2,246 matches
-
2 Fălticeni, 8 martie 1972 Mult Stimată Doamnă Păpușanu, Mi-au trebuit câteva zile ca să-mi revin din oboseala drumurilor pe care le-am făcut timp de o săptămână. Azi am putut pune mâna pe condei, ca să vă mulțumesc pentru ospitalitatea ce mi-ați acordat-o, căci dacă n-aș fi avut unde sta, ar fi trebuit să mă întorc frumușel la Fălticeni. Am venit încărcat ca o albină, cu impresii și material documentar, încât fălticenenii oficiali au rămas plăcut impresionați
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Suceava, 4 iulie 1969 Mult Stimate Domnule Profesor, Au trecut câteva zile de când am avut fericita ocazie să vă cunosc personal, în pitoreasca așezare de la Buftea. Îngăduiți-mi să vă mulțumesc pentru amabilitatea Dv. și a familiei. Primit cu nedezmințita ospitalitate românească, mi s-a oferit prilejul să cunosc și distinsa Dv. rudă, Dl. Schweitzer-Cumpăna și pe câțiva prieteni ai familiei, intelectuali autentici cu care se pot întreține discuții despre artă, la nivel înalt. M-a bucurat mult faptul că lucrarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pentru urările trimise și, la rândul meu, doresc să pășiți tot anul 1974, cu familia Dv., pe un covor frumos de flori simbol al încântării și al idealurilor realizate! Cu plăcere voi veni la Fălticeni, și vă mulțumesc pentru oferirea ospitalității Al Dv. cu prietenie veche, Gh. Băileanu Prof. sup. la Universitatea Iași Director General al Spiridoniei, Membru tit. al Consiliului Legislativ, Cercet. pr. la Academia R.S.R. - Fil. Iași, Muzeograf-șef serv. Muzeistic 473 Gh. Băileanu mi-a fost profesor la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
făcute; ești (?) la început de tratament. Cum vor decurge injecțiile - probabil și medicamentele recomandate, au să se modifice și... analizele! Atâta vezi, să nu te grăbești cu plecarea la spital; beneficiază de cunoștința celor în drept; profită cât poți de ospitalitatea ce o ai; aceasta îți dă și îndreptare și te scutește de muncă. Gândește te că aici543, iar te vei apuca de treburi care mai pot fi amânate! Mai cu seamă, vremea e rea de tot! A nins mult; frig
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Colecționar (arheologie, carte veche, timbre de valoare etc.). 568 C.P. a trimis-o pe adresa mea de la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, unde funcționam. 436 Dragă Eugen, Mai întâi țin să-ți mulțumesc încă o dată pentru calda și frățeasca ospitalitate pe care mi-ai dovedit-o în scurta mea vizită în Suceava, din 28.IV.a.c. În al doilea rând mă grăbesc să-ți trimit ceea ce ti-am promis 569, căci dacă mai întârzii, nu știu când voi mai fi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
numai artiști. Avea și o bibliotecă bogată. Era finanțată mai ales grație subscripțiilor din cotidianul "Universul" și a fondurilor acordate de Banca Națională a României. Decorația sa interioară prezenta cîteva mostre superbe ale folclorului românesc. Mulți vizitatori străini s-au bucurat de calda ospitalitate românească de acolo. În anii '30, Iorga a jucat un rol important în înființarea unei școli românești la Roma. Scopul său era "să contracareze influența maghiară din Italia lui Mussolini prin apeluri la "solidaritatea latină" și pentru "a avea o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ungaria de o mie de ani. În privința majorității românești, aceștia începuseră să vină în Transilvania cel devreme la sfîrșitul secolului al XX-lea. Nu puteau decît să le mulțumească regilor ungari și conducătorilor Transilvaniei pentru toleranța plină de bunăvoință și ospitalitatea acestora, care le permiseseră să se stabilească pe aceste meleaguri. Iorga era în elementul său, trebuind să reafirme drepturile istorice ale majorității românești. Ca istoric-politician par excellence, el a preluat comanda contraatacului în ceea ce el considera "o luptă științifică împotriva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
parte. Numai așa te poți concentra asupra farfuriei tale. Nu, categoric, nu agreez aceste scene formale care, de cele mai multe ori, țin mai curând de vanitate, de prestigiu și de un fals simț al „bunei-cuviințe“ mondene, decât de adevăratul instinct de ospitalitate. Dimpotrivă, la haute cuisine inhibă ospitalitatea, din moment ce acei care nu pot, sau nu vor, să o practice, șovăie să-i invite la ei pe adepții bucătăriei elaborate, de teamă să nu le apară grosolani sau ratați. Cea mai gustoasă mâncare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asupra farfuriei tale. Nu, categoric, nu agreez aceste scene formale care, de cele mai multe ori, țin mai curând de vanitate, de prestigiu și de un fals simț al „bunei-cuviințe“ mondene, decât de adevăratul instinct de ospitalitate. Dimpotrivă, la haute cuisine inhibă ospitalitatea, din moment ce acei care nu pot, sau nu vor, să o practice, șovăie să-i invite la ei pe adepții bucătăriei elaborate, de teamă să nu le apară grosolani sau ratați. Cea mai gustoasă mâncare e aceea pe care o savurezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
