1,368 matches
-
un neglijeu sexy*. * Poate că trebuie să vă spun câte ceva despre el, ca să înțelegeți de ce mă agitam atâta. O merita, era cu adevărat bărbatul vieții mele, simțeam că îmi fusese sortit încă de la naștere și că tot ceea ce învățasem și pătimisem până atunci fusese doar o etapă pregătitoare pentru această întâlnire. Eram făcuți unul pentru celălalt, până și numărul i se potrivea ca o mănușă, zece, și aveam grijă de el ca de puiul meu drag. Îl răsfățasem chiar din prima
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cugetului acestor manipulați. Manipulați au fost, manipulați sunt încă... Cumva, cu toată rutina lor de zi cu zi, inșii o simt. De aici, neîncrederea, reproșurile, oțăreala, la fel și sentimentul eșecului. Ar mai fi șansa spovedaniei. Mărturisirea celor ce au pătimit, dar mai cu seamă a celor ce au săvîrșit orori. Ar fi deci mîntuirea prin căință. Dar cine să-și deschidă inima uscată? Cine să-și plece fruntea? În orice caz, nu procleții pe care Dumnezeu, din rațiuni abisale, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Papacioc, teolog din generația de aur, considerat unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei, a fost și el prigonit și închis de comuniști datorită faptului că a fost, în timpul scurtei guvernări național-legionare, primar al comunei Zărnești. Părintele Papacioc a pătimit alături Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu dar și de părintele Iustin Pârvu. Cei 35 de ani de ani petrecuți după eliberarea din temnițele comuniste, ca duhovnic la mănăstirea Techirghiol, mănăstire de maici, îi aduc părintelui faima de Duhovnicul neamului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în curînd un copil. Nu-i bine să îngîni cucuveica cînd cîntă, c-apoi ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă să-l lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noas tră Curte“ spre a judeca „pricinile obștești“ ce „s-au înmulțit încât nu să poate trece cu vederea nici cea mai mică prelungire că este mare trebuință a să da în grabă săvârșirea la toate după dreptate ca să nu pătimească norodu“. Alți „specialiști“ ai Mitropoliei sunt logofeții, slujbașii însărcinați cu ținerea condicilor. La 1 noiembrie 1777, mitropolitul Grigore încearcă să pună ordine în rândul acestora oferindu-ne astfel o imagine a cancelariei Mitropoliei. Cinci lo go feți, un diac și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca un lait motiv imaginea cumpătării soției care a știut să-l asculte și să-l urmeze, câștigându-i încetul cu încetul afecțiunea și încrederea. Răpus de podagră (gută), boierul primește toate îngrijirile și toată afecțiunea soției. În fapt, ea pătimește alături de el, mai ales că boala semanifestă cumplit: „cu dureri grele și nesuferite de mă chinuiam greu și zioa și nopatea“, povestește banul. Și în tot acest timp, Ilinca „să pedepsiia și să chinuia cu mine denpreună și zioa, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se exprimă în public, pentru a fi trans mi să pu te rii, deoarece cu o femeie care te-a făcut de batjocură în fața tuturor nu se mai poate trăi. Costandin, logofăt din Găești, județul Vlașca, recunoaște că, după ce „au pătimit atâta necinste și pedeapsă, în pușcărie și în butuci multă vreme și la zid cărând cu targa“, nu mai poate trăi cu soția lui care l-a defăimat prin judecăți și pe la boieri. Din această cauză, „cu totu răcindu-i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sale. Culpabilitatea e un atribut inerent, ca și ispășirea, acea "expiație" de care istoricul vorbea deschis în cartea despre voievodul primei noastre uniri politice. Chiar și I. Tăutu socotea, cu un sfert de secol în urmă, că "trebuie să mai pătimim" pentru a învăța din suferința comună. În același timp, Asachi sesiza consensual că "numai nenorocirea cea aspră ne face frați", înlesnind realizarea unei dorințe colective. Secolul XIX manifestă un interes aparte pentru valorificarea metafizică a suferinței. De la Bălcescu la Hasdeu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rotund al operei 5. În centrul cărții este povestea lui Ion, prins într-o dramă țărăneasca în care se confruntă și alte destine Ana, Vasile Baciu, George, Florica. Alte straturi ale epicului amplifica adevărurile eterne, închise în cele două mari pătimi pământul și iubirea. Literatura și filmul se stimulează reciproc, sunt în permanență căutare de noi mijloace expresive. Deși între ele s-au statornicit raporturi strânse, este incontestabil faptul că nu se pot substitui, chiar atunci când este vorba de opere bine
