2,390 matches
-
introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Covurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite poldere care au fost utilizate pentru culturile de cereale (se cultivă permanent grâu și ovăz, iar însămânțarea cu porumb și lucernă se face periodic, prin rotație. În ultimii ani, s-a trecut la realizarea în principal de culturi furajere (lucernă etc.). În perioada anilor 1940-1941, după anexarea Basarabiei de către URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov (încheiat între
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
total 1.776 mii capete, din care 23,4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din județul Brașov deține ponderi mari în producția totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru județul Brașov. Existența încă a unor institute de cercetare, dar și intensificarea acestei activitați pe lângă universități ar putea crea premizele unei
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
Combina de cereale păioase este o mașină agricolă complexă utilizată la recoltarea grâului, orzului, ovăzului și altor cereale. Numele acesteia provine de la faptul că poate efectua mai multe operații: secerare, treierare, separare a boabelor de paie și pleavă și colectare a acestora în buncăre sau în saci. Este alcătuită din următoarele părți principale: Combinele pot
Combină de cereale () [Corola-website/Science/336146_a_337475]
-
altfel, rezultate bune. În prezent (iulie 2010) aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri UE. Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe - grâu, porumb, orz, orzoaică și ovăz - a crescut de la 5,04 milioane hectare în 2010 la 5,24 milioane hectare în anul 2011, iar producția a crescut de la 16,71 milioane tone în 2010 la 20,78 milioane tone, în anul 2011. Prin comparație, Ucraina a
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
este România. În anul 2010, suprafața cultivată cu orz a fost de 243.461 hectare iar producția de orz și orzoaică a fost de la 1,32 milioane tone. Producția de orz și orzoaică, pe ani: În anul 2010, producția de ovăz a fost de 328.000 de tone, față de 296.000 tone în anul 2009. Suprafața cultivată cu oleaginoase a fost de 1,246 milioane ha în 2008, față de 1,340 milioane ha în 2007. În anul 2009, România deținea 20
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
km, regatul putea fi considerat în epocă ca unul slab populat. De aceea, țăranii cultivau doar cele mai fertile pământuri și, după ce acestea erau secătuite, se mutau pe alte loturi. Se cultiva în special grâu, orz dar și mei și ovăz, folosite pentru furajarea animalelor. Pescuitul și vânătoarea au contribuit de asemenea la bunăstarea oamenilor de rând, țăranii având dreptul să vâneze în pădurile care acopereau regiuni întinse ale regatului. Coloman a trebuit să facă față în timpul domniei la cel puțin
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
anul 1326, cu numele de possesio Piscarcos, numele schimbîndu-se destul de des, după cum urmează: Potrivit celor relatate de Szirmai Antal în "Szatmar Varmegye", carte apărută în 1810 la Budan, Piskarkos, sat valah, adica românesc, cu biserică și preot, cultiva grâul, orzul, ovăzul, avea păduri, iar piețele erau situate la Sătmar și Carei. Cartea amintește de o serie de proprietari ai terenurilor începînd cu anul 1370 și pînă în 1660. Din relatările lui Fenyes Elek în 1851 în cartea sa "Geographiai Szatara", localiatea
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
în vederea construirii Hidrocentralei Electrice Racovița. De asemenea pe terenul de la "Butinei" a fost construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor" (I.S.C.I.P). În domeniul agricol se distinge cultura plantelor cerealiere ( grâu secară, porumb, orz, ovăz), tehnice și textile ( sfecla de zahăr (în perioada comunistă), cânepa) și cultura cartofului. În zootehnie, s-a remarcat în trecut creșterea boilor și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți la sfârșitul secolului al XX-lea de vite. În gospodăriile
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
s-a trecut la practicarea unei agriculturi sedentare trienale, după modelul săsesc, numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându-se prin rotație toamna, grâu sau secară și primăvara - ovăz, porumb sau cartofi, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit” (îngrășat
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
la data de 23 noiembrie 1577, urmașii ei vând satul domnului Petru Șchiopul pentru 3000 de zloți tătărăști, care la rândul lui dăruește satul Vălcești mănăstirii Galata. Din documente, reiese faptul că locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivând plante (orz, ovăz, bob), crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în satul Vălcești existau 5 mori. Urmașii lui Petru Șchiopul vor întări satul Vălcești mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
