1,242 matches
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Gheorghe Pârlea Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
orașul ca un loc de pierzanie și imaginează intrigi puternice, cu situații dramatice și, de obicei, cu deznodăminte nefericite. Uneori reușește să se elibereze de această optică și atunci scrie o proză vioaie, nu totdeauna închegată. Așa sunt Revoluția din Pârlești, 1873 sau Crucile roșii, 1876, satire bonome cu aspect burlesc. Cele mai reușite personaje aparțin, însă, mediului rural. Fără a fi convenționale sau numai pitorești, ele sunt, dimpotrivă, verosimile. La aceasta contribuie, în mare măsură, surprinderea unor gesturi tipic rustice
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Mihail Săulescu, „România literară”, 1933, 77-78; Virgil Treboniu, Despre Mihail Săulescu, „Cruciada românismului”, 1936, 84; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 114, 350; Const. Virgil Gheorghiu, Voluntarul Mihail Săulescu, RML, 1939, 30; Radu Gyr, Jertfa lui Săulescu, UVR, 1939, 37; C. Pârlea, Mihail Săulescu (poem), București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631, Ist. lit. (1982), 710; Camil Petrescu, Mihail Săulescu, „Fapta”, 1947, 855; Ov. S. Crohmălniceanu, „Opere”, CNT, 1947, 56; Bote, Simbolismul, 53, passim; Ciopraga, Lit. rom., 325-329; Micu, Început, 475-476; Elena
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
București, 1945; Cuvinte bune de prietenie, București, 1945. Repere bibliografice: George Marian, Poezia lui Virgil Treboniu, București, 1932; G. Călinescu, „Poezii”, ALA, 1937, 875; Horia Groza, Doi autori de poezie tânără, RP, 1937, 5 720; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 303-305; C. Pârlea, Poezia lui Virgil Treboniu, RAZ, 1938, 51; Ion Horia Munteanu, Critice, I, București, 1939, 11-13; Virgil Treboniu, JL, 1939, 32; [G.] Demetru Pan, „Mihail Eminescu”, RML, 1940, 44; Predescu, Encicl., 861; Ion Horia Munteanu, Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
și epigrame iscălite G. L. (George Lesnea) sau Marin Găiseanu. Pentru a stimula interesul cititorilor, câteva inserturi anunță colaborarea viitoare a scriitorilor Al. O. Teodoreanu și George Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
de Ștefan Olteanu. De-a lungul timpului sunt tipărite studii și articole de istorie și critică literară, stilistică, folclor, estetică, contribuții documentare privind istoria presei și a ideilor literare: Iosif Pervain (Societatea diletanților teatrali din Cluj. 1870-1875, 1962, Revoluția din Pârlești. 1873, 1967), Ion Vlad (Dimitrie Anghel. Restituire critică, 1963), Dumitru Pop (Grigore Silași, folclorist, 1964), Livia Grămadă (Idei literare în publicistica lui Andrei Mureșanu, 1964), Liviu Petrescu (Nicolae Iorga și estetica geniului, 1965, Nicolae Iorga - critic literar. 1890-1894, 1967), Ioana
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
iar redactori - Emil Gavriliu, Gh. Miulescu, M. Lefter. P.l. se autodefinește ca o publicație „pur literară”, „în afară de orice zbucium privitor la social”, neangajată politic sau ideologic. Poezie de factură tradiționalistă publică Nellu Cristescu, Vasile Dumitrescu, Gh. Miulescu, Ion Potopin, C. Pârlea, D. Costea, Emil Gavriliu, Petre A. Butucea, Gh. Manea-Manolache, Traian Mihăilescu, Virgil Treboniu ș.a., în timp ce proză semnează Emil Gavriliu și Ion Potopin, un articol de critică literară, „Glossa” lui Mihai Eminescu, aparținându-i lui C. D. Uță. Revista reproduce Amintiri
PRIETENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
Corneliu Sav, Mircea Georgescu, Aurel Marin, Constantin Mitea, Alexandru Mircescu. Se publică proză de Nicolae Milcu, iar Radu Gyr dă un fragment din piesa de teatru Chip cioplit. Eseuri literare semnează Alexandru Busuioceanu, Radu Gyr, Mihail Chirnoagă, Pimen Constantinescu, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Florea Crețeanu, Stelian Segarcea, Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Vladimir Cavarnali, Petru Stati, Zaharia G. Buruiană, Marin Sârbulescu, Ovidiu Râureanu. Articolele de critică literară aparțin lui Mircea Streinul, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Const. R. Crișan, Marin Găisseanu, Victor Bănciulescu
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
