1,077 matches
-
unor festivități și ceremonii de onoare. În 1852 s-au emis Bancnotele Kossuth ("Dolarul Kossuth"): bancnote de 5 dolari american cu stema Ungariei și simbolurile Revoluției Maghiare din 1848. Deși Kossuth s-a mutat mai târziu în Italia, mulți dintre pașoptiștii maghiari au rămas în Statele Unite. Descendenții lor trăiesc și astăzi în America. În prezent mai multe străzi, parcuri, localități poartă numele revoluționarilor maghiari, și mai ales al lui Kossuth, precum: Județul Kossuth (Iowa), localitățile Kossuth (Ohio) și Kossuth (Mississippi), Casa
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
început să fie supus cenzurii lui Sturdza. În 1843, Kogălniceanu a ținut o cunoscută prelegere inaugurală despre istoria națională la nou-înființata "Academie Mihăileană" din Iași, discurs ce i-a influențat puternic pe studenții români de la Universitatea din Paris, precum și generația pașoptista. Printre profesorii Academiei Mihăilene se numărau Ion Ghica, Eftimie Murgu și Ion Ionescu de la Brad. Conținutul discursului a fost în parte determinat de refuzul lui Sturdza de a-i da aprobarea de a publica, si a constituit un proiect revoluționar
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
și Moldovei, sub un prinț autohton, Mihail Sturdza. Conspirația eșuând, Ion Ghica revine în Țara Românească, unde, împreună cu Nicolae Bălcescu și Christian Tell reactivează societatea secretă Frăția, înființată de ei în 1843 (între timp aderaseră la această societate și alți „pașoptiști”), care a fost motorul revoluției de la 1848.. Pentru că, ulterior, în corespondența sa personală și diplomatică, utiliza alfabetul masonic pentru criptare, i s-a spus „profesorul de cifru”. În timpul revoluției de la 1848, a fost trimis de către guvernul provizoriu ca reprezentant al
Ion Ghica () [Corola-website/Science/297348_a_298677]
-
V. Pogor și Th.Rosetti, începerea activității de avocat, directoratul la "Școala Normală „Vasile Lupu“" din Iași, înființarea, în 1867, a revistei Convorbiri Literare. Deși perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epocă de împlinire a idealurilor pașoptiste, totuși unele accente se schimbaseră, condițiile erau altele decât pe vremea tinereții romantice a lui Heliade Rădulescu, Alecsandri sau Bălcescu. Maiorescu reprezintă noua generație, junimistă, cu o nouă concepție asupra vieții sociale și culturale românești. Pe planul ideologiei politice, Maiorescu
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
un extremist de dreapta, xenofob, cu vederi fasciste și net antisemite. Istoricul Florin Constantiniu scrie în lucrarea "„O istorie sinceră a poporului român”" că marele poet Goga se înmlăștina, întrucât "„se credea și se voia un «duce» sau «führer» român”". Pașoptiștii, "bonjuriștii" și alți români cu studii în străinătate au importat moda masoneriei, la care a optat - cu un entuziasm și o fidelitate inegale - fruntea intelectualității românești. Deși învestit ca mason, Goga nu a înțeles idealurile confreriei: "„... aprilie 1929: Octavian Goga
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
pachet cu formele de modernitate exportate prin colonialitate de la metropole către periferie. În sensul acesta, epoca de tranziție inaugurată de regimul Iliescu se înscrie fără ruptură în ciclul modernității, alăturându-se industrializării din anii 60, de exemplu, și coborând până la pașoptiști și poate la Regulamentele Organice - toate stadii de tranziție permanentă, de perpetuă emergență. Așa că emanciparea și progresul social nu pot fi niciodată înțelese ca o întoarcere la normalitate, așa cum pretind gânditori neoconservatori ca Liiceanu, atunci când normalitate înseamnă să înghiți batjocura
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
din 19 iunie 1848,, în numărul 5 /1949 al revistei, regăsim o proza dedicată chiar Anei Ipătescu, intitulată ” O femeie în revoluția de la 1848” și semnată Ada Bârseanu 1.</p> În plus, în 1948, la 100 de ani de la revoluția pașoptista, apare o monografie Ana Ipătescu, semnată de cel care avea să devină unul dintre cei mai influenți istorici ai regimului comunist din prima decadă, Mihail Roller. Lucrarea lui Alexandru Ciucurencu, prezentată la un an de la sărbătorirea centenarului Revoluției de la 1848
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
destin privilegiat în perioada regimului comunist. Este vorba despre România Revoluționară, pictată la Paris în 1850 și pentru care Rosenthal o avusese drept model pe Maria Rosetti, publicista română de origine scoțiana, ea însăși una dintre figurile emblematice ale revoluției pașoptiste. <spân lang="ro-RO">În </spân><spân lang="ro-RO"><i>Istoria artei românești (2007),</i></spân><spân lang="ro-RO"> Vasile Florea observa că există o mare diferență între ipostază Mariei Rosetti din portretul semnat de Rosenthal și tabloul acesta „patetic” și
