7,505 matches
-
compoziția sa, care îi evidențiază spiritul progresist, democratic, înțelegând prin democratic, biblic, în spirit modern: „Peste puțin pământul va fi înapoiat muncitorului, prin îngrijirea și iubirea căruia pustiele se va schimba în holde-nalte și bogate, în livezi roditoare, în pășuni verzi și fragede, pe care vor paște frumoasele vite ale României; bordeiele, unde abia pătrund razele soarelui, vor deveni case luminoase, îmbelșugate și fericite”. (Alexandru Odobescu). Cât de aproape era Odobescu, progresistul, cu două secole în urmă, de spiritul înțelepciunii
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
nimic de localitățile din vecinătatea noastră. Aș evidenția: solurile - excelente pentru agricultură (legumicultură, pomicultură, viticultură, construcții - pietrișurile și nisipurile de Bălăbănești sunt evidențiate de specialiști etc.), pădurea - apicultură și silvicultură, vântul - o resursă care intră deja în calculul unor investitori, pășunile - zootehnie, apa, energia solară și foarte important relieful - care ne poate ajuta foarte mult în dezvoltarea turismului. De asemenea s-au efectuat forări pentru identificarea unor depozite subterane de gaze naturale, sondări a căror rezultate nu au fost făcute publice
Șah la Primărie – Crearea de locuri de muncă (1) () [Corola-blog/BlogPost/339958_a_341287]
-
cu dânșii femeile, copiii și bătrânii, împreună cu toate animalele. Dar pe-atunci munții și codrii ofereau încă refugii destul de sigure pentru autohtonii cari voiau să rămâie neutri. Cotropitorii înșiși rareori se răspândeau departe de marile căi de trecere și de pășunile cari le hrăneau vitele. Iar când s’a întâmplat ca unii să se împrăștie și să se adoială, o minune cum a rezistat și a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar țăranul român, existența lui permanentă pe aceste
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
comună a obștii familiale (forma dominantă) și proprietatea privată (aflată, încă, în formă embrionară). Proprietatea comună a obștii familiale (adică a comunității oamenilor, rude de sânge între ei, care cultivă, împreună, un anumit teritoriu) se exercită asupra pământurilor, apelor și pășunilor. Proprietatea personală a indivizilor se exercită, la început, asupra turmelor de animale și asupra sclavilor. În secolul al V-lea î.Hr., fiii puteau cere părinților delimitarea din proprietatea comună a familiei a lucrurilor care li se cuveneau. Cu timpul, se
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au rămas în stăpânirea devălmașă a membrilor lor. Obștea exercita asupra tuturor terenurilor (și asupra celor personale
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
etc. La fel la ruși: gorodok „orășel“ față de gorod, borodka „bărbiță“ față de „boroda“. Poate și la evrei și iranieni a fost ceva asemănător. Ciudățenia cea mai mare este că romanii au numit Paș¬tele și pascua prin contaminare cu pascua „pășuni“, situație care se menține și azi în română: mielul (oaia) paște ~ Paște (sărbătoare) și la plural mieii (oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creștinătății simbolizând învierea lui Iisus Hristos
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
trebuie ceva? Mai trebuie multe, pentru că zona este pustie... A da, trebuie să spunem că terenurile din lunca Dunării, proprietate publică privată, sunt date în concesiune, în mare parte, unor oameni dispuși la mari sacrificii morale, pentru că ei le declară pășuni... fără iarbă, fără animale... și primesc subvenții pentru asta de la bugetul de stat...și de la UE. Doi ingineri, colegi de școală generală la Maglavit, de facultate, de UCM Reșița... au pornit către lunca Dunării să facă ce fac egiptenii de
MAGLAVIT de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341025_a_342354]
-
o anumită linie de demarcație. Pe alocuri copacii se înălțau semeți pe înălțimi împădurite și coborau cu ale lor coroane până în marginea unor mici localități, la margine de drum ori la mal de apă curgătoare, în timp ce în alte zone urcau pășunile, la fel de bogate, până sus, spre munte ori în vârf de deal. Se zăreau prin luminișuri îndrăznețele acoperișuri ale unor case singuratice și se profilau cărări ocolitoare, care păreau că se-mplântă în pădurea deasă ori se lărgesc în apropierea unei