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
tânăr, "în căutarea unei bucăți de lemn de care să se agațe după un naufragiu", cu decepțiile și speranțele lui, este aceea a umanității întregi, de aceea crede că un scriitor trebuie să scrie despre și pentru adolescenți, ființele care pătimesc cel mai mult în viață, sunt cei care merită cel mai mult să scrii despre dramă și sensul suferințelor lor. Sábato crede că singurul lucru ce le poate oferi acestor tineri dezorientați care îi cer, timid, sfatul, "sunt niște amarate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
că la iubirea asta / mereu trebuie să te întorci /."155 Tangoul este și acceptarea destinului tragic. Texte că acestea: Unde îmi este mahalaua?/ Cine mi-a furat copilăria?/ Febră de pasiuni blestemate de care ai parte în viață/ și le pătimești până la moarte" înseamnă acceptarea inexorabila a destinului, a unei forțe care îl ghidează pe om, ajungându-se până la conceptul de karma hindusa, "pe care unii o aduc din alte vieți", cuvinte ce ne introduc în lumea magică a tangoului. Tangoul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
aceasta, copilul ia lucrurile în serios, dorind chiar să vândă pupăza, dar totul se termină cu bine, la intervenția unui moșneag care o eliberează. Deși scapă cu basmaua curată, Nică recunoaște în gândul său: ― Când ați ști voi câte a pătimit, sireaca, din pricina mea, și eu din pricina ei, i-ați plânge de milă !-. Ultima întâmplare evocată în partea a doua este legată de un obicei al copiilor de a-și petrece zilele călduroase de vară la gârlă. Astfel, Nică își lasă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
câteva ocazii. „Vasile este pe deplin conștient de avantajul conferit de o erudiție care să combine adevărul creștin și cultură moștenita”{\cîte 82}. Chiar muzică o socotea mitropolitul Cezareei că un mijloc de educație. Recomandă însă, nu muzică răscolitoare de pătimi, ci și pe aceea care aduce sufletului un folos, ca cea cântată de David pentru liniștirea lui Saul. Pentru a ilustra influență pe care o are muzică asupra sufletului, se amintește tinerilor cazul lui Pitagora, care a întâlnit odată în
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
bine cu toate puterile, și cu Rusia, și cu Austria , și chiar cu Turcia; 61 cu Turcia vom face legătură nouă. Mă reazem domnilor; voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu voim să pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard contra răzbelului.” Referindu-se la istoria românilor, Gheorghe Platon, dedică un capitol războiului pentru cucerirea independenței și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
plângeau de această dureroasă stare, ci își exprimau convingerea că dacă omul ar ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le-ar primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, se relatează despre un bătrân care „adeseori pătimea Și se îmbolnăvea. Și s-a întâmplat într-un an să nu se îmbolnăvească Și s-a întristat cumplit Și plângea, zicând:<<M-a părăsit Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
plângeau de această dureroasă stare, ci își exprimau convingerea că dacă omul ar ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le-ar primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, se relatează despre un bătrân care „adeseori pătimea Și se îmbolnăvea. Și s-a întâmplat într-un an să nu se îmbolnăvească Și s-a întristat cumplit Și plângea, zicând:<<M-a părăsit Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
