1,556 matches
-
Caragiale. Mă văd constrâns să exclud din excursul meu Hanul roșu, care îmi apare drept lipsită de valoare literară din cauză că trama și stilul sunt împrumutate fără jenă din În vreme de război și, mai pregnant încă, din O făclie de Paște. Oricum, grotescul întâmplărilor narate (o decapitare maniacală a unei fete nevinovate, urmate de vopsirea întregului han al părintelui său în sângele victimei) m-ar determina să-l situez pe Beneș, cel puțin în acest caz, pe linia pur horror a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spre sadism. 2.2.2. Naturalismul visceral. O făclie de Paște de I.L. Caragiale Devastator de sarcasticul Caragiale nu putea, desigur, rata ocazia de a se încerca nu numai în comicul spumos, ci și în naturalismul tenebros. O făclie de Paște și În vreme de război posedă un substrat asemănător, însă diferența de clasificare operată de mine se explică prin raportarea protagonistului la real. Astfel, dacă în primul caz, hangiul evreu Leiba Zibal este conștient, până în momentul declanșării nebuniei sale din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vreme de război de I.L. Caragiale Trama "schiței" (desemnarea îi aparține autorului; în fapt, organizarea este tipică unei nuvele divizate în trei părți distincte) În vreme de război (1898) constituie pandantul ambiguizat epic al mai vechii nuvele O făclie de Paște. Substratul intrigii rămâne aproximativ același: un hangiu (de data aceasta, un etnic român) este torturat de propria conștiință, care suspectează manifestarea iminentă a unui pericol înspăimântător. Originalitatea scenariului caragialian rezidă în plasarea convenabilă a acțiunii între doi poli reflectorii: unul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fictionnel qui se propose d'illustrer le sentiment d'épouvante en utilisant les ingrédients de l'univers réel et en respectant les lois de la vraisemblance. Ici, nous avons inclus les œuvres suivantes : Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de paște de I.L. Caragiale et La Vulturi! de Gala Galaction. La deuxième grande ligne de recherche est axée sur ce que nous avons appelé la terreur de frontière, qui se trouve donc à la limite entre le naturel et le surnaturel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
in seiner natürlichen Beschaffenheit dar, d.h. ein fiktionales Modell, in dem die Angst im Rahmen der wirklichen Welt, als Folge natürlicher Erscheinungen, den Gesetzen der Wahrscheinlichkeit entsprechend, entsteht. Hierzu gehören folgende Werke: Alexandru Lăpușneanul von Constantin Negruzzi, O făclie de paște von I.L. Caragiale und La Vulturi! von Gala Galaction. Eine zweite Art beschreibt eine sogenannte "Grenzerscheinung", die ich als "Schwellengrauen" bezeichne möchte und die als ambivalent zwischen dem Natürlichen und Übernatuerlichen, dem Realen und Fantastischen angesiedelt ist. Dabei liegt die
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vom exemplifica folosirea calităților acestei plante În cadrul unor rituri magice obișnuite anumitor zone ale țării. Vom observa că, În general, ceremonialul este identic, cu mici diferențe, În toate zonele țării. Un exemplu Îl avem din zona Maramureșului, unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pentru fiecare seară. În schimbul plăților, fanfara - „cu o echipă completă de 24 oameni” - trebuia să se conformeze următorului program: „În Grădina Publică - de trei ori pe săptămână, în fiecare zi de Marți, Joi și Duminică; în cele trei zile de Paște și la toate sărbătorile religioase și naționale; În timpul sărbătorilor religioase - cele trei zile de Paște, de Înălțarea Domnului, de Pogorârea Sfântului Duh, de Ziua Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie), de Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), de Schimbarea la Față (6 augustă, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se conformeze următorului program: „În Grădina Publică - de trei ori pe săptămână, în fiecare zi de Marți, Joi și Duminică; în cele trei zile de Paște și la toate sărbătorile religioase și naționale; În timpul sărbătorilor religioase - cele trei zile de Paște, de Înălțarea Domnului, de Pogorârea Sfântului Duh, de Ziua Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie), de Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), de Schimbarea la Față (6 augustă, de Adormirea Maicii Domnului (15 augustă, de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), de Sfinții Împărați Constantin și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră prevăzute în bugetul comunității importante sume de bani dar atât furniturile cât și o foarte mare parte din manoperă au avut ca numitor comun comerciantul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