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
în teren de fotbal, a scos pe terasă la o bere mulți dintre oaspeții maturi ai pensiunii, deveniți spectatorii micilor sportivi. Terminând cu aranjarea bagajului în dulapuri, cei doi profesori fiind la rândul lor atrași de hărmălaia de afară de pe pășunea plină cu iarbă din flora spontană, cu mult mai bună pentru o miuță decât gazonul englezesc de pe Național Arena. Se minunau cât de repede socializează copiii și se împrietenesc fără niciun complex, față de cei mari. Parcă se cunoșteau de când lumea
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
avut loc niște exerciții aviatice, salturi cu parașuta la punct fix, pe care le efectuau militarii veniți probabil de la aeroportul din Strejnic. Avioanele nici nu au încercat să aterizeze, fie să nu ne sperie vitele, fie de teamă că o pășune nu seamănă nici pe departe cu pista unui aerodrom. S-a întâmplat că unul din soldați a pierdut în zbor un port-hart și atunci am fost chemați și noi cei care căscam gura la ce se întâmplă și ne-am
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
apere”. Moartea căprioarei S-a născut aici, la Lupeni. A copilărit însă la țară, lângă bunici, unde a prins obiceiuri despre care astăzi nu se mai pomenește. La opt ani a stat cu oile la stână ori cu vacile la pășune, a mers la arat cu boii ori la seceriș. Pe-atunci, toată lumea muncea pe brânci, doar pentru strictul necesar. Dacă într-o familie erau, să zicem, trei copii, se știa că peste iarnă e nevoie doar de zece saci cu
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
cei doi tineri arătându-le cum trebuie să execute această operațiune. Norocul era că timpul îi ajuta pe viticultori ne fiind acele ploi care să favorizeze mana viței de vie. Duminică Suman a fost trimis cu cei 20 cai la pășune pentru că cel care era paznicul obișnuit plecase undeva în altă localitate. Paznicul a lăsat cheia de la casa unde locuia la șeful de echipă. Astfel că spre ora prânzului Suman s-a trezit cu fata șefului de echipă cu sufertașul de
VIAŢA LA BRIGADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341538_a_342867]
-
mare. Da, intrasem în poiana din apropierea stânei. Oaza nădejdii noastre era la câteva minute de mers. Ne-au ieșit în întâmpinare niște câini de la stână, dar nu erau din cei fioroși, câinii mai de ispravă erau plecați cu oile, la pășune, prin văi și păduri, iar la prânz se întorceau la stână pentru muls. Sus am fost primiți bine. Cine credeți că erau la stână atunci? Tocmai niște băieți de-ai lui Ilie Moralciuc, un om din sat, cam sărac, dar
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
pentru Beldie o veșnicie. Visase că ciurda scăpase în lanurile de lucernă și acum erau toate umflate iar Grapă nu știa ce să facă. Dimineața a fost trezit de Colorado care i-a spus să ducă boii și vaca la pășune. Nu i-au dat nimic de mâncare, așa cum proceda Grapă în fiecare dimineață. Beldie a lăsat vitele la ocolul satului la Gura Halmului și s-a întors acasă. Lumea cu care se întâlnea îi punea sumedenie de întrebări, la care
BELDIE ÎNCEPE ŞCOALA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340650_a_341979]
-
zile până la 30 de zile la femelele nefecundate, care își prelungesc perioadă până întâlnesc masculii pentru cuplare. Căpușele se cuplează pe corpul animalelor parazitate în timpul hrănirii. Femelele satule și fecundate se desprind de pe tegumentul gazdei și ajung în diferite biotopuri (pășune, tufișuri, adăposturi) unde după 4-8 săptămâni pontează între 500-2000 ouă sub formă de grămezi în locuri adăpostite sub diferite obiecte, în crăpături ferite de razele solare. Ponta se realizează în 1-6 săptămâni, după care femelele mor. În condiții favorabile de
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
la o distanță de 10-20 cm. și se asigura o protecție 1-2 luni. - Asuntol (Coumaphos) sol. 0,3‰-0,6‰; - Diazinon sol. 0,6‰; - Sevin sol. 5‰. Tratamentul se repetă la 2-3 săptămâni. Combaterea căpușelor din mediu Amenajarea și întreșinerea pășunilor se face cu scopul de a reduce microhabitatele favorabile vieții stadiilor libere de căpușe. Prin acțiuni de drenare și nivelări ale pășunilor se reduc suprafețele pe care umiditatea persistă în sezoanele calde. Tufișurile și iarbă se vor înlătura prin defrișare