captării imaginii și Însușirii de către receptor al corpusului pneumatic al celuilalt „vederea, care e curioasă și nemaipomenit de mobila, grație spiritului care emite prin ochi un vîrf de foc, răspîndește o anume forță miraculoasă, prin efectul căreia muritorii efectuează și pătimesc multe lucruri... Cei ce ating ori sunt atinși nu sunt răniți precum cei care privesc ori sunt priviți fix ... Vederea lucrurilor frumoase, chiar dacă sunt departe, aprinde În sufletul amanților un foc intestin”. Citim tot În “Iocari Serio” că „deja pentru
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
bine cu toate puterile, și cu Rusia, și cu Austria , și chiar cu Turcia; 61 cu Turcia vom face legătură nouă. Mă reazem domnilor; voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu voim să pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard contra răzbelului.” Referindu-se la istoria românilor, Gheorghe Platon, dedică un capitol războiului pentru cucerirea independenței și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
se poate nicidecum dizvăli agricultura, fabricele și negoțul, cu un cuvânt: toate câte țântesc spre îmbunătățirea, așezările și podoaba unei țări, fără acest metal, nu se pot face. Apoi, pentru aceea, cu tot temeiul se poate zice că o țară pătimește de o gre boală când nu are chiar propriile sale mine de fier și este nevoită nu numai pe tot anul a trimite în țări străine însămnătoare some de bani pentru acest neapărat trebuitori metal, dar încă și a atârna
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care sufletul le privilegia în dauna grijilor iubirea, prietenia, cărțile. Dar nici edulcorare sau complezență nu întîlnim la Tudor Alexander, cum adesea se întîmplă cu cei rupți de rădăcini și care ajung să idealizeze locurile de baștină, uitînd cîte au pătimit înainte de a pleca. Ceea ce nu e neapărat condamnabil, dimpotrivă... Autorul Vizitatorului are simțul distanței critice, și privește cu aceeași umană înțelegere, lipsită de accente extreme, și lumea lăsată în urmă, cu toate neajunsurile ei materiale, sociale, morale și spirituale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lăsat-o tac-su, Soporan. Zicea că sunt neamuri cu alde ai lui Emilian și nu vrea să-și strice casa. - Da' zice de mama, bre! Ce se ia de ea, ce știe ea ce-a fost și ce-a pătimit mama. Era văduvă de război, ce-i ține asta socotelile. Când i-oi spune vreo două...Ea nu s-a întins cu toți milițienii, pă rând, de-au trecut p'aici? Da' de Goncea, nu zice nimic? De pă timpul
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
multitudinea locurilor comune pentru care nu aș învinui decît o excesivă hipermnezie; transcriu cîteva din exemplificările cazimiriste, păstrînd inclusiv distribuirea în pagină propusă de investigator: Kir Ianulea "de viță sunt arvanit" "Nu-ți mai spun cîte și mai cîte am pătimit, prin atîtea depărtări, pe mări și pîn țări" "ziafeturi peste ziafeturi, zi și noapte; chef și tămbălău cu zeci de musafiri și de lăutari" "...a dat într-o zi cu unghiile de fundul lăzii" "s-a pornit după împrumuturi" "se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mare de mijlocitoare pe lângă Iisus pentru noi, creștinii. Aceste adevăruri se întemeiază pe Sfânta Scriptură și pe Sfânta Tradiție. Maica Domnului este mama după trup a Mântuitorului Iisus Hristos și Maica ocrotitoare a noastră a tuturor. Când Domnul Iisus Hristos pătimea pe cruce, „Iisus, văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care Îl iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Și din ceasul acela ucenicul a luat-o la
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pentru că am înțeles că prin poziția lui, ac est preot era un Preot Adevărat! Acest om și-a înțeles cu adevărat menirea . Și aceasta este Adevărata Credință! Să mergi pe drumul adevărului, Calea lui Christos, indiferent cât ai avea de pătimit pentru aceast a! Și preotul Dumitriu a spus că a avut de pătimit . În altă secvență, transmisă de această dată la pos tul local de televiziune ,,Tele M“, l-am văzut pe omul Viorel Dumitriu care relata că avea dosar
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]