el însuși, încât nu mai putea să-și dea seama ce poate și ce nu poate să facă, și așa, încetul cu încetul, se lăsa în voia întâmplării și aștepta cu o leneșă nepăsare sosirea lui Lică. Duminică, ziua de Paște. Lică sosește. După el și țiganii. Pe când la Ineu oamenii intrau în biserică, la Moara cu noroc se începu veselia destrăbălată și fără frâu. Ana nu voia să joace tocmai pe timpul sfintei liturghii [...], dar Lică, neastâmpărat afară din seamăn, o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
percepția minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua de Paște", "țiganul când s-a văzut împărat, prima oară și-a omorât tatăl" ș.a. produc în mintea oricui le aude, mai ales dacă nu a cunoscut niciun rom până atunci, o reprezentare peiorativă a întregii etnii. Unul dintre motivele pentru care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
problemele lor, spun numai că în țările normale nu le au pe acestea ce țin de supraviețuirea elementară, aproape biologică hrană, căldură, medicamente. Deja, când am fost prima oară în Polonia, prin 1997, iarna, văzusem semne asemănătoare. Ultima oară, la Paștele trecut, aproape nu-ți mai dădeai seama că ești într-o fostă țară comunistă. Inclusiv din acest punct de vedere, fețele mult mai senine ale oamenilor, inclusiv ale celor în vârstă. Restaurantele, cafenelele, terasele erau pline, nu doar de turiști
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
melodie frumoasă, a convocat la Köln capitulul provincial ce trebuia celebrat în ziua sărbătorii apostolilor Simon și Iuda. 54. În anul Domnului 1228, fericitul Francisc a fost canonizat. În același an, fratele Simon, ministru [provincial] al Germaniei, în perioada dintre Paște și Rusalii, a celebrat la Köln capitulul provincial. În același an, fratele Ioan Parenti, ministru general, aflând că în Germania nu era un lector în teologie, l-a exonerat pe fratele Simon din oficiul de ministru [provincial] al Germaniei și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
minori l-au învățat să aibă o mare reverență față de Euharistie, iar el, pentru a se împărtăși cu vrednicie în ziua de Paști, deși era încă un copil, a ținut post tot Postul Mare. Și, iată, chiar în ziua de Paște, în timp ce tot poporul se împărtășea, un om violent și cu o reputație foarte urâtă, pe nume Genzio, s-a apropiat și el să primească sfânta împărtășanie; iar după ce a primit-o fără respectul cuvenit, s-a întors imediat la locul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
solemn, la care au venit prelați din toată lumea. Eu am văzut textul discursului pe care l-a ținut papa cu acea ocazie despre această temă: Desiderio desideravi hoc Pascha, etc. (Lc 22,15). (Am dorit foarte mult să mănânc acest Paște împreună cu voi); iar eu am citit cu atenție toate decretele ce au fost emise. Unul dintre ele interzicea întemeierea unui alt ordin cerșetor. Dar, din neglijența prelaților, această constituțiune nu a fost respectată. Dimpotrivă, oricine dorește își pune o glugă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și de pitoresc poetic, ci de ființă vie, unică și intens participantă. În viața de zi cu zi a satului tradițional, cum se reflectă în Baltagul, să spunem, oaia din anonimat era căutată pentru brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe Ancuța, cea proaspăt pețită. Glasurile bărbătești cântau susținut și, cu toată tonalitatea minoră, Prohodul așa interpretat părea un fel de imn de glorie absolută. „Primăvară dulce, Fiul Tău cel dulce...” Vodă oftă. Era fericit. Încă un an, încă un Paște. Era atent la fiecare cuvânt și se simțea mândru că, pe cheltuiala lui, se tipăriseră toate aceste cărțulii după care cucernicii monahi cântă acum slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos. În toate limbile vorbite de neamurile supuse padișahului fuseseră tipărite la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ieșind cu spatele. — Ce-i asta, măria ta? îndrăzni mitropolitul Theodosie. — Ce să fie, sfinția ta. Mâine în zori pleacă la Giurgiu și la Turtucaia slugile noastre să aducă toate muzicile ienicerilor de acolo ca să cânte a doua zi de Paște la dulapurile din Târgul de Afară. Le plătesc în aur. Vrem să fie sărbătoare mare. Noi și doamna noastră..., aci vodă se opri și privi spre soția sa care, albă ca un mort, își făcea cruce cu gesturi mari. Ei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
