1,143 matches
-
măi Krog, măi? mă Întrebă Barra, făcând cu ochiul spre călăuzele noastre. Am ridicat din umeri: - Apă! Rece de-mi pocneau dinții. Apă ca toate apele, cum să fie? Am luat-o În josul văii și, pe măsură ce mergeam, Începură să apară pâlcuri de brazi pitici și flori de toate culorile. După o vreme, zărirăm primii copaci Înalți - erau dintre cei ce aveau ace, numai că nu semănau cu brazii de acasă. Spre seară, am intrat Într-o pădure deasă de copaci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
noi n-aveam ochi decât pentru câmpiile nesfârșite Întinse dincolo de râu. Era o zi cu un văzduh Într-atât de limpede Încât Îmi venea să cred că pot să văd până la Marea cea mare. Ici-colo, pe câmpiile acelea, se ridicau pâlcuri de pădure grea, iar dincolo de păduri, o vedeam foarte bine, era iarăși câmpie, numai câmpie, până În locul În care cerul se proptea de pământ. Dacă Îți Încordai bine ochii, puteai chiar să ghicești câteva sate răspândite pe acea Întindere verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
noi vom fi victorioși. - Asta e bine, zise Barra, deși nu-mi dau seama cum de vor face cuvintele așa ceva. Mă rog. Nu eu sunt stăpânul vorbei. Ascultă, reluă el, iscoadele noastre au văzut azi-noapte cum Scept a primit câteva pâlcuri venite de la Miazănoapte. Sunt neamuri de vânători care trăiesc În pădurile nesfârșite. - Las’ că nici noi n-am rămas singuri, se băgă Enkim În vorbă. Ni s-au alăturat vreo cinci neamuri de pescari, ca să nu mai pun la socoteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
țineau din cauza vântului ce bătea tot mai tare dinspre Miazănoapte. - Vezi, nu care cumva să se Înmoaie vreunul, i-am strecurat lui Barra, mai ales când am auzit mormăielile nedumerite ale oamenilor lui Scept. Nu se mai văzuse nicicând asemenea pâlc uriaș și mândru de vânători ce țineau În bătaia vântului semne nemaiîntâlnite și, cu asta Începea povestea mea pentru cea mai mare luptă de sânge care se dăduse vreodată. Simțeam deja cum sângele Începe să ne alerge În vine. Picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
rânduri în care să personificați muntele. Folosiți descrierea și dialogul. Drum de seară Ion Pillat Ți-aduci aminte seara de sub munte În țara ce privește către Jiu? Catapeteasma culmilor cărunte Purta chenar de aur stacojiu. Mestecenii cei albi veneau în pâlcuri De lumănări cu sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Polovraci: De pretutindeni ne-arăta pădurea Copaci schimonosiți ca niște — draci. Cerințe: 1. Folosiți în enunțuri proprii expresiile: “chenar de aur stacojiu” “soborul stelelor” “ardeau mestecenii frunzișul rar” “lacrime de ceară” 2.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru: trudiți, pribegi, pâlcuri, sobor. 3. Transcrieți versurile în care autorul personifică munții. Ajutoarele pădurii Eugen Jianu Ne-a chemat moș Vuia, pădurarul, să venim la căsuța lui din poiana cea mare. Să venim negreșit, ca să-i cunoaștem ajutoarele. Cine or fi aceste ajutoare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
clima de stepă dă înălțimilor dobrogene o înfățișare de adevărată ruină. Din vârful Pricopanului, cine străbate șesul Buzăului are înaintea ochilor, întocmai ca și pe Bărăgan, o netezime aproape ca a mării. Doar unde și unde, dacă zărești câte un pâlc de pădure, ce se ridică deasupra câmpiei, ca o insulă abia răsărită la orizont. Cu atât mai mare e mirarea când, aproape de Brăila, vezi ivindu-se în depărtare un lanț de munți, având profilul culmilor carpatice. Privind peste vapoarele ce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. Cu cofița pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu Vin cântând în stoluri fete De la râu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin; Fumul alb alene iese Din cămin. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. Focul e-nvelit pe vatră, Iar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai mare splendoare și putere; așa de copleșitor, încât, la amiază, plantele și animalele păreau fulgerate; nu erau însă decât pline de un prisos de energie. La o margine de miriște de orz, subt un colnic, Lupu Mavrocosti văzu un pâlc de oi grămădite cu lâna una în alta, roată și cu capetele aplecate la mijloc, ca și cum ar fi ascultat freamătul cuptoarelor din mijlocul pământului. Stăteau neclintite subt soarele de iulie și primeau la boturi răsufletul ierburilor. Miliardele de cosași, specii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
