8,467 matches
-
pe lângă care am trecut mai devreme? întrebă Cristian, oprindu-se să-și tragă respi rația. Nu ne-ar fi ajutat de loc. Pârâul Bolii izvorăște de sub răritura pe care vrem noi s-o ocolim. Am fi ajuns în altă parte. Pârâul Bolii, ce nume ciudat! se miră Toma ștergându-și cu dosul palmei transpirația de pe frunte. N-are nici o legătură cu vreo afecțiune, îl lămuri femeia. Când au început comuniștii să aducă încoace oameni din toate părțile țării ca să muncească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întorceau. Îi găseau cu mințile pierdute, rătăcind în păduri, ori nu-i mai găseau de loc. Unul dintre localnici, Bolea îl chema, s-a hotărât să stea aici și să-i împiedice pe străinii aceia să treacă mai sus. Până la pârâul Bolii, poate să urce fără teamă oricine, nu i se întâmplă nimic. Mai sus însă, privirea zeilor deja e prea puternică și devine ucigătoare. Pe mine nu m-a ucis. Tare mai ești tu trufaș! Într-adevăr nu te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ai fost afectat. În timp ce vorbea, Ileana stătea întoarsă cu spatele la tova rășul ei de drum: Puțini au fost străinii ce au scăpat nevătămați, atât de puțini încât nici nu ne mai amintim când s-a întâmplat asta ultima oară. Înțeleg că pârâul ăsta este un fel de graniță a împărăției sfinte, se făcu Cristian că nu bagă în seamă spusele fetei. Nu-i nimic sfânt aici, dimpotrivă, mai degrabă locul este blestemat. Vorbeai de zei, nu mai pricep nimic. Și cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
asta? Ciudat ce întrebări îl frământau acum! Pașii îl purtau mai departe fără să-și dea seama. Mergea din reflex, urcând panta domoală spre vârf. Se afla la mijlocul pajiștii alpine. Se miră și el cât de departe ajunsese, ajunsese lângă pârâul care împărțea coasta în două. Era mai mult un izvor, un firișor de apă ce se scurgea la vale. Păși ușor peste albia îngustă și se avântă mai sus. Aici, iarba făcuse loc unui covor gros de mușchi, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
știa drumul și, deși nu se vedea nici o potecă pe unde mergeau ei, îl conducea hotărât prin locuri în care drumul nu le era stânjenit de vegetație. La un moment dat le ieși în cale un curs de apă. Un pârâu destul de lat se repezea înspumat la vale printre bolovani acoperiți de mușchi verde. Din loc în loc, mai ales acolo unde albia își schimba direcția erau adunați bușteni cărați de apele umflate. Continuară să urce paralel cu pârâul care rămânea în dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de apă. Un pârâu destul de lat se repezea înspumat la vale printre bolovani acoperiți de mușchi verde. Din loc în loc, mai ales acolo unde albia își schimba direcția erau adunați bușteni cărați de apele umflate. Continuară să urce paralel cu pârâul care rămânea în dreapta lor. Coasta nu mai urca atât de abrupt și în curând ieșiră într-un fel de luminiș. Pârâiașul se lățea, formând un fel de golfuleț înconjurat de bolovani, în care apa era mai liniștită. O mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să schimbe situația. Noroc că versantul respectiv făcea și el parte din concesiunea Pinforest-ului, numai că niciodată nu se tăiase vreun copac de acolo. Cabana, care nu era decât o colibă gata să se prăbușească, se afla pe malul unui pârâu care curgea la marginea unui platou destul de mic, situat cam la jumătatea muntelui. Din capătul acestuia se ridica un versant bolovănos. Minerii spuneau că acolo ar fi trebuit să sape pentru a găsi aurul mult căutat. Aveau ei semnele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care îi pusese în posturile de supraveghere, mulțumit să-i vadă că sunt prezenți și își fac datoria. Odată ajuns sus, își căutase o ascunzătoare din care să poată ține sub observație întreg perimetrul. Cel mai potrivit loc era dincolo de pârâul ce curgea la marginea tăpșanului. Sub copaci era un loc liber, lipsit de vegetația care ar fi putut să îi obtureze privirea. Ajutat de lumina lunii pline care se ridicase pe cer, putea vedea fără probleme tot platoul. Din acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vreau să ajungem acolo cât mai repede. No, hai! chicoti Simion Pop, întorcându-se pe călcâie și pornind vioi spre interiorul pădurii, acolo de unde venise. După scurtă vreme, lui Toma începu să i se pară cunoscute locurile. Aveau în stânga un pârâu care curgea năvalnic la vale printre o mulțime de bolovani aduși acolo de ape. De undeva, din față, se auzea un murmur care creștea în intensitate pe măsură ce se apropiau. Erau acum pe un povârniș de unde puteau vedea sub ei apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de ape. De undeva, din față, se auzea un murmur care creștea în intensitate pe măsură ce se apropiau. Erau acum pe un povârniș de unde puteau vedea sub ei apele aruncându-se într-o vâltoare, ca o cascadă în miniatură. Mai jos, pârâul forma un bazin de apă liniștită, pierzându-se apoi la vale, printre copaci. Ajunseseră exact deasupra fostei tabere a țiganilor zlătari, acolo unde îl dusese Vasilică Pohoață cu trei ani în urmă. S-au mai întors țiganii aici? îl întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
