2,887 matches
-
o invaginare în cuticulă, pereții lor formează lamele pulmonare în care și are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori). Atât traheile, cât și plămânii se deschid în exterior prin stigme. La unii acarieni respirația are loc prin tegument. Aparatul digestiv. Arahnidele sunt animale carnivore. Digestia începe extrabucal, în corpul victemei sunt introduse enzime ce descompun proteinele. Apoi, hrana
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le oferă culoarea albă. Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei pare, la unele ordine ele parțiala se contopesc. De la gonade pornesc 2 oviducte sau
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
în dependență de sex, care se deschid în orificiul genital. Fecundația este internă. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea este însoțită de lăsarea spermatoforului. După fixarea lui pe substrat, masculul dirijează femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel încât spermatoforul să nimerească în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme sociale, păianjeni care țes pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele de arahnide sunt carnivore, vânează prada în diverse moduri. Printre opilioni și acarieni se întâlnesc și specii ce se hrănesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
ce se hrănesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă și o atacă. Prada este capturată cu ajutorul chelicerelor și pedipalpilor. Pentru aceasta aceste membre sunt înzestrate cu chelă și ghiare, remarcabili sunt pedipalpii scorpionilor
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
animale atât diurne cât și nocturne. Reprezentanții ce trăiesc în habitate aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole, ca păianjeni, ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepția solifugelor care aleargă foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Reprezentanții actuali ai clase Arachnida sunt grupați în 10 - 11 ordine. Principala contraversă o constituie Acari, nu există o înțelegere privind unitatea taxonomică. Unii acariologi susțin că
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în tehnici de vânare în grup, dar uneori mangustele pitice cooperează pentru a răpune o pradă mai mare. Culoarea blănii mangustelor se contopește în general cu mediul înconjurător
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
zeului vest african Anansi. Motivul pentru care Charlie nu pare să fi moștenit nicio putere divină este că ele au trecut la fratele lui, până acum necunoscut, despre care ea spune că poate fi contactat pur și simplu rugând un păianjen să-l cheme. Charlie e scpetic și, pe drumul de întoarcere în Anglia, uită în mare parte cele spuse de d-na Higgler, până într-o noapte în care, beat fiind, îi șoptește unui păianjen că s-ar bucura ca
Anansi boys () [Corola-website/Science/320469_a_321798]
-
pur și simplu rugând un păianjen să-l cheme. Charlie e scpetic și, pe drumul de întoarcere în Anglia, uită în mare parte cele spuse de d-na Higgler, până într-o noapte în care, beat fiind, îi șoptește unui păianjen că s-ar bucura ca fratele lui să îl viziteze. Fratele său, care folosește numele "Spider" (Păianjen), îl vizitează în dimineața următoare și este șocat de aflarea veștii morții tatălui lor. Imediat, el pășește într-o fotografie a casei copilăriei
Anansi boys () [Corola-website/Science/320469_a_321798]
-
în Anglia, uită în mare parte cele spuse de d-na Higgler, până într-o noapte în care, beat fiind, îi șoptește unui păianjen că s-ar bucura ca fratele lui să îl viziteze. Fratele său, care folosește numele "Spider" (Păianjen), îl vizitează în dimineața următoare și este șocat de aflarea veștii morții tatălui lor. Imediat, el pășește într-o fotografie a casei copilăriei lor, iar Charlie - nedumerit de brusca dispariție - merge la serviciu. Spider revine în aceeași noapte, măcinat de
Anansi boys () [Corola-website/Science/320469_a_321798]
-
de un stol de păsări, iar Femeia Pasăre îl predă lui Tiger, vechiul inamic al lui Anansi, care îl face prizonier și îi taie limba, pentru a nu putea face nicio magie. Cu toate acestea, Spider reușete să creeze un păianjen mic, pe care îl trimite să găsească regatul păianjenilor condus de Anansi și de moștenitorii lui. Rosie și mama ei călătoresc în Caraibe, unde îl întâlnesc pe Graham Coats și, deoarece nu sunt la curent cu evenimentele din Anglia, cad
Anansi boys () [Corola-website/Science/320469_a_321798]
-
predă lui Tiger, vechiul inamic al lui Anansi, care îl face prizonier și îi taie limba, pentru a nu putea face nicio magie. Cu toate acestea, Spider reușete să creeze un păianjen mic, pe care îl trimite să găsească regatul păianjenilor condus de Anansi și de moștenitorii lui. Rosie și mama ei călătoresc în Caraibe, unde îl întâlnesc pe Graham Coats și, deoarece nu sunt la curent cu evenimentele din Anglia, cad în capcana lui, devenindu-i ostatice. Charlie o caută
Anansi boys () [Corola-website/Science/320469_a_321798]
-
Păianjenul pustnic maro (lat. "Loxosceles reclusa") este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite. Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
