmente ca în spitalele Casei Sf. Spiridon fiecare să dispună după placul său fără control și fără știrea administrației". Cu timpul, tutelarea directă a Ospiciului de către Epitropie a devenit tot mai strânsă. Datorită apropierii imediate de Spitalul Sf. Spiridon, Ospiciul servea de staționar pentru cazuri psihice acute, mai greu de rezolvat, fiind primiți chiar și bărbați (pentru 2-3 zile) până la rezolvarea internării la Neamțu. Comisarul de Poliție, Administrația Municipală sau persoane de vază apelau direct la Golia pentru internarea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bătrâni din unele case boierești ale Iașului, alienați care compromiteau anumite familii nobile ca și unii alienați cu care nu avea cum proceda altfel Comisariatul de Poliție. Aceste internări devin frecvente după 1890. Ca urmare a înființării Facultății de Medicină, Ospiciul de la Golia, în opoziție Ospiciul de la Neamțu, s-a mai dezvoltat după 1880 activitatea medicală și condițiile administrative ameliorându-se. Fiind utilizat ca bază clinică până în 1905 și având printre medici personalități distinse, ca dr. Lucașevschi, Pastia și Brăescu, Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ale Iașului, alienați care compromiteau anumite familii nobile ca și unii alienați cu care nu avea cum proceda altfel Comisariatul de Poliție. Aceste internări devin frecvente după 1890. Ca urmare a înființării Facultății de Medicină, Ospiciul de la Golia, în opoziție Ospiciul de la Neamțu, s-a mai dezvoltat după 1880 activitatea medicală și condițiile administrative ameliorându-se. Fiind utilizat ca bază clinică până în 1905 și având printre medici personalități distinse, ca dr. Lucașevschi, Pastia și Brăescu, Ospiciul a căpătat, în ultimii săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ospiciul de la Golia, în opoziție Ospiciul de la Neamțu, s-a mai dezvoltat după 1880 activitatea medicală și condițiile administrative ameliorându-se. Fiind utilizat ca bază clinică până în 1905 și având printre medici personalități distinse, ca dr. Lucașevschi, Pastia și Brăescu, Ospiciul a căpătat, în ultimii săi ani, o funcționalitate mai modernă, fiind utilizat ca primă bază de învățământ psihiatric din Moldova. OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM Spre deosebire de ospiciile de la Golia și Neamțu, Ospiciul de la mănăstirea Adam, de lângă Tecuci, este foarte puțin cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Fiind utilizat ca bază clinică până în 1905 și având printre medici personalități distinse, ca dr. Lucașevschi, Pastia și Brăescu, Ospiciul a căpătat, în ultimii săi ani, o funcționalitate mai modernă, fiind utilizat ca primă bază de învățământ psihiatric din Moldova. OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM Spre deosebire de ospiciile de la Golia și Neamțu, Ospiciul de la mănăstirea Adam, de lângă Tecuci, este foarte puțin cunoscut. (Prima comunicare bazată pe date de arhivă, în 1960, de semnatarul acestui volum.) Nu există nici o lucrare și nici o dare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
până în 1905 și având printre medici personalități distinse, ca dr. Lucașevschi, Pastia și Brăescu, Ospiciul a căpătat, în ultimii săi ani, o funcționalitate mai modernă, fiind utilizat ca primă bază de învățământ psihiatric din Moldova. OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM Spre deosebire de ospiciile de la Golia și Neamțu, Ospiciul de la mănăstirea Adam, de lângă Tecuci, este foarte puțin cunoscut. (Prima comunicare bazată pe date de arhivă, în 1960, de semnatarul acestui volum.) Nu există nici o lucrare și nici o dare de seamă mai importantă asupra acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
medici personalități distinse, ca dr. Lucașevschi, Pastia și Brăescu, Ospiciul a căpătat, în ultimii săi ani, o funcționalitate mai modernă, fiind utilizat ca primă bază de învățământ psihiatric din Moldova. OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM Spre deosebire de ospiciile de la Golia și Neamțu, Ospiciul de la mănăstirea Adam, de lângă Tecuci, este foarte puțin cunoscut. (Prima comunicare bazată pe date de arhivă, în 1960, de semnatarul acestui volum.) Nu există nici o lucrare și nici o dare de seamă mai importantă asupra acestui ospiciu, singurele referințe pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de la Golia și Neamțu, Ospiciul de la mănăstirea Adam, de lângă Tecuci, este foarte puțin cunoscut. (Prima comunicare bazată pe date de arhivă, în 1960, de semnatarul acestui volum.) Nu există nici o lucrare și nici o dare de seamă mai importantă asupra acestui ospiciu, singurele referințe pe care le-am putut găsi fiind acele menționate doar de episcopul Melchisedec (1884) și mai târziu de O. Stănciulescu (1932), un distins magistrat și istoric al justiției românești. Documentele de arhivă privind Fondul Mănăstiresc fiind distruse în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
menționate doar de episcopul Melchisedec (1884) și mai târziu de O. Stănciulescu (1932), un distins magistrat și istoric al justiției românești. Documentele de arhivă privind Fondul Mănăstiresc fiind distruse în mare parte în timpul bombardamentelor din 1944, neexistând documente despre acest ospiciu, singura sursă pe care am putut-o utiliza a fost un dosar care figurează la Arhivele Statului Iași, care relatează despre o revizie generală a ospiciului care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în Fondul Arhivistic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Mănăstiresc fiind distruse în mare parte în timpul bombardamentelor din 1944, neexistând documente despre acest ospiciu, singura sursă pe care am putut-o utiliza a fost un dosar care figurează la Arhivele Statului Iași, care relatează despre o revizie generală a ospiciului care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în Fondul Arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de la Mănăstirea Adam" a trecut în Fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a fost un dosar care figurează la Arhivele Statului Iași, care relatează despre o revizie generală a ospiciului care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în Fondul Arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de la Mănăstirea Adam" a trecut în Fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă mai importantă care ne poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Documentul, cuprinzând un număr de 26 de pagini, poartă denumirea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]