Alexandru Busuioceanu, Radu Gyr, Mihail Chirnoagă, Pimen Constantinescu, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Florea Crețeanu, Stelian Segarcea, Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Vladimir Cavarnali, Petru Stati, Zaharia G. Buruiană, Marin Sârbulescu, Ovidiu Râureanu. Articolele de critică literară aparțin lui Mircea Streinul, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Const. R. Crișan, Marin Găisseanu, Victor Bănciulescu. În paginile revistei Pimen Constantinescu traduce din poezia lui Gabriele D’Annunzio, Massimo Bontempelli și Nicola Moscardelli, Mircea Streinul din versurile lui Georg Trakl, Alex. Tair din lirica lui Francis Jammes
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
obsesia Banatului natal, cu ale sale loca periucunda, poate fi detectat alt topos, într-o poezie-reportaj evocând un timp pierdut și, totodată, iubirea: „Banat, Brabant românesc cu miriști și țărani/ care chiar dacă nu mai sunt țărani/ fac totul să-și pârlească porcul cu paie” (Banat, Brabant românesc...). Senzația apăsătoare a artificialului („Anesteziate/ sau niște secțiuni/ demontabile/ liberate/ cad frunzele/ și aproape false/ plonjează printre copaci” - Anesteziate), ca și teroarea prezentului accentuând sentimentul tragic al singurătății („Uneori pe străzi/ în absența oamenilor
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
ALA, 1937, 881; N. Gr.[Camil Petrescu], Cel dintâi volum, „Fotbal”, 1937, 4; D. Petrescu, „Versuri”, „Bugeacul”, 1937, 2-3; Virgil Despin, „Versuri”, „Drum”, 1937, 3; Leonida Secrețeanu, „Versuri”, „Sbucium”, 1937, 119-120; Repertoriul nostru: I. Horia Munteanu, JL, 1939, 30; C. Pârlea, „Țărm sacru”, „Prepoem”, 1939, 65; Stelian Segarcea, „Critice”, „Tinerețea”, 1939, 6-7; Petre A. Butucea, „Critice”, „Drapelul”, 1940, 39; Predescu, Encicl., 576; Al. Cerna-Rădulescu, Tineri poeți olteni, CML, 1941, 110; Petru Homoceanul, „Brățări”, VS, 1944, 3013; Scrisoare de la Virgil Vasilescu. 1980
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
autori diferiți. Printre ei, Dumitru Baciu, Radu Beligan, Eusebiu Cămilar, Toader Chiritopol (G. Călinescu), Anton Costin, Eugen Coșeriu, N.Cristescu, Victor Eftimiu, George Fonea, Petru Homoceanul, Bogdan Istru, Ion Sofia Manolescu, G. Murnu, Al. Negura, Șasa Până, Mircea Pavelescu, C. Pârlea, Ioana Sarbu, Virgil Treboniu, Ț. Ulmeanu, G. Vaida. Debutanților li se deschide o rubrică specială, „Primii pași”, în cadrul căreia se pot întâlni semnăturile lui Gh. Manole, Petru Sfetca, Nestor Ignat, Tiberiu Tretinescu. În 1939 aici debutează Ștefan Aug. Doinaș. Proza
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
i-au urmărit avatarurile devenirii. Reînviu, fie și pentru o clipă, câteva dintre aceste întâlniri prin a mulțumi colegilor și prietenilor care au contat atât de mult în scrierea volumului: Laura Grünberg, Camelia Beciu, Manuela Sofia Stănculescu, Bogdan Voicu, Dan Pîrlea, Marian Zulean, Dumitru Sandu, Adrian Miroiu, Mircea Miclea. Sper să nu se mire prea mult de ceea ce a rezultat în final. Recunoștința și dragostea se îndreaptă, firesc, spre Ana-Maria și Mihaela Vlăsceanu, care nu numai că au trăit anul 2006
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
uriașului paravan de lemn, se afla cabestanul. Acesta servea drept divan marinăresc; pe el se întindeau mateloții, cînd n-aveau altceva de făcut și se uitau la vîlvătăile roșii ale focului, pînă simțeau că ochii li se usucă. Fețele lor pîrlite de soare, dar mînjite acum cu funinginea năclăită de nădușeală, bărbile lor încîlcite și dinții lor de o strălucire barbară - toate acestea ieșeau în chip ciudat la iveală, în bătaia flăcărilor jucăușe. Oamenii își istoriseau unii altora aventurile nelegiuite, povești
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
intervine Pârâială cu gândul la colectiv. Ce, întovărășirea n-au făcut-o ? Și la unii nu le-a mers bine ? - Care-a apucat pământul bun. Lăzurenii, hâtu-i în gură, legau cânepă la butuc și, când ieșeau cu căruța din ogradă, pârleau roată Curătura, făcu admirativ cumătrul. - Merg la furat ?! se miră cu naivitate Gâsca. Da ce-ai gândit că la cumpărat ? Lăzurenii au scos grâul din întovărășire de două ori cât noi. - Au în sat și frizer, făcu Areta cu invidie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și se urcă În mașină, pe bancheta din spate. Noii parteneri de afaceri ai bunicului meu: pe scaunul din față stă Mabel Reese, de douăzeci și șase de ani, din Kentucky, cu ruj pe buze, emanând un miros de păr pârlit de la ondulatul de dimineață. ― În Paducah, Îi spune ea șoferului, e un tip surd care are un aparat de fotografiat. Merge În sus și-n jos pe malul râului și face poze. Să vezi ce ciudățenii prinde. ― Ca și mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Milton Stephanides absolvind la Annapolis În 1949. Chipiul alb zburând În sus. El și cu Tessie au fost detașați la Pearl Harbor, unde locuiau Într-un cămin auster de familiști și unde mama mea, la douăzeci și cinci de ani, s-a pârlit Îngrozitor de la soare și de atunci n-a mai fost văzută niciodată În costum de baie. În 1951 au fost transferați În Norfolk, Virginia, moment În care sacul ovular al Capitolului Unsprezece, de lângă al meu, a Început să vibreze. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gîndul că vorbise la telefon cu asasinul domnișoarei În lila. Maigret nu regreta că renunțase la siestă. 5 Telefonista plecă; cei doi bărbați rămaseră nemișcați. Maigret trăgea alene din pipă. Lecoeur avea Între buze o țigară care amenința să-i pîrlească mustața. Fumul plutea deasupra capetelor. În curte, vreo doisprezece polițiști CRS făceau gimnastică. Tăcerea dură destul de mult. Amîndoi aveau multă experiență și cunoșteau toate tertipurile meseriei. Avuseseră de-a face cu tot felul de criminali, cu tot felul de martori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
groaza. Dacă-i bufnește pe veșmântul alb? — Vesta, ajută-ne! imploră pontifex cu voce tare. Occia trage cu putere aer pe nări. Miroase a ars. Înțelege și un zâmbet răutăcios îi luminează preț de o clipă fața obosită. S-a pârlit când și-a întins mâinile deasupra focului. Îl aude într-adevăr scuturându-și nervos brațele. Așa-i trebuie! Să mai aibă și el parte de probleme, că ea s-a săturat până peste cap. Suspină nefericită. Trebuie să o scoată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
putea denumi la modul onorabil, film. Probabil după o noapte de beție cruntă cu ciracii săi, care au realizat filmul, a ales ceva ciudat... greu de înțeles, la prima vedere. Personajele lui cele grozave nu sunt niște eroi, ci niște pârliți de bursieri, fugiți de la școală și care într-un moment de rătăcire au luat calea codrului, exact cum au pățit și cei care mai anul trecut l-au votat pe Băsescu, și acum se bat cu capul de pereți, mulți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
prin mijloace specifice, curat americane, și s-au grăbit să mi-o ia înainte, fiindcă asta este doctrina lor națională în materie de orice. Văd că zâmbiți pe sub mustață și mă considerați un fel de al doilea V.V. poetul cel pârlit pe care nimeni nu dădea doi bani, dar care pe timpul lui Ceaușescu se plângea oricui voia să- l asculte că întreaga Securitate română era cu ochii pe el și-l supravegheau fără nici un răgaz, fără sărbători egale sau zile libere
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Fața mandatarului rămase În continuare Îngropată În ziar. Chiar deasupra capului său, fotografia care reprezenta plantația de cafea din America de Sud părea tare comică: nici nu era greu de imaginat În locul dispozitivului de iluminare, decolorat de praf, un soare arzător care pîrlea oameni și plante aducîndu-i pînă la un maro Închis, făurind În același timp lanțul muntos din zare. Am auzit pași la etaj. Pașii s-au apropiat ușor și s-au oprit exact deasupra capului meu; apoi s-au retras așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Barbă, spune! zise Faliboga. Atuncea-i de tine! Atuncea cânți tu și șăguiești cu fetele... Îți aduci aminte de pe când erai tânăr... — Ce folos de șagă... mormăi Gheorghe Barbă. Acu-s ciolan bătrân. Omul când îmbătrânește, pune paie și-l pârlește, vorba cântecului... Cu toții începură a râde. Moș Irimia arătă cu capul spre Lepădatu: — Unui flăcău ca aista nu i s-a urî la vară... Cine știe! răspunse Niță, eu la vară poate-oi avea alte gânduri. Da’ de ce, măi băiete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pagina. Își aminti cum, chiar și atunci, cu lumânarea la cot, degetul îi fusese distras de la liniile tipărite pe care spera să le urmărească până în memorie, și cum, asemeni moliilor care i se alăturaseră, degetul lui fusese uneori prins și pârlit. Știa că a doua zi avea să lase goluri în loc de răspunsuri la întrebările scrise cu cretă pe tablă - cele mai importante zece reforme politice introduse de Regele Asoka, avantajele și dezavantajele sistemului de caste. Se transformaseră toate într-un peisaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
primite de la moș Dumitru. Traistă parcă nu îndrăznea să se așeze. În cele din urmă a făcut-o, cu un oftat dureros. Se vedea și se simțea că nu mai avea nici un strop de vlagă în el. Sprâncenele îi erau pârlite. I-am întins sticla cu rachiu. Cu o mână care tremura ca de friguri, a luat-o și cu greu a dus-o la gură. După câteva înghițituri de rachiu și puțină hodină, parcă a revenit cu picioarele pe pământ
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]