subțire de nisip sub care inspectorul simțea pietri cele mărunte. Galeria prin care mergeau acum fusese cândva umplu tă cu apă. Roca netezită a pereților nu făcea decât să întărească acest lucru. Un șuvoi subteran cursese pe acolo, poate chiar pârâul prin care trecuseră mai devreme. Se întâmpla ceva ciudat, la început, simțise numai o furnică tură ușoară, aproape insesizabilă în palma mâinii în care ținea toiagul. Apoi, ori de câte ori Pop dispărea dincolo de un cot și întu nericul devenea deplin, o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rosti Pop, la un moment dat. Respira greu, gâfâind și se oprise puțin ca să-și tragă sufletul. Galeria urca acum extrem de abrupt și bătrânul obosise. Eram împreună cu niște prieteni când am descoperit-o. Ne jucam jos, în poienița de pe malul pârâului, continuă el vorbind încet, ne scăldam în micul iaz de sub cascadă. Nu aveam voie să trecem mai sus de drumul forestier. Muntele Rău e blestemat, nimeni nu urca acolo, nici măcar în ziua de azi. Pe deasupra, nu am fi îndrăznit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
continua drumul la vale printre copaci. Știa foarte bine unde se aflau. Pop rămăsese câțiva pași în urmă. Îi auzea respirația sacadată și foșnetul slab al frunzelor uscate sub pașii lui. După ce merseseră ceva timp drept, de-a lungul albiei pârâului, acum începeau să facă un ocol spre stânga, astfel încât să nu ajungă direct la tabăra basarabenilor. Tocmai trecuse de trunchiul unui stejar bătrân, gros de mai bine de un metru, când ceva i se păru că nu este în ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cunoscut (o zonă cu mineri șomeri din cauza minelor închise după 1990 și cu polițiști care stau mereu sub zodia logicii și rațiunii) și o realitate a fantasticului unde, lângă o toponimie misterioasă (Muntele Rău, Stânca Adevărului, Râpa Dracului, Lacul Negru, Pârâul Bolii), crește o mitologie care își află rădăcinile în orizontul mito-poetic românesc. Dan Tomorug face o documentare foarte minuțioasă; vâlva, protagonistul cărții sale e, în fapt, vâlva băilor care protejează băile aurifere din Munții Apuseni, dar, în viziunea prozatorului, vâlva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sud; partea de vest este delimitată de Valea Siretului, iar cea de est de Valea Bârladului. Limita nordică a Colinelor Tutovei este dată de Valea Rahovei. Obcina Obârșiilor din care izvorăsc Rahova, Tutova, Zeletinul și Berheciul și Valea Morii, a pârâului Morii, afluent pe stânga al Siretului. Limita sudică este dată de sudul așezărilor din podgoria Nicorești, pe o linie situată între Ionășești și confluența Berheciului cu Bârladul, de-a lungul contactului cu Câmpia Română. Datorită particularităților reliefului - culmi împădurite, așezate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înguste ale unor pâraie, care, în îndelungate ere geologice, au drenat văi cu pante abrupte, măcinate de vânturi și ploi. în partea de nord, atunci când administrativ comuna Filipeni includea Mărăști, Brad și Balaia, era delimitată de dealul Glodișoare de unde izvorăște pârâul Dunavăț. Dacă din punct de vedere geografic și pedoclimatic se putea vorbi de o singură unitate administrativă, din punct de vedere istoric, satele incluse în comuna Filipeni au avut o evoluție diferită. Sub raport social, locuitorii satelor Mărăști-Vale, Balaia și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teren din noaptea de 23 decembrie 1970: „O parte dintre oamenii care locuiesc pe dealul Trandafireștilor au fost treziți de o bufnitură, dar nu i-au dat atenție, s-au întors pe partea cealaltă. Ce s-a întâmplat? în partea pârâului Dunavăț, spre asfințit, dealul Trandafireștilor care vine spre Tureatca și Fântâna Anichii, de la coama dealului se face o crăpătură și ruptură lungă de aproape un kilometru, alunecând pământul și coborând între 15 și 30 m pe unele locuri. Această masă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pământ se lovește de dealul de la nordvest care începe să alunece, amândou malurile de pământ ajungând până la grajdul cetățeanului Gh. C. Știrbu, unde s-a oprit. înălțimea ruperii de pământ este de 10-12 m, și la o depărtare de pârâul Dunavăț de 200 m. Zgomotul produs de alunecarea de teren a fost auzit de fata lui Dumitru Petrache Curteanu, care nu dormea, fiind bolnavă și care l-a trezit pe tată-său. Când vrea să deschidă ușa, nu poate, fiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost uitate și nimeni nu a ținut o evidență despre acestea. Despre o ploaie mare, o rupere de nori, cum se zice, ne-a lăsat mărturie Toader Boca. El ne spune că la 6 august 1888, în urma unei ploi mari, pârâul Dunavăț a ieșit mult din albia lui și a distrus iazul morii Rosetti. Iazul morii n-a mai fost refăcut, moara n-a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa primită, depinde creșterea și descreșterea regimului de scurgere a pâraielor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa primită, depinde creșterea și descreșterea regimului de scurgere a pâraielor. în zona comunei Filipeni, scurgerea apei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea fi valorificate cu rezultate favorabile. 1.1 Descrierea comunei Filipeni dupș Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari, București, 1900, Vol. III, p.360-361 I. Filipeni, comună rurală, județul Bacău, plasa Bistrița de Sus, situată în valea pârâului Dunavățul și a afluentului său, Sălașu Roșu. Se compune din trei cătune: Lunca, reședință; Filipeni - Slobozia, cu secția Filipeni, Pârliturile, Valea Boțului, Fruntești și Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]