1,801 matches
-
-l văd încăodată, deși l-am mai văzut de multe ori. În urechi îmi răsunau acordurile lui “O sole mio” și parcă îl vedeam pe marele Pavarotti ridicând brațele spre cer, în timp ce cânta, cinstind lumina pe care soarele o oferea pământenilor. Din zona unde am ajuns eu, se mai auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
din 1907. Strigoiul este atras de sângele celor vii și va fi răpus prin împlantarea unui fier în inimă. Filonul popular al romanului servește numai ca suport epic. De fapt, Mircea Eliade a vrut să evoce dragostea metafizica dintre un pământean și o ființă nepământeană, conflictul dintre două forțe: Viața și Moartea. Pictorul Egor și arheologul Nazarie sosesc pe rând la conacul doamnei Moscu, Egor fiind invitat de fiica doamnei Moscu, Sanda. Profesorul, „o glorie a științei românești“, va face săpături
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
societăți sinodale centrale pentru trebile bisericii române. 7. Egalitatea înaintea legii; accesibilitatea tuturor românilor la toate funcțiile statului; așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor; supunerea tuturor la conscripția militară. 8. Respectul domiciliului și al libertății individuale. 9. Drepturi politice pentru pământenii de orice religie creștină. 10. Despărțirea puterii executive de cea legislativă. 11. Neatârnarea părții judecătorești de administrație în special. 12. Responsabilitatea miniștrilor. Subscriși sînt: arhim. Neofit Scriban, P. Mavrogheni, C. Rolla, M. Kostaki, M. Cogălniceanu, V. Mălinescu, C. Iacovachi, Lascar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
30 iuniu 1866, națiunea toată s-a înveșmîntat în haine de serbare și din inimă a strigat: Trăiască Carol I, Domnul constituționale al liberei ș-autonomei Romînii! În zilele de 29 și 30 iuniu, toți românii creștini, și chiar izrailiții pământeni, dacă au simțîminte românești, trebuie să puie veșmintele de doliu și să suspine! Contele Andrassy este Domn, suveran absolut al robitei Romînii! La 1 august deja " Romînul" începe publicarea unei serii de articole prin cari s-arată că prin acea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fi supus sancțiunii domnești un act prin care "s-a-nfipt cuțitul până-n mâner în pântecele României; iar corpul ei, palpitând încă, a fost îmbrîncit la picioarele contelui Andrassy"; un act, în fine, pentru care "toți românii creștini, și chiar izraeliții pământeni, au trebuit să-mbrace veșminte de doliu și să zică: Contele Andrassy este Domn, suveran absolut al robitei Romînii! ". [ 27 septembrie 1880] [""ROMÎNUL", DUPĂ CE PARAFRAZEAZĂ... "] "Romînul", după ce parafrazează pentru a suta oară cu vorbe de dacă rolul ce-l are
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lua măsuri în vederea creării de înlesniri negustorilor și ,,lăcuitorilor” moldoveni „de a face caice sau corăbii care să poată fi încăpătoare de savune, și unele și mai mari într-acest chip făcute ca să înoate și pe mare, pentru ca să-și poată pământeanul încărca și productele sale, să le ducă în toate porturile după cuprinderea trataturilor, să-s hrănească transportarisind căraturile neguțitorești”. Nu cunoaștem despre ce fel de înlesniri era vorba și nici dacă ele au fost puse în practică, știm însă că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conductă. Drept combustibil era folosit lemnul, ceea ce a mărit mult prețul de cost al cărămizii, căci prin 1851-1852 stânjenul de lemne se ridica la peste 200 lei. Ca mecanic fusese angajat un specialist străin - Carville, iar lucrătorii, în parte, erau pământeni. Pe timpul verii, când producția de cărămizi sporea, erau angajați și zilieri. Făbricuța producea prin 1844 între 100 și 500 cărămizi pe oră, iar peste două decenii - 2 milioane cărămizi pe an, adică în jurul a 500 cărămizi pe oră. Este neîndoielnic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o casă și erau pământeni. O dată ajunși în fruntea eforiilor, ei se foloseau de poziția lor pentru a-și spori veniturile prin indiferent ce mijloace și nu arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-a ales. „A cere dreptate - se plângeau 40 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Vestul, nici în Estul continentului. Au apelat la el și domnitorii fanarioți, numai că imperativul lor a fost subminat din exterior, pentru că nu erau suverani, ci vasali, și din interior, pentru că erau nelegitimi, fanarioți, deci străini, chiar