3,994 matches
-
Sudanului au reacționat critic la poziția României față de conflictul arabo-israelian, subliniind imposibilitatea acceptării de către arabi a recunoașterii statului Israel, cu care să poarte tratative de pace direct, deoarece a fost creat artificial pe teritoriul palestinian, este agresorul permanent al poporului palestinian și al țărilor din jurul său, făcând, totodată, aprecieri negative la autoizolarea României față de țările socialiste în problema crizei din Orientul Mijlociu. Președintele român a prezentat considerentele poziției românești, noua politică de deschidere a țării noastre către toată lumea și a subliniat rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
primea Statul Israel de la SUA Ei nu concepeau o altă modalitate de soluționare a conflictului decât cea armată, prin forță, așa cum de altfel fuseseră acaparate teritoriile de către Israel, în cele trei războaie din 1948, 1956 și 1967, când numărul refugiaților palestinieni crescuse simțitor. Fiind prezent la convorbiri, în calitate de interpret, am apreciat curajul, răbdarea, cumpătarea și înțelepciunea cu care președintele român a susținut și a apărat poziția adoptată de România față de evenimentele din Orientul Mijlociu și nu numai. Explicațiile pe care le prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la soluționarea pe cale pașnică a conflictului numai prin tratative directe, care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în 1967, la recunoașterea dreptului de existență a tuturor statelor din zonă, inclusiv a Israelului, și la rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale, inclusiv crearea statului palestinian independent și la instaurarea unei păci drepte și trainice în regiune. Cu exemple a susținut eficiența, pentru popoarele din zonă, a soluționării pașnice prin evitarea altor războaie care s-ar solda în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prin tratative directe, care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în 1967, la recunoașterea dreptului de existență a tuturor statelor din zonă, inclusiv a Israelului, și la rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale, inclusiv crearea statului palestinian independent și la instaurarea unei păci drepte și trainice în regiune. Cu exemple a susținut eficiența, pentru popoarele din zonă, a soluționării pașnice prin evitarea altor războaie care s-ar solda în continuare cu pierderi de noi teritorii, cu sacrificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu președintele Egiptului, Anwar Al Sadat, și cu președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Au fost convorbiri de-a dreptul istorice, care au marcat debutul unui proces îndelungat și dificil spre pace în Orientul Mijlociu, ce privea direct soarta poporului palestinian. Prima convorbire între președintele român și președintele egiptean a avut loc la Palatul Kubeh din Cairo, în aprilie 1972. A fost, după cum bine îmi amintesc, o întâlnire cu un început rece, pentru că fiecare avea o gândire și o poziție proprie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
state, pe baza dreptului internațional, egalității între state, indiferent de orânduirea socială, de dimensiunile teritoriale sau de potențialul uman, economic și militar. Egiptul, care a avut de suferit din cauza conflictului armat cu Israelul, cu Peninsula Sinai ocupată, solidar cu poporul palestinian, prețuia eforturile diplomației românești, orientate în direcția soluționării conflictului arabo-israelian. Schimbul de păreri din timpul convorbirilor l-a dus la concluzia și convingerea că ar fi chiar foarte bine să îi sugereze președintelui Ceaușescu continuarea întâlnirilor și convorbirilor, atât la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Cele trei războaie între arabi și israelieni, evenimente ce au creat o stare de ură și mânie între politicienii țărilor beligerante, pe care arabii le justificau, prin ocuparea cu forța de teritorii, izgonirea din casele lor a unei populații arabe palestiniene și construirea pe terenurile lor de colonii, extinse periodic pentru evreii veniți de oriunde și de un comportament israelian de aroganță și dispreț față de arabi etc. Numai după demersuri repetate și argumente pertinent susținute de președintele român și diplomația de la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și israeliană. Ca un semn evident al dorinței și intenției de soluționare globală a conflictului arabo-israelian, președintele Anwar Al Sadat a continuat să se întâlnească cu președintele Nicolae Ceaușescu și după 1979, sfătuindu-se în legătură cu extinderea procesului de pace între palestinieni și israelieni, între Siria și Israel. După câteva consultări ale regelui Hussein cu președintele român, Iordania a intrat direct în contacte cu Israelul, ducând la negocierea și încheierea păcii între cele două țări. După cum se știe, unele țări arabe au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu întreaga ei istorie a fost și rămâne patria tuturor românilor. Activitatea diplomației românești în realizarea păcii între Egipt și Israel nu a neglijat și nu a scăpat din vedere cea mai complicată problemă a crizei arabo-israeliene, cea a poporului palestinian. Atât Nicolae Ceaușescu, cât și Anwar Al Sadat, în preocupările lor privind procesul de pace în zonă, au legat cele două soluții de pace pentru a se desfășura paralel, însă condiționările complexe palestiniene, prezentate de Israel, susținut de SUA,. au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
