1,247 matches
-
acolo, Strada Lăcrămioarei, la Deda, nu știu, nu mă doare capul, eu le predau! s-a făcut post la Strada Păcii, e cel mai greu post de poliție dintre Tîrgu Mureș și Reghin, la două vin și eu, vine și Pîrlea, la patru nimic, se pensionează, joia are probleme, că e zi de audiență, joia pune oamenii la rînd, e un pic dă treabă! biserică, șî casa de la vale, aia mare, el stă în sus, partea din sus pe deal, șesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
primirea colindătorilor pentru dumneavoastră? Primirea colindătorilor avea un rol important pentru această sărbătoare.Venirea colindătorilor reprezintă vestirea nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. 3. Ce alte tradiții mai erau de Crăciun? Tăierea porcului reprezintă alt eveniment important de Crăciun. Înainte nu se pârlea porcul ,ci îl jupeau pentru a face opinci. Față de vremurile de acum, înainte copiii erau foarte săraci, nu aveau nici măcar cu ce să se încalte. Erau familii numeroase și nu le ajungeau pielea de porc pentru a face opinci la
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bojoagă Ionela () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2076]
-
mai adânc, pentru a scoate cât mai multe vreascuri. Acum reușise să creeze o breșă în stratul îmbibat cu țărână cleioasă și lipicioasă. În aceeași secundă și-a retras, zvâcnind, mâna din horn, căci un jet puternic de flăcări îi pârlise urechea și părul. Așa cum era acolo, sus, luptându-se cu elementele dezlănțuite ale naturii, părea un nou Prometeu, înlănțuit pe stânca din muntele Caucazului, drept pedeapsă că dăruise oamenilor focul. Adică, o biată femeie vădană, cu șase copii, se putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de admirație la intervenția extraordinară a acestui binefăcător, iar mama, văzând că focul arde normal și că nu mai iese fum în cameră, s-a repezit în spatele casei tocmai când salvatorul nostru cobora de pe scară, înnegrit de fum, cu capul pârlit de flăcările rebele și înghețat de vântul tăios. Domnu' Muca! Domnu' Muca, vă mulțumim, vă mulțumim, domnu' Muca! Cum să vă răsplătim? Cum oare? Cum oare, domnu' Muca? Domnul Muca era un bărbat cam la vreo 40-45 de ani, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că nici soarele nu-l pârlește, nici ploaia nu-l udă, nici vântul nu-l usucă, nici munca nu-l istovește” <endnote id=" (825, p. 105)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Moses Schwarzfeld a Încercat să arate modul cum s-a născut imaginea evreului hoț
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un berbec. I se tăiase capul și fusese golit, prin gît, de toate măruntaiele, de oase și de carne. În pielea astfel golită, s-a reintrodus carnea, tăiată în bucăți, amestecată cu pietre încinse. Apoi blana a fost curățată și pîrlită pe jăratec. Odată cu întoarcerea fetiței, pietrele sunt scoase și berbecul astfel fript, atît pe dinăuntru cît și pe dinafară, este gata pentru masă. Intrăm iar în iurtă, căldura ne învăluie plăcut, carnea aburește ademenitor și ne reluăm locurile în jurul mesei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
orașul ca un loc de pierzanie și imaginează intrigi puternice, cu situații dramatice și, de obicei, cu deznodăminte nefericite. Uneori reușește să se elibereze de această optică și atunci scrie o proză vioaie, nu totdeauna închegată. Așa sunt Revoluția din Pârlești, 1873 sau Crucile roșii, 1876, satire bonome cu aspect burlesc. Cele mai reușite personaje aparțin, însă, mediului rural. Fără a fi convenționale sau numai pitorești, ele sunt, dimpotrivă, verosimile. La aceasta contribuie, în mare măsură, surprinderea unor gesturi tipic rustice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mai rămas îl vinde pe fereastră unuia norocos la copii sau strînge peteci de la nouă case neprimenite, de face rochiță copilului, ca să tră iască. Cîrpele unui copil să nu se usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la botez, nu trebuie lăsat singur în casă, căci vine dracul și-l înlocuiește cu unul ce este moale - și crește pînă la bătrînețe tot moale, de trebuie alăptat și legănat toată viața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea zice: „Să dea Dumnezeu să moară stăpînul, ca să mănînc tot ce este în casă!