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
tabloul lui Rosenthal, apelul la idealul estetic clasic poate fi considerat, pe de o parte, o instaurare a distanței, o limitare a familiarității dintre privitor și reprezentarea alegorică (o sacralizare a imaginii), și pe de altă parte, în contextul revoluției pașoptiste, ca o tentativă a legitimării, în cadrul tradiției europene, a ideii naționale românești. Cu o sută de ani mai târziu, Ciucurencu dezerotizează, la rândul său, imaginea Anei Ipătescu. Dacă ne oprim asupra studiului pregătitor pentru tablou, remarcăm cum în lucrarea finală
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
de Litere (Facultatea de Limba și Literatura Română) din București, specialitatea română-engleză. A absolvit Facultatea de Litere, cu diplomă de merit, 1981. Doctorat în filologie, specializarea literatură română, cu teza " Relația autor-cititor în literatura română, secolul al XIX-lea. Proza pașoptistă și postpașoptistă". Teza de doctorat a fost coordonată de profesorul Paul Cornea. În perioada 1995-1996 a fost bursier al New Europe College din București, incluzînd o călătorie de studii de o lună (aprilie 1996) la Vrije Universiteit, Amsterdam (cercetarea empirică
Liviu Papadima () [Corola-website/Science/297604_a_298933]
-
La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, a fost adoptată o petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de catre Vasile Alecsandri. După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri este exilat. După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris, unde se întâlnește cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile "Adio Moldovei" și "Sentinela română". În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
fost adoptată o petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de catre Vasile Alecsandri. După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri este exilat. După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris, unde se întâlnește cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile "Adio Moldovei" și "Sentinela română". În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la Brașov, apoi în Bucovina, iar în toamna aceluiași an, la Paris. Scrie primele „cântecele comice” ("Șoldan Viteazul", "Mama Anghelușa") și câteva
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric ("Buchetiera de la Florența", "Doine și lăcrimioare") dar și al unei necruțătoare critici a ridicolului social în piesa "Iorgu de la Sadagura" sau în ciclul "Chirițelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în "Balta albă" și în "Deșteptarea României" și, de cele mai multe ori se prelungește prin unele texte până după Unire. O a doua etapă, așa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
(n. 1 martie 1788 - d. 12 noiembrie 1869) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufa a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
Constantin (Costache) Negruzzi (n. 1808, satul Hermeziu, județul Iași - d. 24 august 1868) a fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă. Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808 la Trifeștii Vechi (astăzi Hermeziu), din apropierea Prutului, lângă Iași, fiind fiul lui Dinu Negruț, de origine răzășească, ajuns boier în rang de paharnic, și al Sofiei Hermeziu, fiica logofătului dreptății Iorgu Hermeziu
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
George Cretzianu. Însuși fratele pictorului, Alexandru, student în Franța, era înscris în anii 1846 și 1847 în „Societatea studenților români din Paris”, care nu era decît filiala de peste hotare a „Asociației literare” din Muntenia, îndărătul căreia acționau de fapt revoluționarii pașoptiști. Între 1848-1850 colegiul Sfîntul Sava este închis. Tînărul pictor nu avea motive să se întoarcă la București. Viața artistică era acum foarte redusă. Școlile de artă nu existau. „Meseria„ de artist continuă sa fie disprețuită; prejudecățile, ignoranța și totala lipsă
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
rămas în amintirea poporului, și o vistierie proprie. Acest colț de belșug boieresc și de mândrie stăpânitoare face parte din Urlații, cu numele-poreclă indescifrabil . Se știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