problemă a crizei arabo-israeliene, cea a poporului palestinian. Atât Nicolae Ceaușescu, cât și Anwar Al Sadat, în preocupările lor privind procesul de pace în zonă, au legat cele două soluții de pace pentru a se desfășura paralel, însă condiționările complexe palestiniene, prezentate de Israel, susținut de SUA,. au fost de așa manieră încât cea cu Egiptul a avansat înaintea rezolvării situației palestiniene. Întâlnirea în premieră de la Cairo, din aprilie 1972, între președintele Nicolae Ceaușescu și președintele O.E.P., Yasser Arafat, a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de pace în zonă, au legat cele două soluții de pace pentru a se desfășura paralel, însă condiționările complexe palestiniene, prezentate de Israel, susținut de SUA,. au fost de așa manieră încât cea cu Egiptul a avansat înaintea rezolvării situației palestiniene. Întâlnirea în premieră de la Cairo, din aprilie 1972, între președintele Nicolae Ceaușescu și președintele O.E.P., Yasser Arafat, a fost tot atât de importantă ca și cea cu Anwar Al Sadat, dar poate mai dificilă, datorită complexității problemei palestiniene. Cei doi interlocutori
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
înaintea rezolvării situației palestiniene. Întâlnirea în premieră de la Cairo, din aprilie 1972, între președintele Nicolae Ceaușescu și președintele O.E.P., Yasser Arafat, a fost tot atât de importantă ca și cea cu Anwar Al Sadat, dar poate mai dificilă, datorită complexității problemei palestiniene. Cei doi interlocutori, care nu se mai întâlniseră direct până atunci, au dezbătut timp de câteva ore tema palestiniană, pornind de la aspectele istorice, etnice, politice, economice și terminând cu cele sociale. Nicolae Ceaușescu i-a prezentat lui Yasser Arafat, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
E.P., Yasser Arafat, a fost tot atât de importantă ca și cea cu Anwar Al Sadat, dar poate mai dificilă, datorită complexității problemei palestiniene. Cei doi interlocutori, care nu se mai întâlniseră direct până atunci, au dezbătut timp de câteva ore tema palestiniană, pornind de la aspectele istorice, etnice, politice, economice și terminând cu cele sociale. Nicolae Ceaușescu i-a prezentat lui Yasser Arafat, ca și lui Anwar Al Sadat, poziția globală a României, imparțială, lipsită de prejudecăți și realistă, propunându-le exemple de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de înțelepciune de care liderii arabi ar trebui să dea dovadă pentru viitorul popoarelor arabe din regiune. Yasser Arafat, inginer, absolvent al Universității din Cairo, politician abil și inteligent a prezentat, la rândul său, situația dramatică în care trăiește populația palestiniană din Gaza și Cisiordania, precum și refugiații palestinieni în țări arabe vecine, care se confruntă cu o sărăcie greu de imaginat; sunt doar câteva opinii ce se completau și se suprapuneau cu ale lui Nicolae Ceaușescu, iar în ceea ce privea modul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
trebui să dea dovadă pentru viitorul popoarelor arabe din regiune. Yasser Arafat, inginer, absolvent al Universității din Cairo, politician abil și inteligent a prezentat, la rândul său, situația dramatică în care trăiește populația palestiniană din Gaza și Cisiordania, precum și refugiații palestinieni în țări arabe vecine, care se confruntă cu o sărăcie greu de imaginat; sunt doar câteva opinii ce se completau și se suprapuneau cu ale lui Nicolae Ceaușescu, iar în ceea ce privea modul de gândire al ieșirii din criză, Arafat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ieșirii din criză, Arafat avea aceeași percepție ca toți liderii arabi. Ca și în cazul întrevederii cu Sadat, până la urmă președintele român și președintele O.E.P. s-au înțeles să continue dialogul pe tema identificării unor soluții privind rezolvarea problemei palestiniene. Yasser Arafat a urmat o cale stabilită cu președintele român de-a lungul anilor, din 1972 și până în 1989, sfătuindu-se și consultându-se, în cele peste douăzeci de întâlniri și convorbiri care au avut loc în București și în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
au avut loc în București și în alte capitale arabe pe care șeful statului român le vizita. Nicolae Ceaușescu și România au militat consecvent în toate întâlnirile și convorbirile pe care le avea cu alte personalități, pentru rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale naționale, prin mijloace pașnice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, reîntoarcerea refugiaților palestinieni și la crearea unui stat palestinian independent și suveran pe teritoriul recunoscut de ONU și de comunitatea internațională. Diplomația românească
