1,076 matches
-
făcut decât să stau în pat și să privesc crengile camforului cât era ziua de lungă. Le am și acum în fața ochilor. Mi le amintesc la fel de clar ca cei care au mania rutelor feroviare. La camforul acela veneau foarte multe păsărele: vrăbii, sfrâncioci, grauri. Și altele cu penajul frumos colorat, dar cărora nici măcar nu le știam numele. Uneori veneau și turturele. Se așezau pe câte o creangă și apoi își luau zborul. Era un du-te-vino permanent. Știai că păsările sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu inima și am fost operată. Ciudat, nu? Eram singura bolnavă din familie și trăiesc. Restul erau toți sănătoși, dar nu mai sunt. A tăcut puțin și și-a văzut de drum. Mergeam în urma ei gândindu-mă la camfor, la păsărele, la inima ei. — Ai mei au murit toți în ziua aceea. Păsărelele fuseseră foarte agitate, pentru că nici ele nu mai știau dacă ploua sau nu. Veneau, plecau, veneau, plecau. Îmi amintesc că a fost o zi rece de toamnă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
familie și trăiesc. Restul erau toți sănătoși, dar nu mai sunt. A tăcut puțin și și-a văzut de drum. Mergeam în urma ei gândindu-mă la camfor, la păsărele, la inima ei. — Ai mei au murit toți în ziua aceea. Păsărelele fuseseră foarte agitate, pentru că nici ele nu mai știau dacă ploua sau nu. Veneau, plecau, veneau, plecau. Îmi amintesc că a fost o zi rece de toamnă și pentru că mergeau caloriferele în spital, geamul se aburea imediat. A trebuit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
zi rece de toamnă și pentru că mergeau caloriferele în spital, geamul se aburea imediat. A trebuit să-l șterg cu prosopul de nenumărate ori. N-aș fi avut voie să cobor din pat, dar voiam să văd camforul, ploaia și păsărelele. Când stai mult în spital, asemenea dorințe fac deja parte din viața ta. Tu ai fost internat vreodată? — Nu. Sunt sănătos tun. Ca ursul care iese din bârlog primăvara. Plin de vigoare. — Erau păsări cu penele roșii și capul negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
avut și eu parte de asemenea pierderi. — Ești singur pe lume acum? Nu chiar, am spus eu verificând funia prinsă de curea. Nimeni nu e singur pe lume. Nici nu poate fi. Legăturile nu se pot rupe de tot. Plouă. Păsărelele ciripesc. Se găsește cineva să facă o rană altcuiva. Sau o fată cu care să te săruți în beznă. — Da, e adevărat, dar lumea nu are cum să supraviețuiască fără dragoste, zise fata. Dacă nu există dragoste, o asemenea lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu multe fațete, sculptată fin, trimițându-și lumina în unghi drept fix spre camera mea. Parcă m-ar fi înțepat cineva în ochi cu mii de ace. Mi-am petrecut după-amiaza întins pe pat, cu perna pe față, ascultând ciripitul păsărelelor. Veniseră o mulțime la fereastra mea. Au zburat apoi la alte ferestre. Porneau în căutarea firimiturilor de pâine pe care le puneau bătrânii pentru ele. Aceștia stăteau de vorbă la soare. Eu eram singurul care trebuia să fugă de lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trecut de ultimele case de la capătul de sud al podului, am văzut doar câmp pe partea dreaptă și drumul nu mai era pietruit. Printre brazde se zăreau fâșii de zăpadă înghețată. Pe partea stângă se înșiruiau sălcii plecate peste râu. Păsărelele încercau să-și găsească un echilibru pe crengile acestora, dar văzând că nu reușesc, zburau resemnate spre alți copaci. Lumina soarelui era palidă. Am ridicat de câteva ori privirile spre cer încercând să absorb cu totul liniștea aceea minunată. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mă las învins de iarnă. Mergeam agale, privind peisajul din jurul nostru. Nici unul din noi n-a scos o vorbă. Nu pentru că nu aveam ce ne spune, ci pentru că nu simțeam nevoia să zicem ceva. Am văzut petice de zăpadă înghețată, păsărele cu fructe roșii în ciocuri, porțiuni întinse plantate cu legume de iarnă, câteva copci în râu, coama dealului acoperită de zăpadă. Sufletul îmi era plin de frumusețea peisajului și îmi venea să-l absorb cu fiecare părticică din trupul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
corn alb îndreptat, mândru, spre cer. Animalele, grupate câte trei sau patru, căutau de mâncare. Unii copaci mai aveau fructe, dar erau atât de înalți, încât bietele patrupede nu ajungeau la ele. Stăteau sub ei, neputincioase, privind cu jind la păsărelele care le ciuguleau. — De ce nu mănâncă legumele de pe câmp? am întrebat. — Nu știu, dar mi-e clar că nu se ating de hrana Orașului. Bineînțeles că mănâncă dacă le dăm noi, dar altfel, nu. Câteva animale s-au așezat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