uneori de două sau chiar trei ori pe zi, plonjând întotdeauna de pe „muntele“ meu. Se ungea cu o soluție împotriva insolației și zăcea gol la soare, întins pe stânci. Păruse să-i fi pierit orice scrupul cu privire la „cerșetorie“, îmi accepta ospitalitatea ca pe ceva ce i se cuvenea de drept, și nu-mi dădea nimic în schimb, nici cel mai vag ajutor, nici un strop de căldură. Desigur, e o judecată subiectivă. Nu-l pot blama pe Titus pentru că „nu voia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
hotel excelent ceva mai încolo, pe drum... În clipa aceea, clopotul de la ușă sună din nou. Peregrine se întoarse să deschidă ușa și, peste umărul lui, l-am văzut pe vărul meu James. — Hello, zise Peregrine, bun sosit la Casa Ospitalității, proprietar Charles Arrowby, nu există nimic de băut și nici un loc de dormit, dar... — Hello, îi răspunse James, îmi pare rău că a trebuit să mă întorc, Charles, dar hotelul Haven nu are nici o cameră liberă, și m-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
România și armată, Chițu și Slăniceanu răspund, apoi toastez pentru misiuni, colonelul Timmlev din armata rusă mulțumește, toast frumos. După aceea Nicorescu din Bârlad în cinstea Elisabetei și a mea. Eu răspund și mulțumesc pentru primirea în oraș și pentru ospitalitatea pe care au arătat-o armatei. Ora 10 banchetul se încheie. Mai vorbește episcopul de Huși. Retragere cu torțe, cerc. Despărțire de toată lumea. Ora 11 la gară, unde ne însoțește toată lumea. Ora 11¼ plecarea din Bârlad, ofițerii străini, miniștrii etc.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
transportului de marfuri pe mare Conferință Națiunilor Unite asupra transportului de marfuri pe mare, amintind cu recunoștință amabila inițiativa a Republicii Federale Germania, care a găzduit conferință la Hamburg, conștientă de faptul că serviciile puse la dispoziția conferinței și generoasă ospitalitate acordată participanților de guvernul Republicii Federale Germania și de orașul liber și hanseatic Hamburg au contribuit în mare măsură la succesul conferinței, exprimă recunoștință să guvernului și poporului Republicii Federale Germania și, adoptînd Convenția privind transportul de marfuri pe mare
CONVENŢIA din 1978 Naţiunilor Unite privind tranSportul de mărfuri pe mare, 1978*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130514_a_131843]
-
el va face o notificare Guvernului belgian, care la rândul sau o va comunica celorlalte Puteri contractante. III. DECLARAȚIUNE FĂCUTĂ DE GUVERNUL ROMÂN Guvernul român nu-și impune prin faptul semnării prezentului Aranjament decât obligațiile următoare: 1. De a acorda ospitalitatea și a căuta în mod gratuit pe marinării străini atinși de boli veneriene în spitalele existând actualmente în porturile maritime sau fluviale române, acordându-le regimul comun bolnavilor admiși în mod gratuit; 2. De a acorda în mod gratuit medicamentele
ARANJAMENT din 1 decembrie 1924 relativ la înlesnirile acordate marinarilor vaselor de comerţ pentru tratamentul bolilor veneriene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134333_a_135662]
-
în mod gratuit; 2. De a acorda în mod gratuit medicamentele necesare pînă la viitoarea "escală"; 3. De apreciere autorităților sanitare locale să stabilească "carnetul tip", și să înscrie pe el diferitele indicațiuni menționate în Aranjament; 4. De a acorda ospitalitatea tuturor marinărilor pe câri medicul local îi va considera că trebuie să fie internați într-un spital, fără a fi totuși ținut de a înființa servicii sanitare speciale pentru marinari. DREPT CARE, subsemnații au adresat prezentul proces-verbal. Făcut la Bruxelles, la
ARANJAMENT din 1 decembrie 1924 relativ la înlesnirile acordate marinarilor vaselor de comerţ pentru tratamentul bolilor veneriene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134333_a_135662]
-
va difuza și face cunoscut cat mai larg cu putință. (160) Reprezentanții statelor participante exprimă profundă lor recunoștință guvernului și poporului Austriei pentru organizarea excelentă a negocierilor asupra măsurilor de întărire a încrederii și securității de la Viena și pentru caldă ospitalitate acordată delegațiilor participante la negocieri. Viena, 17 noiembrie 1990 Anexă 1 Potrivit prevederilor Mandatului de la Madrid, zona de aplicare a măsurilor de întărire a încrederii și securității este definită după cum urmează: Pe baza egalității în drepturi, echilibrului și reciprocității, respectului
DOCUMENTUL DE LA VIENA, din 1990 al negocierilor pentru măsuri de intarire a încrederii şi securităţii, organizate în conformitate cu prevederile relevante ale Documentului final al Reuniunii de la Viena a Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141927_a_143256]
-
pentru a asista la manevre militare. Statul care invită va hotărî în fiecare caz numărul observatorilor, procedura și condițiile de participare a acestora și va furniza alte informații pe care le-ar putea considera utile. El va asigura facilitățile și ospitalitatea corespunzătoare. Invitația va fi transmisă cît mai devreme cu putință, prin canale diplomatice obișnuite. Notificarea prealabilă a mișcărilor militare de anvergură În conformitate cu Recomandările finale ale Consultărilor de la Helsinki, statele participante au studiat chestiunea notificării prealabile a mișcărilor militare de anvergură