“ Cînd se scîrnăvește mîța pe sub pat ori după ușă e semn că nu-i curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai întîi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu cînd va da din ea de pomană și să nu se strice. în Ajunul Crăciunului, popa citește molifta porcilor, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă în care s-au fiert bețele care se aruncă în pomi, ca să cadă fructe jos. Se crede că copiii care ziua s-au spăriat de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă-și pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi nu se sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să-ți fie capul tare și să nu te doară. Cînd tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care dispunem la ora actuală diferă în privința mărcilor acestei segmentări. Diferențele sînt semnalate între paranteze drepte și subliniate.14 * Ediția lui Robert Garapon, Garnier, Paris, 1962: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele[, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc[ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni[. N
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
B.] P2 [C; D.] În schimb, alte două ediții recurg la o segmentare în patru segmente egale: • Ediția lui Julien Benda, La Pléiade, Gallimard, Paris, 1951: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele[, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc [ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o15. • Ediția lui Patrice Soler, Laffont, coll. Bouquins, Paris, 1992: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele [, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc [ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de poche, Le Livre de Poche nr. 1478, Librairie générale française, Paris, 1995, și a lui Loius Van Delft, Édition de l'Imprimerie nationale, Paris, 1998: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de [S]oare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punctuației, prezintă și el un caz de referință evolutivă, cu schimbare progresivă a punctului de vedere. 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care [Ø] îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; [B] [Ø] au ca un fel de glas articulat, și cînd [Ø] se ridică în picioare, [Ø] arată un chip omenesc, și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3.). Mai bine de-atît nu se poate exploata "tezaurul lexematic" despre care am vorbit mai sus. 2.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <3> [A]Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putea crede că": L-E1). Locutorul aderă, în schimb, la [e2] și la [e4] (PdV2: L = E2). 5.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <4> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și ÎNTR-ADEVĂR sînt oameni
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
perioadelor la scara unui text2, să revenim încă o dată la exemplul din La Bruyère, deja studiat. 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al epocii și formației sale. Structura gramaticală și ritmică a primei perioade: [Perioada A] Vezi anumite animale A1. sălbatice, A1.1. masculi A1.2. ȘI femele A2. răspîndite pe cîmpuri, A2.1. negre, A2.2. învinețite A2.3. ȘI tare pîrlite de soare, A3. legate de pămîntul. A3.1. pe care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
majuscule), importantă pentru acest aspect al analizei: traducătorul român propune o segmentare diferită de ediția Benda citată de autor. Subliniem aici aceste diferențe prin paranteze drepte: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele, răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc[,] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc[. Ș]i, într-adevăr, sînt oameni
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fost botezat la Homorod (Homoród). Capul mi se golise, pe hartă Transilvania împietrise. Era abstractă, plată, mică și imponderabilă, precum Alaska. Am ieșit la aer. Deasupra capului aveam brazi înalți, uscați, care se luptau, se frângeau între ei. Dimineața se pârlise pe buzele verii, după-amiaza sângera în poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se apleca peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
preparare: 250 g slănina 1 Kg mușchi de porc ¼ Kg de sorici 1 pahar de vin 10 g sare 50 g piper boabe 1 foaie de dafin Ingrediente pentru 10 porții Se pregătesc ingredientele astfel: picioarele, urechile și șoriciul se pârlesc, se curăță bine cu mălai, apoi se clătesc în multă apă cu capac. În timpul fierberii se adună spumă de mai multe ori apoi se adaugă sarea, piperul după gust și se lasă să fiarbă bine. Separat se se pune ficatul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]