După ce ne-am odihnit puțin, am început să coborâm panta spre pădure. La intrarea în pădure se afla un lac nu prea adânc, iar în mijlocul lui trona un trunchi uriaș de copac, pălit de vreme. Pe el se așezaseră două păsărele albe care ne priveau atent. Zăpada era înghețată și ghetele noastre nu lăsau urme. Iarna cea lungă își pusese puternic amprenta. Singurii care au reușit s-o înfrunte au fost copacii uriași care-și înălțau crengile spre cerul înnorat. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
amintit nici o melodie. N-am reușit să scot decât acorduri. — Astea se potrivesc, nu? întrebă el. — Da. — Eu nu mă pricep. E prima oară-n viața mea când aud așa ceva. Nu seamănă deloc cu vâjâitul vântului și nici cu ciripitul păsărelelor. Și-a pus mâinile în poală și-și muta privirile de la fața mea la instrument și invers. — Vi-l dau dumneavoastră. Dacă mai doriți ceva de-aici, vă rog să luați. E mai bine să le țină cineva care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de ore de viață ar fi trebuit să-și găsească o seamă de treburi de rezolvat, dar nu-mi venea nici o idee. M-am mai jucat puțin cu lampadarul și mi-am amintit brusc de afișul cu Frankfurt. Râu, pod, păsărele. Nu era rău deloc. Cred că mi-ar fi plăcut să-mi petrec ultimele clipe la Frankfurt, numai că era imposibil să ajung acolo în douăzeci și patru de ore. Chiar dacă aș fi ajuns, ar fi însemnat să stau zece ore înțepenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cerea mai mult, iar eu nu trebuia decât să mă las în voia vântului, asemenea păsărilor. Nu pot să renunț la suflet, mi-am zis. Uneori e greu și întunecat, alteori e ușor și dansează pe aripile vântului ca niște păsărele, capabil să vadă până departe. S-a cuibărit chiar în această armonică. Aveam impresia că vâjâitul vântului din afara clădirii ajungea până la urechile mele. Vântul iernii dansează pe străzile orașului, învăluind turnul cel înalt, unduind crengile sălciilor de-a lungul râului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
perdele, gata să fie asaltată de lumina puternică a zilei. Îi simțeam respirația caldă și sfârcurile moi. După ce și-a terminat de băut vinul, s-a cuibărit lângă mine și-a adormit. Soarele strălucea puternic pe acoperișurile caselor din apropiere, păsărelele veneau și plecau din grădină. Se auzeau de undeva știrile TV și un motor pornit. Nu-mi mai era somn. Nu îmi aminteam câte ore dormisem, dar mă simțeam proaspăt și deloc mahmur. I-am împins ușor de tot capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era deci în crângul cu meri. Zăpada îmi ajungea până la genunchi și înaintam greu, dar încercam să mă grăbesc ca să ajung cât mai repede la ghereta lui. Era liniște în jur. Toate zgomotele fuseseră absorbite de zăpadă. Vântul nu bătea, păsărelele nu ciripeau. Se auzea doar zăpada scârțâind exagerat de tare sub pașii mei. Am găsit ghereta goală, soba stinsă era caldă încă, masa plină de farfurii murdare. Pipa Paznicului trona în mijlocul mesei. Trăiam cu senzația că o să pice din clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Latine. Piesele i-au fost jucate, chiar înainte de publicarea lor, la Teatrul de Comedie sau la Teatrul Evreiesc de Stat din București și la teatrele din Brașov, Piatra Neamț, Bârlad, Reșița . Cartea de debut în dramaturgie a lui G., Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte (1988), se deschide cu o justificare amplă a autorului asupra materiei „domestice” a pieselor, prelucrată într-o cheie metaforică - a privirii - izvorâtă din obsesiile picturale ale lui Ion Țuculescu. Personajele din prima piesă, cu onomastică transparentă, ajung
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
al dramaturgului, care alegorizează cu instrumentele unui bestiar modern spectacolul lingvistic al deformării și aberației din realitatea contemporană (în lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care face afaceri prin Mormoloc Bank). Pe lângă Ciripit de păsărele și Fluturi de noapte, comediile care l-au consacrat pe G., volumul Iadul vesel (1997) cuprinde piesa omonimă („comedie onirică”), montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
