12,062 matches
-
prin deplasarea acestei populații din zona muntoasă catre Beyrouth și spre orașele de coastă ale actualului Liban; în acea perioadă Beyrouthul era un oraș dominat și populat de.sunțti și de ortodocși. Criza va deschide și calea exilului în afara Imperiului Otoman. O altă consecință ceva mai îndepărtată, dar de care trebuie să ținem seama, a fost formarea în sânul inteligenței maronite, a unui curent naționalist arab, care împreună cu ortodocșii și greco-catolicii, vor forma, alături de mediile musulmane, una din componentele renașterii naționale
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
sens fiind mențiunea că primul dicționar de limba arabă a fost scris de maroniți. Pentru a înțelege mai bine deșteptarea sentimentului arab, este bine să ne amintim că în anul 1914, după emanciparea Balcanilor, o parte considerabilă din populația Imperiului Otoman era arabă; de aici miza considerabilă reprezentată de creșterea sentimentului național arab pentru viitorul Imperiului Turc și de asemenea violența represiunii turcești, care s-a abătut nu doar asupra armenilor și grecilor, dar și împotriva arabilor creștini, în special maroniți
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
care conform acordului încheiat acum trebuia să se găsească în zona de influență a francezilor. În acest caz erau prevăzute trei soluții: prima cu un Liban care putea rămâne ca o provincie în cadrul Siriei, o Sirie mare trecută de sub controlul otoman sub cel al Franței, apoi un micro-Liban limitat la zonele maronite non viabile din punct de vedere economic si în sfârșit un micro-Liban extins asupra zonelor non maronite. Spre dezamăgirea naționaliștilor sirieni, cea de a treia soluție a fost reținută
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
de a scăpa statutului de minoritate și pentru a găsi mijloacele de a conviețui cu lumea islamică, creștinii au recurs la un anumit naționalism local, adică de consolidare a sentimentului de apartenență la Statele existente (create pe ruinele fostului Imperiu Otoman). Caracterul multicomunitar le permitea dezvoltarea unei identități, ce nu se putea confunda cu grupările majoritare. În contextul acestei "compartimentări" o transformare importantă se producea în planul identitar al majorității, care avea conștiința apartenenței la o țară. La adăpostul frontierelor, trasate
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
religia cu națiunea. De altfel arabicitatea nu poate indica o rasă sau o religie, ci o cultură, o istorie și un destin comun. Înainte de a trece la prezentarea modului de funcționare identitară a acestor creștini arabi în perioada declinului Imperiului Otoman, ca și a creșterii sentimentului național arab, credem că este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine formează așa-numitele micro-societății închise, adesea delimitate teritorial în
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
în aceste condiții către formele unui militantism arab, mai mult sau mai puțin laic. Pentru a înțelege mai bine deșteptarea sentimentului arab, este bine să ne amintim că în anul 1914, după emanciparea Balcanilor, o parte considerabilă din populația Imperiului Otoman era arabă; de aici miza considerabilă reprezentată de creșterea sentimentului național arab pentru viitorul Imperiului Turc și de asemenea violența represiunii turcești, care s-a abătut nu doar asupra armenilor și grecilor, dar și împotriva arabilor creștini, în special maroniți
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
care conform acordului încheiat acum trebuia să se găsească în zona de influență a francezilor. În acest caz erau prevăzute trei soluții: prima cu un Liban care putea rămâne ca o provincie în cadrul Siriei, o Sirie mare trecută de sub controlul otoman sub cel al Franței, apoi un micro-Liban limitat la zonele maronite non viabile din punct de vedere economic si în sfârșit un micro-Liban extins asupra zonelor non maronite. Spre dezamăgirea naționaliștilor sirieni, cea de a treia soluție a fost reținută
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
cea a Vestului. Există o distincție între ele. Mai târziu, asupra celor din Est au ajuns otomanii cu sistemul lor, care făcea din apartenența religioasă și o apartenentă etnică, lingvistică. Apoi au ajuns, pentru că trebuia să se elibereze de imperiul Otoman, modelele Occidentale, revoluția națională. Apoi a venit comunismul care a folosit, pentru a supraviețui, argumentul național. Și deci în aceste experiențe ale popoarelor ortodoxe, experiențe extrem de dificile (în mod contrar ideii răspândite, este o lume a martirilor), a fost și
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