colorile, sfârâiau asurzitor în întinderile caste; zvonul lor tindea să se statornicească în tâmplele lui Lupu ca un cântec propriu al urechii interne. Când și când, la cotiturile drumșorului printre lanuri, ori la o coborâre într-o vâlcică, dădea peste pâlcuri de copaci care abia își clăteau frunzișul; turturele băteau din aripi și-și luau alene zborul; un popândău îl aștepta neclintit la marginea pulberei, până ce simțea cutremurul roților panerașului și trapul calului; atunci intra cu regret în căsuța lui subpământeană
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
spre autodistrugere ― am cochetat și cu ideea sinuciderii -, dar e suficient să-mi pun problema morții pentru a deveni laș. În vis, azi-noapte, eram într-o casă părăsită, cu multe camere, ticsite de mobile. Afară, o lună plină lumina un pâlc de pădure. Treceam din cameră în cameră, fără să ajung nicăieri. Nu găseam nici o ieșire din clădire. La un moment dat, am vrut să forțez o fereastră. Noaptea de afară a dispărut și am văzut un soare roșu, înălțîndu-se din
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
îi plăcea să se audă vorbind, într-o zi, am aflat că a murit. L-a doborât, la nouăzeci și patru de ani, o criză cardiacă. 22. Vis premonitoriu? întors cu spatele, privind pe fereastră niște munți vineții, acoperiți cu pâlcuri de chiparoși, un bărbat îi explica femeii de lângă el (nici unul nu păruse să observe prezența mea) că trebuia să mor deoarece așa e tradiția în insulele Fidji, ca bătrânii să fie înlăturați. "Astfel, se ușurează drumul progresului, explica el. Prin
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să urmeze linia unui lac artificial, luminat la un capăt de șiruri paralele de lumini care aminteau de o pistă de aeroport. Putea chiar să distingă conturul unui mic hidroavion parcat la marginea apei. Curând după aceea, dădu peste un pâlc de pădure deasă, înconjurat de un zid lung de cărămidă întrerupt în cele din urmă de o pereche de porți din fier forjat. Se deschiseră la atingerea lui și Michael bănui că în sfârșit călătoria lui era aproape încheiată. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Eșantioanele 1 și 2 aparțin lui M. Mihai (tatăl) și S. Mihai (fiica). 8 februarie E încă noapte, nu s-a luminat de ziuă. Din blocurile de locuințe se desprind aici câte o umbră, dincolo două, se adună apoi în pâlcuri, îndreptându-se cu grabă spre stația de autobuz. Pe cer pălesc ultimele stele, orbite de neonul din care se prelinge o lumină coclită. Intrând în raza ei, chipurile călătorilor devin hidoase, de coșmar. Oamenii se strâng însă în jurul stâlpului, înfruntând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
la râu să bea apă Înainte să-și facă siesta. Fii cu ochii-n patru. Mergeau Încet de-a lungul malului Înalt al râului, care În locurile alea era tăiat abrupt până-n albia bolovănoasă. Din când În când treceau prin pâlcuri de copaci Înalți. Macomber supraveghea malul opus când Îl simți pe Wilson strângându-i brațul. Mașina se opri. — Uite-l, Îl auzi pe Wilson șoptind. Drept În față, la dreapta. Dă-te jos și fă-i de petrecanie. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era atât de artificial de frumoasă. „Cine știe ce-o mai fi și-n sufletul ei“, se gândi. Nu vorbise mult noaptea trecută. Dar să o privești, asta era o plăcere. Mașina urcă o pantă lină, apoi intră Într-un pâlc de copaci și apoi ieși Într-un luminiș larg, aoperit cu iarbă deasă ca-n preerie și continuă să meargă pe marginea luminișului, la adăpostul copacilor. Șoferul conducea Încet și Wilson cerceta atent locul. Îi spuse șoferului să oprească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