dacă se înrudeau cu pământenii. S-a afirmat - și pe bună dreptate - că această concepție a balanței sau echilibrului de forțe duce la o modernizare a gândirii politice, plasând în plan secundar concepția dreptului divin sau dinastic și propagă preeminența rațiunii de stat în raporturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contemporanii avizați și, de atunci încoace, numeroși istorici. Axinte Uricariul nota că, aflând de hainia lui Dimitrie Cantemir, vizirul s-a adresat moldovenilor cu un firman, cerându-le să rămână supuși Porții, dar fără rezultate, deoarece „erau înfiați mai toți pământenii cu nădejdile cele deșerte”. Neculce, după cum am văzut, este de aceeași opinie, exprimată în alte cuvinte. Un raport din Moscova, din 23 august 1711, al lui Keiserling, consemnează că țarul n-a găsit la început nici un dușman în Moldova și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Observația noastră pare însă contrazisă (limitându-ne deocamdată la acțiunile rusești) de cele ce au urmat. În aceeași lună (amintită mai sus) a fost răspândită (inclusiv pe la ținuturi) o „carte de jurământ” către țarină, prin care autoritățile rusești cereau „de la pământeni” să jure că „voiesc și sunt datori, ca cel ce m-am supus de bună voie supt stăpânirea Măririi Sale [...] ca să păzesc din adevărată inima mea datoria cea credincioasă a supunerii Rusiei. Textul este ambiguu pentru că, pe de o parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale unei culturi. Autorul amintit identifică, Într-o analiză morfologică a mitologiilor din diferite culturi ale planetei, cinci surse mitice ale bolii: a) ființele divine supreme: În foarte multe mitologii, Demiurgul creează singur bolile și suferințele (ca o pedeapsă pentru pământeni). Alteori, dintr-o greșeală, le lasă să scape pe Pământ. Mitul cutiei Pandorei În care Zeus a pus toate bolile știind că ele se vor revărsa asupra oamenilor poate fi un exemplu; b) divinitatea sau ființa care ajută Demiurgul În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
83) Miturile eroicetc "Miturile eroice" Diferența dintre eroi și divinitățile supreme este un construct specific mai degrabă sistemelor mitologice indo-europene. Aici, anumite acțiuni ale zeilor supremi sunt continuate de personaje cu statut semidivin (de obicei, născute din unirea zeilor cu pământenii), dotate cu puteri ieșite din comun și hărăzite unei vieți de lupte continue cu diverșii dușmani ai oamenilor. Galeria acestora cunoaște figuri de referință precum Heracle, Iason, Meleagru, Ahile, Castor și Polux (mitologia greacă), Romulus și Remus (mitologia istoricizată a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
21; Gheorghe Grigurcu, Între gratuitate și protest: Mircea Dinescu, VR, 1990, 5; Radu Enescu, „Moartea citește ziarul” de Mircea Dinescu, F, 1990, 6; Ion Buzera, Estetica opoziției, R, 1990, 6; Fanache, Vârstele poeziei, 223-229; Ștefan Tcaciuc, Cel mai iubit dintre pământeni, RL, 1991, 9; Bucur Demetrian, Portretul artistului la maturitate, R, 1991, 7-8; Mircea Dinescu. Lyrik, Revolution und das neue Europa, îngr. Ioan Constantinescu și Henning Krauss, Augsburg, 1991; Cristea, A scrie, 189-196; Mircea Dinescu. Dichter und Bürgerrechtler. Neue Gedichte, Dokumente
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
sau de pe stradă, clanurile familiale proletare etc., totul mult mai dur și mult mai plin de zgură decât se reflectă în maniera lui Mircea Cărtărescu mahalaua bucureșteană. D. „aude” lumea ca Marin Preda (bunăoară, deratizarea din Cel mai iubit dintre pământeni) și disecă realitatea nu cu textualisme, ci cu acea tensiune morală care drenează toxinele mortale ale „întunecatului deceniu nouă”. Coleric temperamental, exasperat de persistența moravurilor totalitarismului, insurgent, iconoclast și partizan ultrafidel grupului său brașovean, el tipărește în 1998 un volum
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
cu o tramă polițistă. O anume fericire insistă asupra problemei cuplului și a libertății umane. Narațiunea, în genere fluentă, preia rețeta de succes a romanului anilor ’80, în speță pe cea a lui Marin Preda din Cel mai iubit dintre pământeni. SCRIERI: Planete, Iași, 1974; Augusta lumină, București, 1976; Despre voință, București, 1977; Elementul „lume”, București, 1978; La Răspântii, Iași, 1979; Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea), București, 1980; Arșița, Iași, 1981; Declinul elegiei, București, 1983; Scrisori, București, 1988; O