din jurul lor, probabil, a celui mai avizat doctor în istorie, editor, autor, senator, ambasador, ministru, șeful administrației prezidențiale, director al Servicilului de Informații Externe. (vezi recenzia anexată Breviarul marelui Hidalgo) Moldovalahii fac parte din fostului Imperiu Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman și sunt la fel de dezorientați că bulgari, sârbi, bosnieci, albalezi, macedonieni, greci, algerieni, tunisieni, libieni, egipteni, palestinieni, israeliți, iemeniti, irakieni, kurzi, turci, ciprioți, libanezi, sirieni, geogieni, ucrainieni și basarabeni. (vezi chestiunea orientală) Care-i rostul lor, de cine aparțin ei, care
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
globalizării la romani ajunși în Europa fără unirea cu Roma. Lectura nu este deloc facilă, dar luând fiecare ideia că o pietricică, unele sunt chiar pietre prețioase, se poate reconstitui un mozaic fascinant la marginea Imperiului Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman. Românii sunt numai de jure, nu și de facto în Europa! Prof. Dr. Viorel ROMAN www.viorel-roman.ro Timișoara 27 martie 2013 ------------------------------------------------------------- BREVIARUL MARELUI HIDALGO La procesul de la Nürnberg psihologii erau surprinși de mediocritatea și lașitatea elitei Reich-ului III cu
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
stat. Cu alte cuvinte, experiența modernă a Ortodoxiei este diferită de cea a Occidentului european prin simplu fapt de a fi urmat propria ei istorie marcată de o serie de abuzuri, de la autoritatea țaristă la cea comunistă trecând prin dominația otomană. Sigur, cum am precizat deja, aceste locuri comune ale istoriografiei culturale și politice nu sunt pur și simplu justificări comode, ci ne ajută să înțelegem mai bine complexitatea unui dialog intra-european prea des simplificat și redus la opoziția Orient
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
și turco-austriece care cuprind tot mai mult în raza lor și Țările Române. Acestea au presupus nu numai mai multe sacrificii, specifice stării de beligeranță ci, mai ales, eforturi și cereri materiale și financiare sporite, solicitate în special de Poarta Otomană care era nevoită la astfel de exigențe pentru a face față competiției cu cele două imperii aflate în ofensivă în zona noastră. La acestea să adăugau problemele economice și umane create de incursiunile de pradă ale pasvantlîilor din Vidin, ale
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
care a tangențiat, inclusiv la curțile înalte unde a fost primit.Nu putem să-l uităm pe Dimitrie Cantemir, care a fost primul român primit în Academia din Berlin, la 1714, devenind un adevărat ambasador al culturii noastre în Imperiul Otoman, dar și în Rusia, unde în urma bătăliei de la Stănilești de pe Prut se retrage lângă Harkov, unde i sa dat un mare domeniu feudal, devenind consilierul lui Petru I, desfășurând o activitate științifică rodnică, devenind și un ambasador al culturii Moldovei
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
ministru de război, s-a creat Statul Major Unic, steagul nou ce s-a instituit, întrunea culorile țărilor surori: albastru, galben, roșu, măsuri adoptate înainte de unificarea politico-administrativă a celor două Principate. Unirea s-a dovedit ireversibilă. Recunoașterea ei de către Poarta Otomană, în noiembrie 1861, formarea primului guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, în 1862, deschiderea primului Parlament al țării, când Domnitorul a proclamat Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de România, consolidarea Unirii, cerea din partea tuturor o abnegație completă
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
problemelor lor. S-a găsit o soluție onorabilă de compromis: s-au organizat cursuri pentru juriștii noi veniți, pentru a-i introduce în câmpul legislației și al procedurilor obișnuite în instanțele juridice israeliene, care constau dintr-un amalgam de drept otoman, britanic și ebraic, totul foarte diferit de ceea ce cunoșteau noii veniți în țara lor de origine. Cursurile s-au ținut parțial în limba maternă a studenților, iar profesorii au avut un cuvânt de spus în fața comisiilor ce acordau autorizația de
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
al Țării Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9, pg.93-95, - “Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98, - “Hrisov de întărire a dreptului Mănăstirii Bistrița de a strânge
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
de sănătate. Sau să nu fi avut de toate. • Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii de-a stânga și de-a dreapta, păstorii României crucificate. Care s-au întors în pământul care i-a ridicat, pentru că el să nască, din cenușă și