strigă pe băieți, care sosiră ștergându-și mâinile, și cel mai În vârstă se urcă În spate. — Îl iau doar pe Kongoni, zise Wilson. Celălalt o să rămână aici să păzească stârvurile de păsări. Pe când mașina străbătea luminișul, Îndreptându-se către pâlcul de copaci și tufișuri care se-ntindea ca o fâșie de-a lungul albiei secate a râului ce tăia curmeziș poiana, Macomber simți din nou cum inima-i bate puternic și gura Îi este uscată, dar acum era așa pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de-a lungul terenului dintre cele două focuri, și, după o ultimă smucitură, se Înălță, și el Îi privi pe toți cei rămași jos, fluturându-și mâinile, și tabăra de la poalele dealului care se aplatiza și câmpia tot mai lată, pâlcurile de copaci și tufele turtite și potecile de vânătoare alergând spre apele secate, Într-un loc văzu un ochi de apă de care nu știuse până atunci. Zebrele, niște spinări mici și rotunjite, și antilopele, puncte care păreau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aflate pe drumul principal dintre Boyne City și Charlevoix. Erau magazinul universal, apoi poșta cu fațada aparentă Înaltă, În fața căreia stătea uneori o căruță, și mai erau casele lui Smith, Stroud, Dillworth, Horton și Van Hoosen. Casele erau așezate Între pâlcuri de ulmi și drumul era plin de praf. De ambele părți ale drumului erau ferme și păduri. În sus era bisrica metodistă, și-n direcția opusă era școala. Un drum Înclinat cobora dealul printre păduri, până-n golf. Din spatele casei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-ntoarse cu o pătură. Briza de seară Împrăștia fumul spre dig, așa că Întinse pătura Între foc și lac. Marjorie se așeză pe pătură cu spatele la foc și-l așteptă pe Nick. El veni și se așeză lângă ea. În spatele lor erau pâlcurile de copaci tineri, și-n față aveau golful și gura râului Hortons. Încă nu se-ntunecase de tot. Lumina focului se Împrăștia până la malul apei. Cele două undițe Înclinate deasupra apei Întunecate se vedeau limpede. Flăcările sclipeau pe oțelul mulinetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și toți au plutit peste obstacol ca păsările. Apoi dispărură din nou și când apărură coborau dealul În galop și alergau cu toții repede și lejer și săreau peste gard fără probleme, la grămadă, depărtându-se de noi tot așa, În pâlc. Părea că ai putea să mergi pe spatele lor, atât de compact era grupul și așa de lin alergau. Apoi se arcuiră deaupra dublei Bullfinch și careva căzu. Nu mi-am dat seama care era, dar calul se ridică repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apoi Începu să coboare dealul pe partea care se Îndepărta de șosea. Terenul era bun pentru mers. După ce coborî două sute de metri, trecu de linia până la care se-ntinsese focul. După linia aia treceai printre ferigi mari până la gleznă și pâlcuri de pini. Un ținut ondulat, cu dâmburi dese, pământ nisipos, În fine, un ținut viu. Nick se orienta după soare. Știa În ce loc vrea să iasă la râu, așa că o ținu Înainte pe câmpie, urcând dâmburi mici doar ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cât de sus putea ajunge Într-o zi de mers. O insulă mare de pini care ieșea În evidență deasupra terenului denivelat Îi tot atrăsese atenția În timp ce mergea. Coborî și apoi, În timp ce urca Încet spre creasta dâmbului, făcu stânga Înspre pâlcul de pini. Sub copaci nu creșteau tufișuri. Trunchiurile se ridicau verticale sau se-nclinau unul către celălalt. Erau netede și maronii, fără crengi. Crengile apăreau abia mult deasupra. Unele se-amestecau, făcând o umbră compactă deasupra pământului maroniu. Spațiul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Sub copaci nu creșteau tufișuri. Trunchiurile se ridicau verticale sau se-nclinau unul către celălalt. Erau netede și maronii, fără crengi. Crengile apăreau abia mult deasupra. Unele se-amestecau, făcând o umbră compactă deasupra pământului maroniu. Spațiul era gol În jurul pâlcurilor de copaci. Pământul pe care pășea Nick era maro și moale. Asta trebuie să fi fost din cauza acelor de pin care cădeau, formând un covor și dincolo de lățimea coroanelor. Copacii crescuseră Înalți și crengile se mutaseră tot mai sus, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mică. Se aplecă peste buștean până găsi un loc mai tare și aprinse chibritul. Stătea fumând și privea râul. În față, râul se Îngusta și forma o mlaștină. Apa devenea lină și adâncă, și mlaștina era plină de cedri, În pâlcuri, cu crengi solide. N-aveai cum să treci printr-o mlaștină ca asta. Din cauza crengilor care creșteau așa de jos. Trebuia să te ții cam la nivelul pământului ca să te poți cât de cât mișca. Nu puteai trece printre crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]