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
0,6‰; - Sevin sol. 5‰. Tratamentul se repetă la 2-3 săptămâni. Combaterea căpușelor din mediu Amenajarea și întreșinerea pășunilor se face cu scopul de a reduce microhabitatele favorabile vieții stadiilor libere de căpușe. Prin acțiuni de drenare și nivelări ale pășunilor se reduc suprafețele pe care umiditatea persistă în sezoanele calde. Tufișurile și iarbă se vor înlătura prin defrișare și cosire. O altă modalitate de combatere o reprezintă cultivarea unor plante nocive. Există graminee africane (Melinis sp., Andropogon sp., Pennisetum sp
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
să facă un ocol larg, și să se întoarcă, încât spre prânz să ajungă în tabăra unde îl aștepta voievodul cu oștenii săi. Dar când să dea curs acestui gând, iată, tocmai ajunsese în fața unui sat cu holde minunate, cu pășuni verzi, păduri umbroase. Cum să nu ia în stăpânirea sa și acel sat minunat, acum când avea ocazie atât de mare, când voievodul era așa de mărinimos? Iuți pașii, făcând un ocol larg satului celui minunat, alipindu-l la viitoarea
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
aparțineau baronilor Banffy și Kemeny. Restul pădurilor aparțineau composesoratelor Filea, Aluniș, Stânceni, Toplița, și Societății "Silvicultura Ardeleană", terenuri situate în majoritate în apropierea râului Mureș. După reforma din 1921 - în baza reformei agrare din Ardeal - s-au făcut expropieri pentru pășuni și înzestrări cu păduri în favoare comunelor înconjurătoare, reducându-se proprietatea celor doi baroni, situația pădurilor pe proprietari prezentându-se astfel: mari proprietari - baronii Banffy și Kemeny - cca. 75%; proprietatea composesoratelor și comunelor - cca. 15%; mici proprietari - cca.10%. Această situație
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
despre pădurea din Săliște. Costul social al unei astfel de tăieri este mult mai mare, iar cel care îl vor plăti sunt oamenii obișnuiți. „În timp ce ei nu au drumuri, nu au canalizare și aduc cu căruța câte un lemn de pe pășunile lor împădurite alții fură milioane de euro din pădurea localității”, remarcă doctorul în silvicultură. Anii de comunism în care pădurile au fost în proprietatea statului i-a îndepărtat de aceste pe oamenii care nu le mai cunosc astăzi valoarea. Nici măcar
Românii schimbării. „Semnează, inginere, că, dacă nu, îți fac rău!” Doctorul în silvicultură care s-a luptat cu mafia lemnului ca să apere o pădure din județul Sibiu () [Corola-blog/BlogPost/338066_a_339395]
-
Poate și de aceea o treime dintre bucureșteni stau la cozi prin policlinici, de stat sau private, câteva luni bune pe an. Și, precum vitele, lipiți unul de altul, ne îmbulzim pe culoarul care nu știm dacă duce către o pășune verde sau la secția de asomare fără durere. O arătare formată din oameni, fiare și CO2 aflată în continuare la coadă: asta suntem. Până acum 27 de ani coada era la pui, lămâi, unt sau chiar pâine. Și atunci, ca
„Ce dracu ne lipsește?!” Suntem generația care nu mai vrea să stea la coadă și totuși stă () [Corola-blog/BlogPost/338178_a_339507]
-
diferite, de la cea de Elohim la cea de Iahveh, iar cultul său e instituționalizat de către Moise. Iahveh e zeul lui Israel și numai al lui. Evreii sunt și ei zeloși și nu vor să-l împartă cu nimeni. Iahveh ia pășunea altor popoare și o dă lui Israel, îl duce pe Israel în țara promisă, trecând prin foc și sabie comunități întregi, Iahveh va fi mai mare decât zeii altor popoare dacă are supunerea totală a lui Israel. Dar socoteala lui
Radicalizarea lui Dumnezeu () [Corola-blog/BlogPost/337857_a_339186]
-
să te ajut, doar pentru mâncare, și, dacă ești mulțumit, să ne asociem.” Și destinul? „Destinul ni se va dezvălui.” Nimerise prost. Aveam deja bilet de avion spre Spania; urma să stau două săptămâni, perioadă în care să îmi caut pășune pentru a-mi muta ferma în Pirineii Catalani. „Nu poate fi posibil... Știi, mai înainte de a te vedea la televizor, te-am visat. Nu voiai să stai de vorbă cu mine, mă tot respingeai și nu înțelegeam de ce...” L-am
Povestea ca viață. Jihad () [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]