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
valoare de 3000 bani de aur plătiți peșcheș de către Mircea turcilor, și abia din 1512 în Moldova, când Bogdan Chiorul adăuga vistieriei lui Selim I suma de 4000 de galbeni și 20 de șoimi - era vărsată an de an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
dacă cineva ne întreabă să vorbim despre aceasta. Mănăstirea a fost construită pe la 1637 de către Matei Basarab cu scopul de a fi un punct strategic militar al Țării Românești, fiind în apropiere de Raiaua Brăilei, care aceasta era sub ocupație otomană și cu granița dinspre Moldova lui Vasile Lupu. De-alungul timpului, sfânta mănăstire a trecut prin mari pagube; mai întâi cutremurul din 1802 și cel din 1838. În anul 1856, guvernul din acea perioadă a aprobat reclădirea din nou al edificiului
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
în anii sfîrșitului de secol XIX, era deplînsă de revoluționarii de la 1848, era descrisă cu compasiune de călătorii occidentali prin Balcani la începutul secolului al XIX-lea. În consecință, românii plonjează într-o cercetare istorică pentru a dezbate consecințele dominației otomane sau efectele negative în România ale expansiunii capitalurilor străine germane, apoi anglo-saxone, după 1919! Măsura întîrzierii dezvoltării este comparată cu cea a centrului și vestului Europei și deranjează, astăzi ca și ieri, identitatea românească, cea care se crede europeană în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și ucrainieni frați întru ortodoxie -, de popoarele Imperiului Habsburgilor, legate de Viena și dependente de Viena la fel ca și transilvănenii, de frații din Balcani care au aparținut, ca și ei, civilizației bizantine, iar, mai tîrziu, au fost supuși jugului otoman. Cel mai adesea, cultul specificului național trimite la conștiința și la amintirea destinului colectiv transnațional. Obsesia istoriei răspunde unei necesități de sens pentru prezent. Românii de astăzi sînt dezolați, simt gustul amar al neputinței. Întrebarea "Ce să facem?" fără posibilitatea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
narează istoria Moldovei de la 1595 pînă la 1661, utilizînd cronica lui Ureche și textele episcopului polonez Piasecki, tipărite la Cracovia în 1645. Kogălniceanu mai citează încă două texte aparținînd lui Dimitrie Cantemir: L 'Histoire de l 'Empire ottoman (Istoria Imperiului Otoman), tradusă din latină în franceză și tipărită, la Paris în 1743 și Beschreibung der Moldau (Descrierea Moldovei), traducere din latină în germană, tipărită la Frankfurt, în 1771. Această ultimă lucrare îi fusese comandată prințului Cantemir de Academia din Berlin, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1966, sub îngrijirea lui Mihai Guboglu, a cronicilor turcești privitoare la țările române și prin adunarea sistematică a izvoarelor poloneze din care istoricul Ilie Corfus va oferi cîteva elemente publicului român, în 1979, într-o ediție aparținînd Academiei Române. Studiul documentelor otomane, italiene, bizantine, rusești suscită interesul și pasiunea dincolo de frontierele României. Cităm, în acest sens, doar lucrările semnate Mihnea Berindei și Gilles Veinstein consacrate Imperiului Otoman și țărilor române între 1544-1545 (L'Empire ottoman et les pays roumains en 1544-1545), publicată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va oferi cîteva elemente publicului român, în 1979, într-o ediție aparținînd Academiei Române. Studiul documentelor otomane, italiene, bizantine, rusești suscită interesul și pasiunea dincolo de frontierele României. Cităm, în acest sens, doar lucrările semnate Mihnea Berindei și Gilles Veinstein consacrate Imperiului Otoman și țărilor române între 1544-1545 (L'Empire ottoman et les pays roumains en 1544-1545), publicată în 1987, sub forma unei ediții coeditate de Écoles des hautes Études, Harvard și Cambridge; studiile lui Matei Cazacii despre istoria prințului Dracula în Europa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tradus, de asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor din secolul XVI-XIX, Ștefan Gorovei arată că a descăleca implică un sens de reorganizare. Cuvîntul este folosit, de exemplu, pentru a defini reorganizarea Țării Românești de către turci în perioada stabilirii suzeranității otomane. Demonstrația exegeților români merge mai departe: se ia act de analogiile dintre legendele întemeierii Moldovei și Țării Românești pentru a sublinia caracterul unitar al României. Aceasta este poziția lui Brătianu cînd, în 1940, evocă legenda întemeierii Țării Românești de către un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]