ACT INTERNAŢIONAL din 1 august 1975 al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141958_a_143287]
-
nordul Olteniei; bisericile de lemn din Maramureș; creațiile lui Eminescu, Brâncuși, Enescu; arhitectura și arta populară, reflectate în rețeaua de muzee răspândite pe tot teritoriul țării. La toate acestea putem adăuga bogăția de obiceiuri și datini, folclorul, portul popular, limba, ospitalitatea poporului român. În concluzie, turismul rural este reprezentat de așezările rurale pitorești, situate într-un mediu nepoluant, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric, care în afara funcțiilor administrative, economice și culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
turistică (producătorii) este influențată de factori cum sunt: costurile de producție, tehnologia folosită sau introdusă, taxe și subvenții, prețuri ale altor oferte, alți factori [7, p.47]. Analizând activitatea turistică, se poate spune că orice afacere în domeniul turismului și ospitalității se poate desfășura în spațiul rural fără a fi turism rural, în timp ce turismul rural înglobează o serie de activități specifice și anume [4, p. 16]: • echipamente, instructori și servicii de închiriere pentru vânătoare, pescuit, călărie, safari, studiul naturii, călătorii cu
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
de bază (cazarea, alimentația si transportul) și auxiliare (balneoterapie, agrement, activități sportive etc.). Alegerea destinației turistice este influențată de : • Factori naturali: așezarea geografică, relieful, vegetația, fauna și clima; • Factori culturali: limba, folclorul, religia, arta, știința, politica; Elementul uman: mentalitatea și ospitalitatea reflectate în atitudinea populației locale, a administrației și reprezentanților pazei și ordinii publice față de turiști; • Infrastructura generală: telecomunicațiile, mijloacele de transport, serviciile bancare, structura și aspectul așezărilor, aprovizionarea cu apă și energie, canalizarea etc.; Facilitățile turistice: transporturi, mijloace de cazare
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
că cei mai bogați au o mare participare la această dezvoltare . Turismul rural în țările europene Odată cu apariția noilor forme de turism, așa cum ar fi turismul sportiv, turismul muzeistic, turismul rural etc., se impun noi forme de organizare a industriei ospitalității. Din aceste considerente o industrie a turismului bine organizată poate aduce beneficii substanțiale regiunii respective. Aș dori să scot în evidență unele practici utilizate la dezvoltarea turismului rural în țările europene și în special în Polonia și România. Turismul rural
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
mare măsură sprijinului obținut din partea guvernelor centrale din statele respective. De exemplu, în Franța și Germania se acordă credite pe termen lung cu dobândă de 3-5% pe an. Totodată se acordă scutiri pentru activitatea turistică desfășurată. Conform “Ghidului german al ospitalității rurale”, oaspeților le sunt propuse peste 3000 de oferte. Astfel, în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
mai ridicate în țările cu tradiție în acest domeniu, cum sunt: Franța, Germania, Elveția, Austria, Belgia și chiar Slovenia, Polonia și Bulgaria. Oriunde te-ai afla, în România, dacă noaptea se apropie, în orice sat vei găsi o gazdă primitoare. Ospitalitatea e o tradiție și o caracteristică a noastră, a românilor, este un mijloc de cunoaștere și comunicare. Străbatem un drum de munte, printre gospodării țărănești, mărginite de garduri ce închipuie hore umane și poposim la o poartă înaltă. Iată, gazda
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
de minunățiile pe care le poate oferi spațiul rural românesc. Turistul poate admira în voie un cer plin de o puzderie de stele, pajiști înverzite, năpădite de flori de câmp sau pline de roua dimineții ori se poate bucura de ospitalitatea țăranilor și de obiceiurile gastronomice. Totodată, spațiul rural este păstrătorul unor vechi tradiții și obiceiuri, uitate de orășeanul de rând, care, odată reîntors în sat, se poate bucura de manifestările populare, de târgurile, bâlciurile, dar și de viața creștinească a
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
și o arhitectură deosebită pentru stilul propriu veacului trecut. Turismul rural în județul Vrancea a debutat în condiții dintre cele mai bune, sprijinit fiind de atracțiile naturale variate, dar și de bogăția cultural- istorică, folclorul, tradițiile, meșteșugurile populare, căldura și ospitalitatea specifică oamenilor locului. Acesta a beneficiat și de interesul unor persoane fizice doritoare să promoveze această formă de turism în zonă. Împreună cu organismele județene s-au făcut primii pași în direcția stimulării dezvoltării turistice prin deschiderea unor pensiuni turistice, asigurându
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]