claun adus / Cu mari eforturi din Apus. Cuvinte fără dop - / Limbajul pop.” Prozodia alertă, adecvată, care nu ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu sentimental și ironic. SCRIERI: Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte, București, 1988; Acvariul cu rechini, București, 1992; Balul lebedelor, București, 1994; Ciripit de păsărele, București, 1995; Regele broaștelor, București, 1995; Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu Râpeanu, postfață
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu sentimental și ironic. SCRIERI: Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte, București, 1988; Acvariul cu rechini, București, 1992; Balul lebedelor, București, 1994; Ciripit de păsărele, București, 1995; Regele broaștelor, București, 1995; Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu Râpeanu, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Estul sălbatic, București, 1997; Teatru. Schimbare de sex, pref. Mircea Ghițulescu, postfață Ileana
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
de rândunică, București, 1910; Pagini din istoria neamului românesc, București, 1910; Două surde, București, 1911; Familia Roademult, Turnu Măgurele, 1912; Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor, I-III, București, 1920-1929; Nepoții Roademultulesei, București, 1922; Școala lui Chițchiron, București, [1926]; Păsărele și păpuși, ed. 2, București, [1928]; Firicel Voinicul, București, 1929; Moțodel, București, [1934]; O clacă în sat la noi, Roșiori de Vede, 1938; Datini strămoșești, Roșiori de Vede, 1939; Fata căpitanului de mazili, Roșiori de Vede, 1943; Familia Roadensec, București
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Dor de veșnicie Aș vrea să zbor în veșnicie În infinitul stelelor Acolo unde-i bucurie și păsărele cântă-n cor. Să mă înalț în zbor de vulture Și-apoi s-ador pe pat de stele Peste pământ aș vrea să scutur Sclipirile speranțelor rebele. Să port pe brațe scumpi luceferi Și să-mi arăte calea-n infinit
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92954]
-
o vreme ca asta, Dar Jenia ce să facă, e vară cu pictorul. Vară primară. Și Lialia își mărturisește iubirea. Și-i povestește întreaga istorie: cum a venit ea la Dașa, cum el stă în camera din fund și desenează păsărele, iar pe eșarfă are castraveciori. Și cum a mai trecut pe acolo, de data asta Dașa nu era, el a desenat, iar ea a stat cuminte în camera lui. Fără să scoată o vorbă. Marțea și joia, Mila, soția pictorului
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
tehnicilor de activitate intelectuală. Literatura română și universală pentru copii - Conceptul de literatură pentru copii - Specii literare accesibile copiilor din învățământul preșcolar - Ghicitori - Folclorul copiilor - Basmul fantastic. Trăsături. Compoziție. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult) - Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele - Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâței - George Coșbuc - Povestea gâștelor - George Topîrceanu - Balada unui greier mic - Otilia Cazimir - De pe-o "bună dimineață", Gospodina, Uite, vine Moș Crăciun, Un cămin de păsărele - Tudor Arghezi - O furnică, Zdreanță - Ion Creangă
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
basm, popular sau cult) - Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele - Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâței - George Coșbuc - Povestea gâștelor - George Topîrceanu - Balada unui greier mic - Otilia Cazimir - De pe-o "bună dimineață", Gospodina, Uite, vine Moș Crăciun, Un cămin de păsărele - Tudor Arghezi - O furnică, Zdreanță - Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fața babei și fața moșneagului - H. Cr. Andersen - Degețica - Frații Grimm - Scufița Roșie, Vulpea și pisica - Emil Gârleanu - Fricosul, Căprioara, Când stăpânul nu-i acasă
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
Sadoveanu - Stigletele; Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzești - Povestiri cu animale: - Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi; Frații Grimm - Vulpea și pisica; Al. Mitru - Tomiță Iepurașul; Călin Gruia - Ciuboțelele ogarului - Poezii pentru copii (natura): Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele; Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâței; George Coșbuc - Povestea gâștelor; George Topîrceanu - Balada unui greier mic; Otilia Cazimir - De pe-o "bună dimineață", Gospodina, Un cămin de păsărele; Tudor Arghezi - O furnică, Zdreanță - Copilăria în literatura pentru copii: Ion
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]