Păianjenul pustnic maro (lat. "Loxosceles reclusa") este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite. Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
Păianjenul pustnic maro (lat. "Loxosceles reclusa") este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite. Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii. Numărul și dispoziția ochilor diferă foarte mult de ceilalți păianjeni
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii. Numărul și dispoziția ochilor diferă foarte mult de ceilalți păianjeni, care au 8 ochi. Păianjenul pustnic maro are 6 ochi grupați în trei perechi, una median și câte două laterale. Chiar dacă și alții au o asemenea aranjare a ochilor (familia Scytodidae), dar se deosebește de aceștia prin modelul de colorație
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii. Numărul și dispoziția ochilor diferă foarte mult de ceilalți păianjeni, care au 8 ochi. Păianjenul pustnic maro are 6 ochi grupați în trei perechi, una median și câte două laterale. Chiar dacă și alții au o asemenea aranjare a ochilor (familia Scytodidae), dar se deosebește de aceștia prin modelul de colorație a corpului și prin lipsa
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
se deosebește de aceștia prin modelul de colorație a corpului și prin lipsa spinilor, opistosma este acoperită cu perișori fin și scurți. Articulațiile picioarelor poate avea o culoare ușor mai deschisă, decât restul corpului. Alte caracteristici de identificare este poziția păianjenului pe o suprafață plană, de obicei, picioarele sunt bine extinse cu excepția cazurilor de alarmare. Când este amenințat, întinde picioare posterioare într-o poziție defensivă, să retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
restul corpului. Alte caracteristici de identificare este poziția păianjenului pe o suprafață plană, de obicei, picioarele sunt bine extinse cu excepția cazurilor de alarmare. Când este amenințat, întinde picioare posterioare într-o poziție defensivă, să retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se pentru restabilirea presiunii arteriale hidraulice din picioare, apoi continuă într-un ritm constant. Păianjenul pustnic maro evită situațile de conflict, preferând să fugă. Ziua acest păianjen se ascunde printre pietre, prin crăpături
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
alarmare. Când este amenințat, întinde picioare posterioare într-o poziție defensivă, să retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se pentru restabilirea presiunii arteriale hidraulice din picioare, apoi continuă într-un ritm constant. Păianjenul pustnic maro evită situațile de conflict, preferând să fugă. Ziua acest păianjen se ascunde printre pietre, prin crăpături în vizuinile altor animale sau își țese pânze în locuri retrase și uscate: grajduri, dulapuri, paturi, pivnițe. Pânzele sunt neregulate. În casele
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se pentru restabilirea presiunii arteriale hidraulice din picioare, apoi continuă într-un ritm constant. Păianjenul pustnic maro evită situațile de conflict, preferând să fugă. Ziua acest păianjen se ascunde printre pietre, prin crăpături în vizuinile altor animale sau își țese pânze în locuri retrase și uscate: grajduri, dulapuri, paturi, pivnițe. Pânzele sunt neregulate. În casele oamenilor el preferă cartonul, deoarece imite culoare scoarței copacilor pe care trăiește
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
alțipăianjeni țesători de pânze, acesta părărsește pânza sa pe timp de noapte pentru a vâna. Masculul cea mai mare parte a timpului și-o petrece la vânătoare pe când femela pe pânză sau în apropierea ei. Se hrănesc cu diferite insecte. Păianjenul pustnic injectează în victimă venin cu acțiune hemolitică și necritică. Această specie este rareori agresivă. Atacurile asupra oamenilor sunt, relativ, rare. Păianjenul mușcă, de obicei, doar atunci când este amenințat, presat pe piele când se găsește în haine, ștergar sau lenjeria
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
și-o petrece la vânătoare pe când femela pe pânză sau în apropierea ei. Se hrănesc cu diferite insecte. Păianjenul pustnic injectează în victimă venin cu acțiune hemolitică și necritică. Această specie este rareori agresivă. Atacurile asupra oamenilor sunt, relativ, rare. Păianjenul mușcă, de obicei, doar atunci când este amenințat, presat pe piele când se găsește în haine, ștergar sau lenjeria de pat. Multe victime umane au fost mușcate după îmbrăcarea unei haine sau încălțăminte. Uneori, multe răni necrotice diagnosticate ca mușcăturile păianjenului
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
Păianjenul mușcă, de obicei, doar atunci când este amenințat, presat pe piele când se găsește în haine, ștergar sau lenjeria de pat. Multe victime umane au fost mușcate după îmbrăcarea unei haine sau încălțăminte. Uneori, multe răni necrotice diagnosticate ca mușcăturile păianjenului pustnic maro pot fi de fapt infecții cauzate de meticilino-rezistent "Staphylococcus aureus" (MRSA). În altele cazuri, poate fi cancerul cutaneu, boala Lyme, mușcături ale unor insecte veninoase sau leziuni chimice ale pielii. Mușcătura păianjenului pustnic maro produce o serie de
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]