Dămienești, regiunea în care își avea proprietățile și familia boierilor Agarici. Tânărul inginer agronom, instruit la Berlin, Ion Agarici a format pe moșiile sale de la Călugăreni și Drăgești o adevărată școală de cercetare agricolă, realizând noi soiuri de grâu și ovăz rezistente la dăunători și boli. Urmând exemplul bunicului său, va fi predispus și el spre fapte caritabile. A înființat Școala primară din satul Călugăreni, în anul 1919. Viorica și Ion Agarici au avut trei copii: Gheorghe (George) născut la 28
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită pentru cultura porumbului și a legumelor că și locurile mai joase de la Polom, Valea Stancului, Valea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
și biblioteca publică au fost și sunt instituții specializate pentru realizarea educației permanente. Economia comunei Copălău este de tip agrar, majoritatea locuitorilor practicând agricultura. Se cultivă grâu, porumb, orz-orzoaică, plante pentru furaje, legume și pe suprafețe mai mici floarea soarelui, ovăz, rapiță. Usturoiul se cultivă pe suprafețe mai mari, terenul existent permițând obținerea unor producții de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
un conținut mare de fibre și acizi Omega-3, aceștia ar trebui să poată îmbunătății sănătatea metabolismului. S-au făcut câteva studii de test, însă rezultatele au fost neconvingătoare. În două studii, o dietă cu semințe de chia, proteină de soia, ovăz și nopal, a indicat o scădere a colesterolului LDL și trigliceridelor și o creștere a colesteroului HDL, odată cu reducerea inflamațiilor (FASEB Journal și NCBI). Deoarece în aceste studii s-au folosit și alte ingrediente, nu se poate trage o concluzie
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și greu de lucrat, partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de primăvară și ovăz. Pădurea inestinabilă resursă economică, ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil deci, de ce pădurăritul, a ocupat un însemnat număr de locuitori care, din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transport cu
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
într-un loc sigur, de dorit cu lacăt. Din veselă sunt menționate bratina, lingura, polonicul, jgheabul din lemn, tigaia, pirostria, sita. Vesela trebuie să fie acoperită. Dintre felurile de mâncare menționate amintim: supa de varză, răcituri, botvinia (supă rece), terci (ovăz, hrișcă, orz), carne (de porc, de vită, de berbec, de pui, de gâscă, de rață), pește (nisetru afumat, morun, hering), icrele de pește alb, icre negre, colțunași, ouă, brânză, smântână, unt, lapte, ciuperci, varză, nap, sfeclă, mazăre, castraveți, usturoi, morcov
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
Haliciului, iar oastea voievodului a participat alături de armatele regale in cele mai importante bătălii care s-au dat în estul regatului cu tătarii, cu lituanii, cu turcii sau cu moldovenii. Oamenii se ocupau cu agricultura, culturile predominante fiind secara și ovăzul, dar și hrișca și cînepa, principalul material textil pentru îmbrăcăminte. Creșteau vite - 40% din oasele găsite la reședința din Cuhea le aparțin, precum și 50% din cele găsite în vatra Sarasăului - cel mai adesea din rasa Brună de Maramureș, bine adaptată
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
la distrugerea recoltelor din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei. Familiile în Țara Galilor au călătorit pe distanțe lungi ca refugiați, și au cerșit pentru alimente. Foametea a fost răspândită în nordul și sud-vestul Irlandei, după eșecul recoltelor de grâu, ovăz și cartofi. Criza a fost severă în Germania, unde prețurile la alimente au crescut brusc. Din cauză că sursa acestor probleme era necunoscută, au avut loc demonstrații în fața piețelor de cereale și de panificație, urmate de revolte, incendieri și jafuri, asemenea manifestări
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
activitatea. Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului Gorj, ca de altfel a întregii țări, a avut de suferit în anii ce au urmat după 1989. Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta echivalează cu 44% din suprafața
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Secuiesc, cu climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în localitățile Tușnad, Sânmartin, Sânsimion și Miercurea Ciuc. Apa minerală
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale cum ar fi: porumb, grâu, orz, ovăz, secară, cartofi, sfeclă de zahar, tutun etc. Sătenii au ca principală ocupație creșterea animalelor pentru carne și lapte, în special ovine și bovine. Populația satului are mai puțin de 100 locuitori. Înainte de 1989 aici exista o școală generală pentru primele
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
industrializată în vederea exportului, Olanda situându-se pe primul loc în exportul mondial de brânzeturi și de lapte condensat. Aceeași atenție este acordată creșterii păsărilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ouă de pe piața mondială. Culturile cerealiere (grâu, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafață redusă (circa 3/5 din suprafața terenurilor agricole) și nu acoperă consumul intern. În schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime consumul intern (care atinge cifra de 50 kg de zahăr pe locuitor, respectiv cu
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]