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
România au militat consecvent în toate întâlnirile și convorbirile pe care le avea cu alte personalități, pentru rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale naționale, prin mijloace pașnice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, reîntoarcerea refugiaților palestinieni și la crearea unui stat palestinian independent și suveran pe teritoriul recunoscut de ONU și de comunitatea internațională. Diplomația românească, inclusiv președintele țării, au reușit să sensibilizeze șefi de state și de guverne, personalități marcante ale vieții politice și științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
întâlnirile și convorbirile pe care le avea cu alte personalități, pentru rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale naționale, prin mijloace pașnice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, reîntoarcerea refugiaților palestinieni și la crearea unui stat palestinian independent și suveran pe teritoriul recunoscut de ONU și de comunitatea internațională. Diplomația românească, inclusiv președintele țării, au reușit să sensibilizeze șefi de state și de guverne, personalități marcante ale vieții politice și științifice de prestigiu din lumea întreagă în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să sensibilizeze șefi de state și de guverne, personalități marcante ale vieții politice și științifice de prestigiu din lumea întreagă în susținerea procesului declanșat la București cu privire la soluționarea globală a conflictului arabo-israelian, cu latura sa cea mai dificilă problema poporului palestinian. Intervențiile șefului statului român, pe lângă șefi de state cu care avea dese contacte, au constituit demersuri politice, adresate unor mari puteri și altor state influente, pentru a manifesta flexibilitate și a influența Israelul să ajungă la concesii cu palestinienii asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
adresate unor mari puteri și altor state influente, pentru a manifesta flexibilitate și a influența Israelul să ajungă la concesii cu palestinienii asupra eliberării și cedării unor teritorii pe care construiseră colonii. Demersurile românești de-a lungul anilor în problema palestiniană, cărora li s-au alăturat și SUA în ultima perioadă, au clarificat necesitatea urgentării găsirii de soluții pentru înființarea statului palestinian, idee enunțată insistent de România încă de la încheierea războiului de șase zile din iunie 1967. România nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
palestinienii asupra eliberării și cedării unor teritorii pe care construiseră colonii. Demersurile românești de-a lungul anilor în problema palestiniană, cărora li s-au alăturat și SUA în ultima perioadă, au clarificat necesitatea urgentării găsirii de soluții pentru înființarea statului palestinian, idee enunțată insistent de România încă de la încheierea războiului de șase zile din iunie 1967. România nu s-a rezumat numai la acordarea de sugestii și propuneri adresate părților implicate în conflict, prin canalele sale diplomatice, cu privire la modul de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
între Egipt și Israel, ci a acționat paralel prin demersuri politice pe lângă alte state pentru a se crea o opinie și o atmosferă internațională, favorabile soluționării globale, pașnice a conflictului în Orientul Mijlociu, condamnând, totodată, la ONU folosirea forței împotriva populației palestiniene și terorismul sub orice formă în regiune. Ca o concluzie a politicii externe românești cu reverberație pe plan internațional a fost și rezoluția adoptată, la inițiativa țării noastre, la 11 decembrie 1989, de Adunarea generală a ONU cu privire la soluționarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
reciproc despre rezultatele obținute și a stabili împreună un program minim de acțiuni pentru etapa următoare. Președintele O.E.P. era mulțumit și încântat de convorbirile cu Nicolae Ceaușescu, de comportamentul acestuia și de preocuparea sinceră ce o avea pentru poporul palestinian și pentru domnia sa. Până la urmă, cu ajutorul înțelepciunii sale, a reușit să diminueze starea de maximă încordare în zonă între israelieni și palestinieni, în acea perioadă, și să demareze procesul de pace numai pe calea tratativelor spre soluționarea gravei probleme a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
încântat de convorbirile cu Nicolae Ceaușescu, de comportamentul acestuia și de preocuparea sinceră ce o avea pentru poporul palestinian și pentru domnia sa. Până la urmă, cu ajutorul înțelepciunii sale, a reușit să diminueze starea de maximă încordare în zonă între israelieni și palestinieni, în acea perioadă, și să demareze procesul de pace numai pe calea tratativelor spre soluționarea gravei probleme a poporului său. De la întrebarea retorică pusă lui Nicolae Ceaușescu la prima lor întrevedere, în 1972, referitor la susținerea de către România a punctului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]