a fost centru de regiment grăniceresc, aceste perioade și evenimente punându-și adânc amprenta asupra dezvoltării orașului. Rămasă în ruină, după anul 1870 cetatea este reconstruită în stil neoclasic cu elemente ale renașterii târzii și ale barocului. În perioada revoluției pașoptiste (1848-1849) Ineul este un important centru al mișcării naționale românești. În 1849 aici a depus armele armata condusă de generalul Vécsey Károly. În parohia reformată din Ineu se poate vedea placa memorială a acestui eveniment. Potențialul turistic al orașului este
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
în jur de 250 suflete, în 1755, în timpul construirii bisericii romano-catolice acest număr sporind la 450. József Teleki a menționat în jurnalul său de călătorie faptul că în Miercurea Ciuc erau 83 de case în anul 1799. Józef Bem, generalul revoluției pașoptiste, numește în fruntea trupelor din Secuime pe Sándor Gál, cu reședința în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabăra revoluționară mai multe batalioane formate la Miercurea Ciuc. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea au fost incluse orașului următoarele suburbii: "Mártonfalva", "Csütörtökfalva
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
marii logofeții, condica vistieriei, anatefterul și catastiful, și documente externe, de o „impresionantă diversitate”, după cum observa istoricul Andrei Busuioceanu. În perioada fanariotă - o perioadă de declin pentru scrierea istoriei - domnia lui Constantin Brâncoveanu nu a fost tratată; nici în perioada pașoptistă, care a utilizat trecutul istoric pentru a avansa emanciparea națională, nu s-a tematizat decât episodul morții, conceput ca prag al trecerii într-o nouă epocă nefastă. Mihail Kogălniceanu, preopinentul ideii că neînțelegerile dintre Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir ar fi
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
în galeria acelei mânăstiri, cu mențiunea: "Nicolae Bălcescu, prim ministru al Valachiei". După instaurarea regimului comunist în România, pentru sublinierea personalității lui Nicolae Bălcescu în calitate de înaintaș al ideologiei comuniste, au fost emise, pe rând, trei bancnote care aveau gravată efigia pașoptistului: este vorba despre bancnotele cu valoarea nominală de "1.000 de lei", ediția 1950, precum și de cele cu valoarea nominală de "100 de lei", din edițiile 1952 și 1966.
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
române, trecerea de la perioada medievală la epoca modernă. Deși revoluția lui Tudor Vladimirescu reușește doar să restabilească domniile pamântene, ea constituie un moment de cotitură în istoria noastră. Tot Oltenia a fost sălașul în care care s-a dezvoltat revoluția pașoptistă, Craiova fiind prima capitală a revoluției pe care o pregăteau oamenii "Frației": Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Magheru, Costache Romanescu, Cristian Tell înainte de a duce revoluția la București. Oltenia a fost un foarte puternic centru unionist. Chiar și după
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
realizată după proiectul lui M. Wagner la 1902 și cuprinde o galerie națională de pictură și sculptură în cele șase săli de la etajul clădirii și o expoziție de artă decorativă. Galeria națională cuprinde piese de anonimi (secolul al XVIII-lea), pașoptiști, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (36 piese, a doua colecție din țară, din toate perioadele de creație), Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Ștefan Popescu, Nicolae Tonitza, Octavian Băncilă, Iosif Iser, Ion Țuculescu, Francisc Șirato, Alexandru Ciucurencu, Jean Alexandru Steriadi, Nicolae
Muzeul de Artă din Brașov () [Corola-website/Science/317022_a_318351]
-
cu controlul roman la ascensiunea Elisabetei I în 1558. Primii ani ai Regatului Unit au fost dificili pentru aderanții englezi ai Bisericii Romano-catolice,în ciuda faptului că persecuția nu a fost violentă deoarece au experimentat în trecutul recent,în baza Legii Pașoptiste din 1698;au fost afectați aderanții din Anglia și Țara Galilor.Drepturile civile ale aderanților romano-catolici au fost grav reduse și nu au mai existat;ca în timpul lui Stuart să nu mai existe nici o prezență catolică în instanță,în viața publică
Religia în Anglia () [Corola-website/Science/319536_a_320865]
-
care se căsătorește la 15 februarie 1845 și alături de care va întemeia o numeroasă familie la întoarcerea în țară. La 21 martie 1848 participă alături de A. I. Cuza la adunarea de la hotelul Petersburg din Iași care avea să fie începutul revoluției pașoptiste din Moldova. Și de această dată eșuează și este trimis în surghiun peste hotare, la Constantinopol. Reîntors în țară, devine membru în comitetul pentru unire și deputat în Divanul ad-hoc. După alegerea lui Cuza, la îndemnul nepotului său Anastasie Panu
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]