urca acolo cu trepte de piatră abrupte pornea din cerdac și se învârtea ca un melc, într-un fel de turn care a fost lipit de clădire atunci când casa a fost supraetajată. Casele Brâncovenilor se văruiau în fiecare an de Paște și acum, după o lună, zidurile, turnul, cerdacul, totul era alb strălucitor. Selin, mirat de atâta curățenie atunci când sosise la București, a întrebat un slujitor de ce este totul atât de alb. Omul s-a făcut roșu la față, s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care era prunc pe atunci. Dar i-au potolit pe ticăloși, dându-le pruncul unei țigănci roabe, una Zamfira. Blestemații au ucis copilul țigăncii, lovindul de peretele cerdacului. De atunci se spune că, dacă n-ar vărui zidurile de fiecare Paște, ar apărea pata sângelui nevinovat vărsat. Selin acum urca două câte două trepte deodată în albul turnului potopit de lumina ce intra prin ferestrele lungi, fără geamuri, și ajuns în foișorul deschis, trase adânc aer în piept ca să nu amețească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scurt, mai degrabă un pumnal cu teaca de o lucrătură cu pietre prețioase de toate culorile și de toate mărimile. Lângă Selin, tot în picioare, sta Toma Cantacuzino, îmbrăcat în caftanul elegant cu care fusese la biserică în ziua de Paște. Soarele, aproape de apus, intrase după niște nori cenușii, lungi și subțiri, poleindu-le cu aramă topită marginile zimțate și trimițând pe cerul ce se înălța albastru fâșii de lumină. Intrând în tabără, lăutarii au început să cânte iar flăcăii și-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnia ta călare pe un cal și cu un măgar încărcat cu desagi cu cărți bisericești, iar printre ele hârtiile. La Hurezi pui meșterii să toarne piatră de mormânt pentru mine și sub piatră... Cred că turcul nu face nimic până la Paște, că s-a învățat să ne cinstească la sărbători, dar după Paște să ne găsească pregătiți. Grecul cu scrisoarea nu minte, se simte și din spusa lui naș Dinu, stolnicul. După ce plecați voi de la mine, am trimis după fratele meu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grele din lemn de stejar și acum lumina pătrundea în odaie. Mă simt mai bine, spuse ea ca să spulbere îngrijorarea celui mai mare fiu, dar după panihida de nouă zile a Stancăi plecăm toate la Mogoșoaia, să facem pregătirile pentru Paște. Pe domnia ta, Constantine, rogu-te să fii ispravnic pentru ridicarea și terminarea caselor domnești de peste munte de la Sâmbata de Sus. Casele din Brașov trebuie reparate, aș dori să căptușești cu lemn de cireș sala mare a casei și să schimbi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Sfânta Liturghie a Învierii. Și dacă afla una ca asta, bucuros se înfunda în acel loc uitat de lume și slujea cuvioșia sa, cântând cu glas îngeresc psalmii și cântările ca să nu lase credincioșii fără cuminecătură și fără amintirea Paștelui aceluia. Și sta la datorie păzind turma lui Hristos până ce vlădica hirotonisea popă nou, popă de mir, așa cum se cuvenea. Atunci ieromonahul Gherasim se retrăgea din nou la mânăstirea Dealu de lângă Târgoviște și în rugăciuni aștepta iar venirea Postului Mare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
A ajuns la Mitropolia din Târgoviște tocmai când bătea clopotul în Turnul Chindiei, nu a avut nimic de comentat când i s-a spus că porunca mitropolitului este să ducă poslușnicul la Hurezi la mânăstire cu cărți sfințite, dar de Paște din partea lui Io Constantin Voievod. S-a uitat cu mirare la cei doi cai mărunți, cu șeile puse pe ei și la măgarul încărcat cu doi desagi. „Plecați chiar acum”, i-a spus arhimandritul care transmitea ordinul superiorului său. Ieromonahul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]