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
atâtea ori din concepte și porunci s-au făcut arme! - calamburul reprezintă una din ultimele libertăți - reale - ale cuvântului, poate cea mai intimă, poate cea mai propriu-zisă, libertatea lui de literă”. SCRIERI: Servim Republica Populară Română, București, 1952; Opiniile unui pământean, București, 1957; Energii, București, 1960; Lumină!, Din cronica hidrocentralei „V. I. Lenin”, București, 1961; Nopțile tovarășilor mei, București, 1962; A înțelege sau nu, București, 1965; Un surâs la 6 dimineața, București, 1964; Vieți paralele în toamna lui ’44, București, 1965
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
s-au strâns la Borzești, În preajma vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
e Să te desparți de turmă. {EminescuOpVIII 383} Rămâi, rămîi! Și vino-n șes cu noi, Din munte-n vale, Căci, vai, mă tem că nu vii iarăși. Te-i duce, duce, pierde, pierde pe vecie! COR DE BĂRBAȚI Ochi pământeni nu l-or zări În codri vechi pe cât va fi Și inimos de-o rămânea El turma sa va revedea. IONEL Bun rămas! COR Bun rămas! IONEL Rămâi cu bine, sat! O, turmă, eu te las, Veniți-mi înapoi Cu-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în orașe întărite și la margini de codru, se detrăgeau prin aceasta privirilor vecinilor lor și, afară de-o samă de fapte războinice, nu se prea vestea alta de dânșii. Lipsa desăvârșită de orice cultură literară, prin urmare lipsa de pământeni știutori de carte și de analiști, arbitrariul și lipsa de formă a unui trup de stat care se lupta să răsară din începuturi crude, lipsa de interes pentru asemenea stări primitive la străinătatea cu mult mai înaintată, dar totuși numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aflară moartă și mult timp o plânseră și o jeliră, ca pe o soră a lor, în urmă-i făcură un coșciug de aur ș-o așezară într-un vârf de paltin, ca să o legene vântul și să o vază pământenii”. Dar, ulterior, fata învie (44, p. 147). În esența lor, datele epice ale scenariului par a se repeta, dar ele nu sunt încă în măsură să jaloneze și să definească substratul mitic și complexul ceremonial care le-ar fi putut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și contra apăsării boierilor pământeni și ne acuză că falsificăm textul ca să ascundem aceasta. Dar acest adevăr nu se poate ascunde. Chiar daca n-am fi știut nimic sigur, tot am fi bănuit că, și pe vremea aceea, se găseau boieri pământeni rătăciți cari serveau de instrumente prin cari străinii despuiau și apăsau pe români, precum se găsește astăzi un partid întreg care servește de unelte ca să apese țara. Am fi bănuit aceasta chiar daca n-am fi știut nimic; dar din nenorocire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca acești doi rătăciți vor fi fost desigur mulți alții cari, pentru slujbe și ranguri, să primească a servi de instrument de apăsare a neamului lor în mînele străinilor. Și, dacă este adevărat, după cum spuneți, că și din cauza împilărilor acelor pământeni s-a sculat Domnul Tudor, atunci tot contră alor voștri s-a sculat; căci cine dacă nu voi reprezentă astăzi în această țară elementul împilator, elementul care se îmbogățește din politică, din sudoarea tuturor fără muncă și fără merit? Dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numele specios de partid al ordinei. Nu trebuie să uităm că acest mare om de stat ne-a înzestrat cu Codul Napoleon, prin care s-au desființat toate îngrădirile datoriei codificate {EminescuOpXIII 375} a pământului pentru păstrarea proprietății în mînile pământenilor. Iată ce zice d. ex. Codul Caragea, cap. III, Cei ce vând lucru nemișcător, atunci numai poate să-l vânză la alții, când mai nainte vor da de știre celora ce au cădere sau epitropilor lor. Se protimisesc la cumpărătoarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să negociez. Nu m-ar bănui nimeni, protestă Alarik. ― Îți spun pentru ultima dată. Nu știu exact ce caut. ― Nu ai nici măcar un indiciu? Kasser clătină din cap. ― Și atunci cum vei ști că ai găsit ceea ce cauți? se miră pământeanul. ― Pur și simplu voi ști. Alarik se plângea tot timpul și povestea cum oamenii săi de încredere îl informau că toți aventurierii din Câmpie porniseră spre magazinul lui, de parcă dugheana aceea ar fi devenit centrul Universului. Atrași de comoara care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]